« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrepturile omuluiDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Procedură civilă
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
 
5 comentarii

ÎCCJ. Factura privind achitarea onorariului de avocat, depusă în copie. Efecte
22.12.2020 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că depunerea în fotocopie a facturilor reprezentând dovada achitării onorariului de avocat conduce la respingerea cererii de acordare a cheltuielilor de judecată, neputând fi avute în vedere de instanță la soluționarea cererii fotocopiile depuse. În speță, instanța supremă – în soluționarea cererii de completarea dispozitivului deciziei ÎCCJ nr. 1993 din 6 noiembrie 2019 în sensul obligării recurentei-reclamante B. S.A. la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 9.877 RON, către acesta, cheltuieli cerute atât prin întâmpinare, cât și prin concluziile scrise, depuse în fotocopie factura și chitanța aferentă onorariului de avocat – a decis că din considerentele deciziei nr. 1993 din 6 noiembrie 2019, decizie ce era redactată la data soluţionării prezentei cereri, reiese că instanţa nu a putut avea în vedere dovezile depuse de petent în susţinerea cererii sale de obligare a recurentei-reclamante B. S.A. la plata cheltuielilor de judecată întrucât înscrisurile prin care se face dovada achitării onorariului de avocat, respectiv factura seria x nr. x din 24 octombrie 2019 şi chitanţa seria x nr. x din 24 octombrie 2019, au fost depuse în xerocopie, cererea de acordare a cheltuielilor fiind nefondată. (Decizia nr. 22 din 15 ianuarie 2020, pronunțată de Secţia a II-a civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție)

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Au fost scrise până acum 5 de comentarii cu privire la articolul “ÎCCJ. Factura privind achitarea onorariului de avocat, depusă în copie. Efecte”

  1. În SUA există un corp jurisprudenţial vast şi foarte aprofundat cu privire la justificarea onorariilor, prezentarea dovezilor, caracteristicile juridice ale acestor pretenţii, interogatoriul avocatului, apărările împotriva pretenţiilor de onorarii, etc.
    Dacă în SUA prezinţi o singură foaie, o factură pentru onorarii, niciun judecător nu va încuviinţa vreodată la plată, în vecii vecilor o astfel de dovadă.
    Aproape că este o insultă la adresa unui judecător să prezinţi o factură. E o glumă bună.
    Pe mine mă amuză mai mult avocaţii care au pretenţia că o factură de o pagină reprezintă o justificare suficientă să se încuviinţeze onorariul.

  2. Viorel PAPU spune:

    Frumoasă procedura civilă, originală! Cheltuielile de judecată depuse odată cu concluziile scrise (cel mai probabil după pronunţare, deşi nu ne explică instanţa)…

    XEROcopia, sora primordială a copiei reglementată de art. 292 CPC, a căzut în desuetudine.

    Oare este copia (fie ea şi XEROcopie) de pe înscrusurile doveditoare a plăţii onorariului o probă?

    Nu, 292 vorbeşte doar despre copii. XEROcopia este altceva, sub nivelul probator al unei veritabile copii, deci cazul este rezolvat! Iar 452, care vorbeşte de dovada existenţei şi întinderii cheltuielilor de judecată, nu se poate corobora cu 292, deoarece acesta nu se referă la XEROcopie.

    Revenind la procedură, putem să ne imaginăm că această bătrână XEROcopie, nu a purtat menţiunea conform cu originalul. Sau că nu se putea primi după încetarea dezbaterilor…

    Dar, nota bene pe viitor: nu mai depuneţi la dosar XEROcopii, ci copii!

    Caz rezolvat, fără nicio cale de atac!

