Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Contencios administrativ
Contencios administrativ
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
Evenimente juridice

Citeşte mai mult: CCR, Contencios administrativ, Drept constituțional, Monitorul Oficial al României, Note de studiu, RNSJ, SELECTED

CCR. Când obiectul sesizării instanţei de contencios constituţional se identifică cu obiectul acţiunii introduse în faţa instanţei judecătoreşti

27 septembrie 2023 | Irina RIMARU
Irina Rimaru

Irina Rimaru

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 862 din 25 septembrie 2023 a fost publicată Decizia nr. 373/2023 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri bugetare.

Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Federaţia Naţională a Pensionarilor din România într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii privind anularea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 afectează pensionarii, fiind încălcate dispoziţiile constituţionale privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi nivelul de trai, precum şi cele referitoare la intrarea în vigoare a legii. Se susţine, de asemenea, încălcarea dreptului de acces liber la justiţie, prin raportare la art. 1 şi 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Referitor la dispoziţiile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020, se arată că, din preambulul acestui act normativ, se constată încălcarea unui drept câştigat, ceea ce este în contradicţie cu art. 15 din Constituţie. Din acest punct de vedere, prevederile legale criticate retroactivează, prin faptul că instituie o nouă răspundere politică la momentul adoptării lor faţă de ceea ce a dispus Parlamentul, care este forul legislativ. Se încalcă principiul constituţional al neretroactivităţii legii, deoarece, prin acest act normativ, se anulează un drept câştigat printr-o lege, în sensul că se diminuează valoarea punctului de pensie stabilită anterior prin lege. A sancţiona, fie şi legislativ, la un moment ulterior, un drept câştigat reprezintă o încălcare a principiului neretroactivităţii legii, o încercare de a repara o nedreptate printr-o altă nedreptate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 751 din 18 august 2020, care au următorul cuprins:
„La articolul 86 alineatul (2) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 9 iulie 2019, cu modificările ulterioare, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:
«b) la data de 1 septembrie 2020 – 1.442 lei;»”.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că:

– obiectul acţiunii formulate în cauză l-a constituit chiar constatarea neconstituţionalităţii unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului. Or, prin mai multe decizii, Curtea Constituţională a respins, ca inadmisibile, excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în cauze având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în contencios administrativ prin care s-a solicitat constatarea neconstituţionalităţii unor ordonanţe sau a unor dispoziţii din acestea, în baza art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. În acest sens sunt, spre exemplu, Decizia nr. 764 din 31 octombrie 2006, Decizia nr. 66 din 25 ianuarie 2007, Decizia nr. 460 din 16 septembrie 2014.

– atunci când obiectul acţiunii principale introduse la instanţa de judecată este constatarea neconstituţionalităţii unei ordonanţe simple sau a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului ori a unor dispoziţii din aceasta, excepţia de neconstituţionalitate este transformată într-o veritabilă acţiune directă, pierzându-şi astfel natura sa de excepţie, înţeleasă ca un mijloc de apărare care nu pune în discuţie fondul pretenţiei deduse judecăţii (Decizia nr. 660 din 4 iulie 2007). Astfel, Curtea a constatat că art. 9 din Legea nr. 554/2004 este neconstituţional în măsura în care se interpretează în sensul că persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate introduce la instanţa de contencios administrativ acţiune, al cărei obiect principal îl constituie sesizarea directă a Curţii Constituţionale pentru a declara ca fiind neconstituţionale actele menţionate. În prezent, dispoziţiile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 stabilesc că „persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei sau a dispoziţiei din ordonanţă”.

– în cauza de faţă obiectul sesizării instanţei de contencios constituţional se identifică cu obiectul acţiunii introduse în faţa instanţei judecătoreşti, respectiv declararea ca neconstituţionale a prevederilor legale criticate, iar excepţia de neconstituţionalitate s-a constituit într-o veritabilă acţiune directă împotriva Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020.

Astfel, cu unanimitate de voturi, Curtea:
– Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate invocată.

Vă invităm să publicaţi şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, detalii aici!
JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.

Newsletter JURIDICE.ro


Social Media JURIDICE.ro



Subscribe
Notify of
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Arii de practică

Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică
Specialişti
Secţiuni   Noutăţi   Servicii      Articole   Jurisprudenţă   Legislaţie      Arii de practică