Despre doctrina juridică în Revista Română de Drept al Afacerilor nr. 3/2020 (Cum scriem)
28 decembrie 2021 | Lucian BOJIN, Mihaela MOCANUA apărut numărul 3/2020 al Revistei Române de Drept al Afacerilor. Este un număr tematic, un „dosar” cuprinzând răspunsurile a 50 de profesioniști de top din domeniul dreptului la întrebarea „Cum scrieți?”. Textele sunt disponibile pe platforma sintact.ro.
Continuăm publicarea unor extrase din contribuțiile invitaților pe tema literaturii juridice.
Ideea e de arăta că un text nu spune niciodată un singur lucru, așa cum am fost dresaţi să o facem în școlile de drept din anul întâi, că sensul e ceva care se construiește, că textele înseși pe care le citim și sub a căror forţă trăim au fost și sunt câmpuri de luptă, că în spatele lor se află istorii întregi de înfruntări și conflicte, pe scurt, că interpretarea juridică se produce „într-un câmp de durere și de moarte”. […] Odată scris am senzaţia că textul nu mai îmi aparţine și a sta cu el înaintea mea mi se pare plicticos și nesincer. Dar, la limită, trebuie să fie măcar inteligibil și să poarte o discuţie cu alte texte. (Cosmin Cercel)
Dacă nu ai în minte un sistem activ de cunoștinţe de specialitate bine pus la punct (a nu se confunda cu buchiseala testelor grilă, care sunt o catastrofă pentru știinţa dreptului, scoţându-i în faţă pe cei care „gândesc” în prefabricate, dar care nu sunt în stare să înţeleagă adevărata complexitate a lucrurilor), care să constituie substratul pe care să poată încolţi seminţele noilor provocări care apar. Fără substratul cognitiv de bază indispensabil mai sus pomenit, provocările nici nu ar putea fi sesizate în adevărata lor complexitate și, cu atât mai puţin, fructificate știinţific într-o formă sau alta printr-o analiză competentă, fie că este vorba despre o lucrare practică (acţiune, întâmpinare, concluzii scrise, opinie juridică etc.) sau despre o lucrare știinţifică (notă de practică judiciară, articol, studiu). (Dan Chirică)
Am citit studii adevărate opere de artă, dacă mi se permite această comparaţie. Doar că prea puţini le citesc dacă nu rezolvă o problemă practică. Și aceea imediată. Cei care respectă toate criteriile enunţate, poate și altele pe lângă ele, scriu, probabil, pentru eternitate. Eu cred că nimic nu e etern. (Andrea Annamaria Chiș)
NOU! Despre bani în profesii juridice: avocați, executori, notari, consilieri juridici și alți profesioniști ai dreptului
10 septembrie ⁞ Corpus et Animus - Funcția juridică & Consilierii juridici bancari în lumina Regulamentului BNR nr. 8/2024
12 septembrie ⁞ Start Curs Expert Achiziții Publice 2024
13 septembrie ⁞ Ultimele evoluții jurisprudențiale privind prescripția răspunderii penale
14 septembrie ⁞ JURIDICE.ro Premier Golf Day
16 septembrie ⁞ Accidentul de muncă în toate formele de răspundere juridică
18 septembrie ⁞ Școala Superioară de Cadre
23 septembrie ⁞ Fraudarea creditorilor – eficacitatea mijloacelor actuale pentru combaterea ei
25 septembrie ⁞ Noutățile Legii nr. 214/2024 – ce efecte poate avea semnătura electronică
26 septembrie ⁞ JURIDICE by Night. Golden Season edition
30 septembrie ⁞ Avocatura: onorariu orar vs. onorariu global
5 octombrie ⁞ Start Curs INGENIO de pregătire pentru Barou, INM & Magistratură, Notariat și Licență
21 octombrie ⁞ Abilitățile de negociere: un moft sau o necesitate?