  3. Hi, hi, hi, ştampila pe timbru. Câtă vreme scriptele prezentate de un împricinat nu suportă nicio rezervă din partea adversarului, se bucură de aparența de legalitate, utilitate, pertinență sau chiar concludență, bașca mai sunt prezentate și însușite de un avocat căruia legiuitorul îi garantează un grad ridicat de încredere devreme ce îi conferă prerogativa atestării oricărui fapt sau act juridic, orice alte motive de a nu reține dovada probatorie nu fac decât să trimită în derizoriu.
    Bine, trebuie prezentate înlăuntrul răgazului generos indicat de legiuitor – art. 452 C.pr.civ.(2010)-rep. -, adică până la închiderea dezbaterilor, ca preopinentul să aibă posibilitatea efectivă și concretă de a lua cunoștință despre acestea și a ridica efectualele obiecțiuni, iară nu strecurate în dosar după acest moment procesual relevant când, de altfel, dispozițiunile art. 394 alin. 3 C.pr.civ.(2010)-rep. și instituie sancțiunea judiciară- a nebăgării lor în seamă (ultima aserțiune o dedic d-lui Viorel Papu – smiley face). V.B.

  4. Alin CLINCEA spune:

    „Din considerentele deciziei nr. 1993 din 6 noiembrie 2019, decizie ce era redactată la data soluţionării prezentei cereri, reiese că instanţa nu a putut avea în vedere dovezile depuse de petent în susţinerea cererii sale de obligare a recurentei-reclamante B. S.A. la plata cheltuielilor de judecată întrucât înscrisurile prin care se face dovada achitării onorariului de avocat, respectiv factura seria x nr. x din 24 octombrie 2019 şi chitanţa seria x nr. x din 24 octombrie 2019, au fost depuse în xerocopie, cererea de acordare a cheltuielilor fiind nefondată.”

    Foarte bună motivare în drept. Sublimă până la inexistență. Vrednică de Buletinul Casației, să fie citată și peste 100 de ani. Nu-i așa că „hotărârea judecătorească este un pilon fundamental al statului de drept”?
    Și era nevoie de trei judecători ai celei mai înalte instanțe din țară pentru această motivare…

  5. Gabriel LUPAȘCU spune:

    Nu e normal ca judecata cauzei sa se poată face pe baza de copii certificate iar cu privire la onorariul de avocat sa se impună o condiție diferita (documente originale), neprevazuta de lege.
    Pe de alta parte, facturile pentru a fi valabile nu mai trebuie semnate și stampilate, ele producând efecte prin simpla transmitere și primire a acestora dacă îndeplinesc condițiile minime de conținut prevazute de lege (dându-se astfel eficienta conținutului actului și nu formei acestuia). Prin urmare, un astfel de document (fără semnătura sau stampila) prezentat instantei, poate părea ca fiind o copie.
    Facturile electronice (mesaje în format electronic) sunt tot facturi care transferate pe suport material (hârtie) sunt facturi în copie deoarece suportul material posibil de atașat la dosar este în mod fortuit o copie a facturii electronice. Prin urmare, o copie a facturii, indiferent de mașina pe care s-a realizat, este tot o copie și dacă este certificata ar trebui sa producă efectele oricărui înscris depus în copie.
    In lipsa unei prevederi exprese în lege privind depunerea în original a facturilor, cerința suplimentara impusa de practica judiciara a ICCJ și preluata de instante este de neînțeles de către justițiabil și pare a fi îndreptata împotriva avocatului (clientul se întreabă de ce cauza lui poate fi soluționata pe baza copiilor după facturi iar în cazul facturii avocatului trebuie sa depună originalul acesteia și dovada în original ca a plătit-o).
    Evident, marea majoritate a avocaților cunosc aceste cutume și se conformează, interesul major fiind pentru obiectul cauzei, problema dovedirii cheltuielilor de judecata fiind subsidiara. Ca urmare, s-a ajuns la o cvasi-acceptare și conformare mecanica la o cerința neprevazuta de lege dar impusa prin practica – devenita acum obligatorie – dar care nu are nicio justificare reala.
    Toata aceasta practica acționează în mod direct împotriva justițiabilului dar și a profesiei de avocat deoarece impune condiții diferite și aparent lipsite de fundament.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.