Secţiuni » Articole » Opinii
Opinii
Condiţii de publicare
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Masterclass US Litigators
Articole Opinii SELECTED Sistemul judiciar

Comentariu privind materialul RISE Project „ROMÂNIA, OAZA DE BANI A MAGISTRAȚILOR DIN UNIUNEA EUROPEANĂ”

10 ianuarie 2021 | Vasile ȚIPLE
Vasile Țiple

Vasile Țiple

În primul rând, aș dori să felicit RiseProject pentru toată munca și investigațiile pe care le face. Aceste fiind spuse, simt nevoia să comentez câteva informații și afirmații din articolul RiseProject privind oaza de bani care se regăsește în magistratură pentru o mai bună informare a publicului interesat. Din păcate, materialul în forma actuală nu informează corect și complet opinia publică utilizând mesaje explozive mascate prin utilizarea unor date și statistici puțin relevante subiectului în sine.

Deși articolul are concluzia formulată de la început și setează cititorul prin utilizarea unor date și statistici din surse oficiale ireproșabile (Comisia Europeană) ca să argumenteze respectiva concluzie, observ faptul că sunt scoase în evidență anumite păreri preconcepute cu privire la conspirația politicului cu magistrații în vederea dobândirii de foloase materiale sub formă de pensii și salarii nemeritate, nejustificate și unice (exotice) în Europa.

Nu sunt jurnalist, dar cred totuși, că o investigație de acest gen ar trebui să plece de la o premisă obiectivă atunci cand setează cadrul de analiză, o premisă obiectivă de la care nu deviază pe măsură ce avansează investigația, ci continuă să prezinte toate elementele necesare în mod obiectiv și logic, relevante înțelegerii problemei și concluziei care se impune.

În materialul privind magistrații și remunerația lor excesivă, nejustificată, extraordinară și exotică pe care o primesc aceștia, se începe de la ceva similar unui atac la persoană (sau mai bine zis utilizând un exemplu foarte specific) și se extrapolează la întregul sistem o operă de mașinațiuni juridico-politice ce are ca scop sărăcirea continuă a cetățenilor și îmbogățirea fără justă cauză a magistraților. O putere (cea legislativă) o îmbogățește pe cealaltă (cea judiciară), iar cetățenii suportă nota de plată – cam acesta ar fi rezumatul întregului material.

Într-adevăr sunt niște concluzii bombastice care atrag privirea și cititorii într-o revistă de cancan sau de scandal de la care te aștepți la asta. Însă tocmai pentru că cititorii au nevoie atât de reviste de cancan, cât și de reviste socio-politice serioase, este foarte important să poți distinge cât mai ușor care este ce. În cazul unei publicații de specialitate si de investigații (RiseProject) așteptarea este că atunci când este efectuată o investigație privind un subiect important social, ca aceasta să aibă ca și cadru aplicabil și de referință analize obiective și surse aplicabile și relevante.

În acest sens, modalitatea de redactare a articolului transmite oricui îl citește (cu sau fără studii juridice, cu sau fără experiența în sistemul juridic) un mesaj din care rezultă faptul că magistrații din România sunt mult prea bine plătiți pentru ceea ce fac, iar ceea ce fac, nu justifică beneficiile pe care le primesc. În tot acest material, nu s-a făcut o singură referire la restricțiile și incompatibilitățile pe care le au magistrații (le identificăm doar în răspunsurile ICCJ și CSM anexate – nu analizate – la articol), deși sunt un element esențial pentru a întelege problematica nevoii de a oferi beneficii peste medie magistraților care este o categorie specială cu anumite drepturi limitate (de ex. nu pot avea activitati comerciale, nu pot avea anumite opinii publice etc.).

Servicii JURIDICE.ro

Arbitraj comercial

Evenimente juridice

Cu siguranță sunt și anumite lucruri care trebuie ajustate după cum bine punctează autorii (neconcordanță între remunerația activă versus pensie) sau unele care nu au fost nici măcar menționate (bugetul mic alocat ajutorului judiciar în comparație cu alte state[1], modalitatea de admitere în profesie de exemplu care conține elemente subiective determinante, ce nu își au locul într-un asemenea examen, de exemplu interviul final, sau faptul că nu există un mecanism efectiv de identificare și sancționare a magistraților care nu respectă legea, fapt demonstrat de o mulțime de cazuri aflate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului). Cred că aceste elemente ar fi fost mult mai importante și relevante pentru analiză decât afirmațiile explozive și exemplele privind banii pe care magistrații îi primesc în mod nemeritat și cu care am putea construi zeci de clădiri.

