CCR. Creşterea cuantumului taxelor judiciare de timbru. Constituționalitate
28 septembrie 2023 | Irina RIMARU
Irina Rimaru
În Monitorul Oficial, Partea I nr. 863 din 25 septembrie 2023 a fost publicată Decizia nr. 371/2023 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, și, în special, a dispozițiilor art. 16 lit. a) din aceeași ordonanță de urgență.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Teodoriu Liliana cu ocazia soluţionării cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru, formulată într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii privind obligarea Uniunii Naţionale a Barourilor din România să răspundă la cererea formulată de reclamantă, obligarea Baroului Botoşani să comunice informaţiile solicitate şi obligarea Baroului Botoşani şi a Consiliului Baroului Botoşani să modifice/să completeze unele prevederi din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Serviciului de asistenţă judiciară al Baroului Botoşani.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că, în cazul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, nu sunt îndeplinite cele trei condiţii de constituţionalitate extrinsecă prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie, deoarece nu era justificată situaţia extraordinară şi nici urgenţa creşterii cuantumului taxelor judiciare de timbru. O asemenea măsură nu era în interesul justiţiabililor, ci satisfăcea doar nevoile acute ale sistemului judiciar căruia i-a asigurat o finanţare substanţială pe seama justiţiabililor obligaţi să plătească taxe judiciare de timbru majorate şi de 10 ori pentru acţiunile în contencios administrativ, comparativ cu cele stabilite anterior de Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, dispoziţiile art. 16 lit. a) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare. Prevederile art. 16 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 au următorul cuprins:
„În materia contenciosului administrativ, cererile introduse de cei vătămaţi în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorităţi administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege se taxează după cum urmează:
a) cererile pentru anularea actului sau, după caz, recunoaşterea dreptului pretins, precum şi pentru eliberarea unui certificat, a unei adeverinţe sau a oricărui altui înscris – 50 lei;”.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că:
I. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru:
– Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, fiind vorba însă de ordonanţe simple, şi nu de ordonanţe de urgenţă. Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până la care se pot emite ordonanţe, iar dacă legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Ordonanţa de urgenţă nu este o varietate a ordonanţei emise în temeiul unei legi speciale de abilitare, ci reprezintă un act normativ adoptat de Guvern în temeiul unei prevederi constituţionale care permite Guvernului, sub controlul strict al Parlamentului, să facă faţă unui caz excepţional (a se vedea Decizia nr. 11 din 17 ianuarie 2017, paragrafele 15-19). Cum în cauză este criticată o ordonanţă de urgenţă, şi nu o ordonanţă simplă, rezultă că nu se poate vorbi despre necesitatea existenţei unei legi de abilitare, aşa încât critica formulată din această perspectivă este nefondată.
– dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 115 alin. (5) condiţionează intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă de îndeplinirea cumulativă a două cerinţe: depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Totodată, Constituţia nu condiţionează intrarea în vigoare a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului de existenţa unei legi de aprobare a ordonanţei de urgenţă, adoptată de Parlament. Dispoziţiile constituţionale sunt transpuse la nivel legal de art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit căruia „Ordonanţele de urgenţă ale Guvernului intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sub condiţia depunerii lor prealabile la Camera competentă să fie sesizată, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară”. Depunerea ordonanţei de urgenţă spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată, drept condiţie necesară intrării în vigoare a actului normativ, nu reprezintă altceva decât o obligaţie ce incumbă emitentului, respectiv Guvernului, în calitate de legiuitor delegat.
– proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru a fost depus şi înregistrat pentru dezbatere la Senat în data de 28 iunie 2013, fiind adoptat de Senat la data de 21 octombrie 2013. Ulterior, la data de 28 octombrie 2013, proiectul de lege a fost înregistrat la Camera Deputaţilor pentru dezbatere şi adoptare. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013 şi a intrat, aşadar, în vigoare după depunerea sa la Camera competentă să fie sesizată spre dezbatere în procedură de urgenţă, potrivit art. 115 alin. (5) din Constituţie. În consecinţă, criticile formulate din această perspectivă sunt neîntemeiate.
– delegarea legislativă, consacrată expres de Legea fundamentală, presupune o excepţie de la principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat şi o derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării”. Dispoziţiile art. 115 din Constituţie atribuie Guvernului, autoritate constitutivă a puterii executive, dreptul de a legifera alături de Parlamentul României. Însă prevederile constituţionale stabilesc cadrul şi limitele exercitării acestui drept, condiţionând legitimitatea şi deci constituţionalitatea ordonanţelor Guvernului de îndeplinirea unor cerinţe exprese, calificate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale drept criterii de constituţionalitate. Astfel, mandatul atribuit Guvernului, în temeiul art. 115, trebuie să fie dublat de un mandat legal – legea specială de abilitare, adoptată de Parlament -, în cazul ordonanţelor simple, sau izvorăşte direct din Constituţie – în cazuri extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată – în cazul ordonanţelor de urgenţă.
– în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 legiuitorul delegat a subliniat că modificarea cadrului legal de desfăşurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedură civilă, precum şi punerea în aplicare a noilor instituţii adoptate prin Codul civil impuneau revizuirea urgentă a legislaţiei şi în materia taxelor judiciare de timbru, care trebuie să reflecte noua structură şi dinamică a procesului civil, noile garanţii procedurale acordate părţilor pentru asigurarea unui proces echitabil, precum şi acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii şi pregătirea personalului din sistemul justiţiei. De asemenea, Curtea a analizat motivele invocate de către Guvern în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 referitoare la condiţiile concrete în care urmează să se desfăşoare activitatea sistemului judiciar, având în vedere adoptarea noilor coduri, Codul civil şi Codul de procedură civilă, şi necesitatea finanţării optime a acestui sistem prin raportare la nevoile sale reale.
– aspectele menţionate vizează un interes public şi constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu putea fi amânată, iar acestea au impus adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă, cu respectarea art. 115 alin. (4) din Constituţie, astfel încât critica de neconstituţionalitate extrinsecă este neîntemeiată.
II. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 lit. a) din OUG nr. 80/2013:
– criticile formulate relevă chestiuni care ţin de interpretarea şi aplicarea legii de către instanţa judecătorească învestită cu soluţionarea cauzei. Astfel, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile art. 16 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 nu disting cu privire la stabilirea taxei judiciare de timbru pentru fiecare capăt de cerere introdusă în materia contenciosului administrativ, astfel încât unde legea nu distinge, nici instanţa judecătorească nu poate realiza o asemenea diferenţiere cu prilejul determinării cuantumului taxei judiciare de timbru pentru acţiunea introdusă.
– atribuţia CCR de soluţionare a excepţiei de neconstituţionalitate, statuată de art. 146 lit. d) din Constituţie, nu constă în analizarea conformităţii cu normele fundamentale a anumitor interpretări pe care organe, instituţii sau autorităţi publice competente le dau textelor legale în procesul de aplicare a legii la diferite cazuri şi circumstanţe, ci rezidă în controlul efectuat asupra unei pretinse stări de neconstituţionalitate extrinsecă sau intrinsecă a unui text legal (a se vedea Decizia nr. 232 din 15 aprilie 2014). Aşa fiind, aspectele ce ţin de modalitatea de interpretare şi de aplicare concretă a textelor de lege deduse controlului de constituţionalitate excedează atribuţiilor instanţei de contencios constituţional.
Astfel, cu unanimitate de voturi, Curtea:
– Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată.
Irina Rimaru, JURIDICE.ro
