« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrepturile omuluiDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Proprietate intelectuală
DezbateriCărţiProfesionişti
 

TUE. T-819/19. Marcă a UE. Înregistrare internațională cu teritoriu desemnat UE a mărcii figurative „bim ready”. Marca UE figurativă anterioară „BIM freelance”. Cerere de limitare a listei de servicii. Absența riscului de confuzie. Articolul 8 alin. (1) lit. b) din Regulamentul (UE) nr. 1001/2017. Jud. dr. Octavia Spineanu-Matei, judecător raportor
15.12.2020 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust Monitor Dosare

La data de 16 mai 2017, recurenta Man and Machine Ltd a obținut înregistrarea internațională de către Biroul Internațional al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI), cu teritoriu desemnat Uniunea Europeană, a semnului figurativ de mai jos:

Serviciile pentru care a fost solicitată protecția fac parte din clasa 41 în sensul Aranjamentului de la Nisa, corespunzătoare descrierii „servicii de formare”.

Societatea Bim Freelance Corp. a formulat opoziție, bazată pe marca Uniunii Europene de mai jos, înregistrată pentru serviciile din clasa 41, corespunzătoare descrierii „servicii din centre educative; crearea de conținut educațional legat de inginerie, arhitectură și construcții”:

Opoziția a fost întemeiată pe dispozițiile articolului 8 alin. (1) lit. b) din Regulamentul (UE) nr. 1001/2017.

Prin decizia din data de 20 octombrie 2018, divizia de opoziții a EUIPO a admis opoziția pentru toate serviciile vizate, refuzând înregistrarea mărcii.

Prin decizia din data de 17 septembrie 2019 (în continuare „decizia atacată”), Prima Cameră de recurs a EUIPO a respins recursul, stabilind existența unui risc de confuzie în mintea publicului relevant, alcătuit deopotrivă din publicul larg și profesioniști, având în vedere nivelul de atenție a publicului relevant, care variază de la mediu la ridicat, identitatea serviciilor vizate de mărcile în conflict, gradul mediu de similitudine a semnelor în cauză din punct de vedere vizual și fonetic, absența incidenței unei comparații conceptuale și gradul normal al caracterului distinctiv al mărcii anterioare.

Prin Hotărârea din 9 decembrie 2020 pronunțată în cauza T-819/19, Tribunalul a admis recursul și a anulat decizia Camerei de Recurs, reținând că nu există un risc de confuzie între cele două mărci.

Pentru a decide astfel, Tribunalul s-a pronunțat mai întâi cu privire la limitarea de către recurentă a serviciilor vizate de semnul depus la înregistrare, ce a avut loc ulterior pronunțării deciziei de către Camera de recurs, dar înainte de expirarea termenului pentru calea de atac.

Tribunalul a constatat că la data de 29 noiembrie 2019, recurenta a depus la OMPI o cerere de înregistrare a unei limitări a listei de servicii vizate de marca solicitată, informând EUIPO cu privire la această limitare la data de 2 decembrie 2019. Recurenta a susținut că, în conformitate cu articolul 49 alin. (1) din Regulamentul 1001/2017, solicitantul poate, în orice moment, să-și limiteze lista de produse sau servicii indicate în cererea de înregistrare, o astfel de solicitare fiind admisibilă atât timp cât a avut loc înainte de expirarea termenului de introducere a recursului în fața Tribunalului.

Potrivit unei jurisprudențe constante, Tribunalul poate ține seama de o limitare a produselor sau serviciilor desemnate prin cererea de înregistrare a mărcii, cu condiția ca aceasta să nu fie de natură să modifice cadrul factual asupra căruia s-a efectuat analiza camerei de recurs în ceea ce privește produsele sau serviciile neafectate de această limitare. Cu alte cuvinte, acets lucru este posibil dacă solicitantul se limitează la a reduce obiectul litigiului prin retragerea anumitor categorii de produse sau servicii din lista celor pentru care a cerut înregistrarea mărcii.