Astfel, cred că sunt utile câteva precizări. Nu este extraordinar sau nejustificat faptul că magistrații au și trebuie să aibă salarii foarte bune si pensii speciale (sau pensii mari, indiferent de metoda prin care rolul acestora este consacrat și remunerat în societate), ci faptul că există anumite inadvertențe legislative care trebuie corectate, astfel încât să existe un echilibru între remunerația primită în perioada de activitate versus pensie.

Cu toate acestea, materialul nu explorează la adevărata valoare nevoia clarificării problemei și potențialele soluții. În schimb asistăm la o demonizare a faptului că avem un corp al magistraților foarte bine plătit, atât în activitate, cât și ulterior prin pensii speciale, iar acest lucru nu ar fi echitabil. Opinia autorilor cu ce anume ar trebui să se întâmple sau care ar fi de fapt o situație sau o reglementare cât mai echitabilă, îmi scapă. Cert este că acum nu este bine faptul că magistrații sunt bine plătiți și au anumite beneficii nejustificate care sunt exotice față de ceea ce există în restul lumii civilizate. În acest sens sunt invocate surse[2] fără ca acestea să fi fost corect sau complet citate, ceea ce te face să crezi că sunt opinia sau poziția instituției de la care emană, deși în realitate sunt doar niște materiale de discuție scrise de staff-ul instituției sau experți, dar care nu reflectă poziția oficială[3] a instituției. Catalogarea acestui document de referință în acest material privind statutul pensiilor speciale în UE, drept un raport al Comisiei fără a indica întregul context, îi poate conferi o importanță aparentă mai mare decât o are în realitate. Această referință este un document de lucru prin care se dorește stimularea unei dezbateri, iar părerile exprimate de autorii documentului sunt proprii acestora.

De asemenea, raportul comparativ al Consiliului Europei, este utilizat incomplet și numai în măsura în care corespunde narativului și concluziilor prestabilite unde putem observa din exemplul privind salariile magistraților faptul că în 2018, de exemplu, un judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) câștiga de 8,1 ori mai mult decât salariul mediu din România, fără să indice raportul care menționează că în unele state analizate printre care și Romania judecătorii câștigă în jur de 3,7 (procurorii 2,7) mai mult față de salariul mediu la începutul carierei, ajungând ca abia la finalul carierei să atingă acel 8,1 (iar procurorii 4,3), și nu de la începutul carierei cum rezultă din materialul analizat. Acesta precizează că un contrast similar se păstrează și la ceilalți judecători, comparativ cu colegii lor din UE[4].

De asemenea, elemente esențiale au fost omise din analiză respectiv, salariul mediu și puterea de cumpărare din țările comparate care ar fi în măsură să prezinte situația mult mai obiectiv. Una este puterea de cumpărare în Regatul Unit și Irlanda de Nord (unde diferența este de 4,1 la începutul carierei și 7,8 la final) și alta este în Ucraina (unde diferența este de 4,8 la începutul carierei și 31,5 la final de carieră)[5]. Apropo, Ucraina nu apare în topul ilustrat în articol deoarece ar fi fost pe locul întâi, iar o asemenea poziție nu era potrivită pentru un articol care se prezintă a analiza obiectiv discrepanțele extreme ca nivel de beneficii pe care le au magistrații din România versus colegii lor din țările bogate ale continentului, cât și pe cele din statele fostului lagăr sovietic. Aceleași afirmații și generalizări se fac și cu privire la beneficiile procurorilor, deși studiul utilizat indică faptul că raportul dintre salariul procurorilor la începutul carierei și salariul mediu a scăzut semnificativ (cu peste 25 de puncte procentuale) în România și unele țări față de altele.[6] Dar din nou, nu pare a fi de interes ceea ce ar putea contrazice teza principală promovată în material. Se pare însă că este de interes să invoci aceste statistici (utilizate doar acolo unde confirmă concluzia) așa cum ar fi acuzația că președinta instanței supreme nu ar spune adevărul[7] atunci când exprimă opinii publice în legătură cu acest subiect.

De asemenea, este important de menționat faptul că nu toți magistrații ajung la ICCJ sau se califică pentru procentul maxim de creștere, după cum nu toți magistrații se pensionează în același timp sau la aceeași vârstă. Cu siguranță că există anomalii în sistem care trebuie rezolvate (unele semnalate în articol), dar de acolo până la a generaliza și prezenta problema exclusiv prin prisma salariilor și beneficiilor pe care le-ar primi nemeritat toți magistrații, nu întrunește condițiile necesare pentru un articol obiectiv al unei publicații de investigații serioase, în căutarea adevărului. Adevărul este obiectiv și rezistă la toate sursele de informații, nu doar selectiv la cele care îi conferă o potență mai mare sau mai mică, în funcție de anumite intenții. Rolul mass-media este unul esențial și de utilitate publică, de câine de pază al democrației, iar dacă acest câine este dresat, mai mult dăunează decât să aducă vreun beneficiu societății.