31 octombrie ⁞ JURIDICE by Night. Mystic Night. Halloween edition
23 noiembrie ⁞ Start Curs Admitere INM/ Magistratură & Avocatură 2025
28 noiembrie ⁞ JURIDICE by Night. Autumn Allure edition
2025 ⁞ The Congress / The biggest legal event
Niciodată nu ”scriu” pur și simplu. Mai degrabă, transcriu un solilocviu, un dialog interior ce-și cere consemnarea, probabil dintr-o vanitate a clipei, ceea ce poate atrage multe regrete post festum, sau, măcar, autoironii binevoitoare, condescendente… De ce? – Simplu. deoarece scripturile noastre sunt interpretate ca fragmente de doctrină. Or, doctrina juridică, spre deosebire de alte creații, este, în anumite sisteme de drept, izvor formal al acelora, iar în sistemul nostru, continental-european, izvor indirect. Ca atare, nu-i ușor să conciliezi dezinvoltura naturală a firii tale cu copleșitoarea responsabilitate socială. (Valerius M. Ciucă)
Cred că riscul major la care este expus orice avocat care își asumă și o poziţie academică ţine de capacitatea acestuia de a se detașa de propria sa experienţă practică, consistent marcată de abordările partizane la care trebuie să recurgă, în încercarea de a apăra, cu cele mai bune rezultate posibile, interesele propriilor săi clienţi. Poate că nimic nu pervertește mai mult calitatea cercetării în facultăţile noastre de drept decât această uniune personală universitar-avocat, căreia și eu i-am căzut victimă. Desigur că scuze pot fi găsite și cea mai importantă dintre ele ar fi următoarea: deseori, încercând să-mi găsesc circumstanţe atenuante pentru situaţia pretins constrângătoare în care mă găsesc, de a fi nevoit să fac și avocatură, alături de activitatea didactică desfășurată la facultate, – situaţie comparabilă cu aceea a unui „agent dublu”, aflat pe statul de plată a două servicii de informaţii – afirm că, de fapt, exerciţiul practicii mă ajută să devin un din ce în ce mai bun teoretician și că, în lipsa frecventării sălilor de judecată, în calitate de apărător al clienţilor mei, nu aș fi capabil să înţeleg și să explic foarte bine normele și, respectiv, instituţiile dreptului administrativ, disciplină pe care am seminarizat-o și la care, în prezent, fac un curs. (Cristian Clipa)
[Și] ca să fac o confesiune completă, ideea legăturii dintre gătit și scris este mai mult sau mai puţin originală. Acum câţiva ani buni, am avut șansa să am un critic foarte exigent al modului în care scriam atunci, doamna profesor Marie Claire Foblets. Eram într-un mare impas, scriam greu și îmi părea că ceea ce scriu nu are sens. Folosind exact comparaţia dintre gătit și scris, cu foarte multă răbdare, mi-a descris, iniţial, toate „ingredientele”, m-a făcut să conștientizez „aroma” fiecăruia dintre ele, mi-a explicat compatibilitatea și incompatibilitatea generală dintre acestea. După câteva zile de studiu al „ingredientelor”, într-un final m-a întrebat: Spune-mi, acum știi ce vrei să scrii? și Știi ce vrei să spui cu ceea ce urmează să scrii? Spre surprinderea mea, răspunsul mi-a apărut, de data aceasta, foarte clar. Știam. Doar trebuia să-l aștern pe hârtie. Atunci doamna profesor mi-a mai spus ceva. Acel ceva mi-a rămas întipărit în minte și acum (și încerc, în măsura posibilităţilor, să fac acest lucru de fiecare dată): „Gătește”, întotdeauna, după propria ta reţetă! Și, astfel am „gătit” primul meu articol de specialitate publicat în străinătate. Îndrăznesc să cred că acela a fost momentul de la care am început să scriu altfel. (Laura-Maria Crăciunean-Tatu)
Conf. univ. dr. Lucian Bojin
Av. dr. Mihaela Mocanu
Homepage J JURIDICE Cariere Evenimente Dezbateri Profesionişti Lawyers Week Video |