Or, având în vedere că atât în apărările scrise cât și în faza orală, în cauza de față recurenta a confirmat că limitarea solicitată de ea prin înlocuirea referinței la categoria generală servicii de formare cu categoria mai restrânsă de servicii de formare privind modularea de date cu privire la clădiri pentru ingineri, constructori, arhitecți și alți experți tehnici este susceptibilă de a modifica obiectul litigiului prin schimbarea componenței publicului relevant și a nivelului său de atenție, Tribunalul nu a luat în considerare limitarea serviciilor în analiza legalității deciziei atacate.

În ceea ce privește compararea serviciilor și publicul relevant, Tribunalul a confirmat constatările Camerei de recurs, atât cu privire la identitatea dintre serviciile vizate de semnele în conflict, cât și cu privire la publicul relevant, care este alăcătuit deopotrivă din publicul larg și din profesioniști, câtă vreme serviciile de formare pot fi de toate felurile, iar nu doar destinate specialiștilor din domeniul construcției, ingineriei și arhitecturii.

Cu toate acestea, Tribunalul a infirmat concluzia Camerei de recurs în privința nivelul de atenție a consumatorului mediu care face parte din publicul relevant, constatând că nivelul de atenție este ridicat (și nu variază de la mediu la ridicat), indiferent dacă este vorba despre publicul larg sau profesioniști. Astfel, Tribunalul a avut în vedere că serviciile de formare în cauză vizează extinderea cunoștințelor și dezvoltarea competențelor, de regulă printr-un angajament de timp și de resurse din partea publicului relevant, fiind vorba despre servicii care nu răspund unei nevoi curente sau repetitive, ci unui interes personal sau în legătură cu timpul liber. În principiu, publicul larg va recurge la astfel de servicii pentru a dobândi cunoștințe și aptitudini în scopul readaptării profesionale și funcționale sau pentru dezvoltarea unei anumite competențe tehnice, iar profesioniștii le vor dori în scopul formării continue, pentru a dobândi, menține sau extinde cunoștințele și aptitudinile referioare la domeniul lor de activitate.

În continuare, în analiza elementelor distinctive și dominante ale semnelor în conflict, Tribunalul a pornit de la premisa că publicul relevant este alcătuit atât din publicul larg, cât și din profesioniști, care dau dovadă de un nivel de atenție ridicat, astfel că prima parte a elementului verbal al semnului solicitat va fi percepută, în pofida scrierii neobișnuite, ca fiind „bm” cu un punct deasupra primei linii a literei „m”, respectiv „bim”. Pentru publicul relevant alcătuit din specialiști în domeniul construcțiilor, ingineriei și arhitecturii, conform rezultatelor cercetării pe internet furnizate de recurentă, combinația literelor „bim” este utilizată ca acronim pentru „building information modeling”. Prin urmare, pentru această parte a publicului relevant, combinația literelor „bm” sau „BIM” este descriptivă cu privire la serviciile de formare în tehnologia de „modelare a datelor clădirilor”. Referitor la celelalte elemente ale semnelor în conflict, cuvintele „ready” și „freelance” din a doua parte a elementului verbal al semnelor în conflict vor fi percepute ca o referire la anumite caracteristici ale serviciilor desemnate. Astfel, primul va fi imediat perceput ca indicând faptul că serviciile sunt cumpărate pentru a fi utilizate, în vreme ce al doilea desemnează un liber profesionist sau o întreprindere independentă. Acestea fiind spuse, Tribunalul a constatat că în mod corect a reținut Camera de recurs un slab caracter distinctiv al acestor elemente verbale.