În esență problema este dacă ne dorim un corp al magistraților bine plătit, eficient și competent care să atragă cei mai buni oameni pregătiți profesional sau unul plătit conform mediei naționale (de fapt aceasta este problema, situația economică și salariul mediu care este mult prea mic și prin urmare subliniază anumite discrepanțe foarte mari) cu toate riscurile inerente (remunerație insuficientă, riscuri și restricții prea mari versus beneficii etc.)?

Ne dorim magistrați care să fie protejați de lege și remunerați pe măsura rolului pe care îl au în societate, riscurile și limitele de drepturi pe care le suportă prin prisma muncii lor sau să îi punem pe aceeași grilă salarială cu media națională?

Concluzionând, ca să putem răspunde corect la o întrebare, în primul rând trebuie să o formulăm corect. Ca să rezolvăm anumite anomalii din sistem trebuie să le identificăm punctual și clar fără să ne lăsăm purtați în generalizări, opinii, supoziții și prejudecăți care nu au nicio relevanță pentru rezolvarea problemei. În cazul de față, problema nu este că magistrații au prea multe beneficii, ci cum anume punem în acord nevoia de acordare a unor beneficii necesare și pe măsura activității acestora cu posibilitățile economice existente (cum anume ne asigurăm că își fac treaba bine, pe o perioadă de timp suficient de lungă cât să fie eficienți, echitabil remunerați și incoruptibili).


[1] Sursa European judicial systems CEPEJ Evaluation Report
https://rm.coe.int/evaluation-report-part-1-english/16809fc058, p. 40;
[2] “RISE Project nu a reușit să găsească nici o altă țară din Uniunea Europeană în care pensia oferită magistraților să presupună mai multe beneficii decât cea care le este oferită judecătorilor și procurorilor din România. Această țară nu poate fi găsită nici într-un raport publicat recent de Comisia Europeană, referitor la pensiile speciale care se plăteau, la nivelul anilor 2017-2018, în statele UE.”
Sursa https://www.riseproject.ro/romania-oaza-de-bani-a-magistratilor-din-uniunea-europeana/;
[3] „European Economy Discussion Papers are written by the staff of the European Commission’s Directorate-General for Economic and Financial Affairs, or by experts working in association with them, to inform discussion on economic policy and to stimulate debate. The views expressed in this document are solely those of the author(s) and do not necessarily represent the official views of the European Commission.”
Sursa https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/economy-finance/dp125_en.pdf;
[4] “It is worth noting that there are States and entities where salaries of judges, although lower at the beginning of the career, rise significantly during the course of career such as Italy and Latvia. On the other hand, there are judicial systems that provide consistently high salaries throughout judges’ career, such as UK – England and Wales, Azerbaijan, Romania, UK – Northern Ireland and Ukraine. In these States judges earn at least 3,7 times the average salary at the beginning of the career and more than 7,2 times the average salary at the end of the career.”
Sursa European judicial systems CEPEJ Evaluation Report https://rm.coe.int/evaluation-report-part-1-english/16809fc058, p. 68;
[5] Sursa European judicial systems CEPEJ Evaluation Report
https://rm.coe.int/evaluation-report-part-1-english/16809fc058, p. 67;
[6] “The ratio of the salary of prosecutors at the beginning of the career, as well as of prosecutors at the highest instance to the average salary, has risen significantly (by more than 25 percentage points) in the Czech Republic, Denmark, Latvia, the Republic of Moldova, Portugal, the Russian Federation, Ukraine. It has dropped significantly (by more than 25 percentage points) in Croatia, Romania, Serbia and Slovenia.”
Sursa European judicial systems CEPEJ Evaluation Report
https://rm.coe.int/evaluation-report-part-1-english/16809fc058, p. 70;
[7] “Știm deja – din salba de statistici a Consiliului Europei – că președinta instanței supreme nu spune adevărul atunci când se referă la salarii.”
Sursa https://www.riseproject.ro/romania-oaza-de-bani-a-magistratilor-din-uniunea-europeana/.


Vasile Țiple

Citeşte mai mult despre , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories

Servicii J   Cont profesional [membership]   Catalog   Documentare   Comunicare   Revealing   Vizual   Website   Logo   Foto   Video   Talent Search   Recrutare   Evenimente   Directoare internaţionale