Pe de altă parte, combinația literelor „BIM” în marca anterioară reprezintă elementul dominant, dată fiind mărimea semnificativ mai mare față de a doua parte a elementului verbal (respectiv cuvântul „freelance”), poziția centrală și amplasarea. În schimb, niciun element dominant nu poate fi identificat în semnul solicitat, având în vedere că prima parte a elementului verbal „bm” și a doua parte „ready” sunt scrise cu litere mici, de aceeași mărime, cu același font de caractere obișnuite și în aceeași culoare neutră, în timp ce bifa de culoare portocalie din mijloc nu este frapantă. Prin urmare, nu se poate considera că publicul relevant va acorda mai multă atenție altor elemente verbale sau figurative ale semnelor în conflict.

În concluzie, Tribunalul a confirmat concluzia Camerei de recurs, potrivit căreia pentru publicul relevant alcătuit din publicul larg și profesioniști, alții decât ingineri, constructori, arhitecți și experți tehnici, marca anterioară are un caracter distinctiv normal. În schimb, pentru publicul relevant alcătuit din specialiști în domeniile construcțiilor, ingineriei și arhitecturii, combinația literelor „bm” sau „BIM” din semnele în conflict va fi descriptivă pentru servicii de formare referitoare la tehnologia de „modelare a datelor clădirilor”, astfel încât marca va avea pentru acest public un caracter distinctiv slab.

Procedând la analiza similitudinii semnelor în conflict, Tribunalul a stabilit că, în plan vizual, date fiind, pe de o parte, diferențele din a doua parte a elementelor verbale, elementele figurative, culorile utilizate și fontul caracterelor cu care sunt scrise elementele verbale și, pe de altă parte, simpla posibilitate de a identifica aceeași combinație de litere în prima parte a elementelor verbale a semnelor în conflict, semnele prezintă un grad scăzut de similitudine vizuală.

În plan fonetic, elementele verbale ale semnelor vor fi pronunțate „bim ready” și „bim freelance”, iar faptul că prima parte a eleemntului verbal al semnului solicitat la înregistrare se citește „bim”, precum și că semnele coincid parțial din cauza pronunțării acestui element, permite să se tragă concluzia că suntem în prezența unei similitudini fonetice de grad mediu.

În plan conceptual, pentru partea din publicul relevant care nu va recunoaște acronimul „building information modeling” în combinația de litere „bm” sau „BIM”, este exclusă orice similitudine conceptuală a semnelor în conflict. Această combinație nu va revela niciun concept, iar a doua parte a elementelor verbale va avea o semnificație descriptivă clară și distinctă. În schimb, pentru partea din publicul relevant care ar recunoaște acronimul „building information modeling” în combinația de litere „bm” sau „BIM”, va exista un anumit grad de similitudine conceptuală a semnelor în conflict. Cu toate acestea, în măsura în care a doua parte a elementelor verbale a semnelor în conflict va avea o semnificație diferită, deși similitudinea care derivă din combinarea literelor „bm” și „BIM” se bazează pe un element descriptiv al serviciilor de formare, nivelul de similitudine conceptuală a semnelor în conflict trebuie, cel mult, considerată ca fiind slabă.

În final, în considerarea argumentelor de mai sus și având în vedere că, pe de o parte similitudinea fonetică medie a semnelor în conflict este contrabalansată de o similitudine vizuală foarte scăzută și de absența sau foarte slaba similitudine conceptuală, motiv pentru care semnele în conflict sunt slab similare în ansamblul lor și, pe de altă parte, identitatea serviciilor vizate contrabalansată de nivelul de atenție ridicat al publicului relevant, alcătuit deopotrivă din publicul larg și din profesioniști, independent de domeniul lor de specializare, Tribunalul a reținut că nu există niciun risc de confuzie în mintea publicului relevant.

Hotărârile, cu referințele Man and Machine v EUIPO – Bim Freelance (bim ready) (T-819/19, ECLI:EU:T:2020:596), pot fi consultate integral pe site-ul Curia în limbile engleză și franceză.

* traducere și rezumat de Andreea Livădariu

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Monitorizarea inteligentă a dosarelor de instanţă: Monitor Dosare

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.