CJUE. C-470/21 | La Quadrature du Net și alții. Avocatul general Szpunar: păstrarea și accesul la datele de identitate civilă corelate cu adresa IP utilizată ar trebui să fie permise în cazul în care aceste date constituie singurul mijloc de investigare ce permite identificarea autorilor infracțiunilor săvârșite exclusiv pe internet
28 septembrie 2023 | JURIDICE.roÎn opinia sa, mecanismul de răspuns gradual asigurat de autoritatea administrativă responsabilă de protecția drepturilor de autor în Franța este compatibil cu cerințele dreptului Uniunii în materia protecției datelor cu caracter personal
Concluziile prezentate astăzi se circumscriu redeschiderii procedurii în această cauză. Astfel, la cererea Marii Camere, Curtea a decis să trimită cauza spre soluționare Plenului și să adreseze întrebări pentru a se răspunde oral în ședința care a avut loc la 15 și 16 mai 2023. Domnul prim-avocat general Maciej Szpunar a prezentat pentru prima dată concluziile sale la 27 octombrie 2022 (a se vedea CP nr. 172/22).
Haute Autorité pour la diffusion des œuvres et la protection des droits sur Internet [Înalta autoritate pentru difuzarea operelor și protecția drepturilor pe interne] (Hadopi)[1] are, în Franța, sarcina de a asigura respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. Atunci când este detectată o încălcare a dreptului de autor de către un utilizator de internet, Hadopi adresează acestuia din urmă o recomandare prin care îi solicită să se abțină de la orice nouă încălcare, urmată de un nou avertisment în cazul în care survine o nouă încălcare. În cazul în care primele două avertismente nu sunt luate în considerare și are loc o a treia încălcare, Hadopi poate sesiza autoritatea judiciară competentă în vederea începerii urmăririi penale.
Acest sistem de răspuns gradual presupune ca Hadopi să poată identifica autorul încălcării pentru a-i transmite aceste recomandări. În acest scop, un decret adoptat în 2010 permite Hadopi să se adreseze operatorilor de comunicații electronice pentru ca aceștia să furnizeze datele de identitate civilă ale utilizatorului căruia îi este atribuită adresa IP utilizată pentru comiterea infracțiunii.
Patru asociații de protecție a drepturilor și libertăților pe internet contestă în justiție adoptarea acestui decret. Conseil d’État solicită Curții să stabilească dacă colectarea datelor de identitate civilă care corespund adreselor IP, precum și prelucrarea automatizată a acestor date în scopul prevenirii încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală, fără un control prealabil exercitat de o instanță sau de o entitate administrativă, sunt compatibile cu dreptul Uniunii.
În concluziile prezentate astăzi, prim-avocatul general Maciej Szpunar este de părere că dreptul Uniunii nu se opune ca furnizorii de servicii de comunicații electronice să fie obligați să păstreze adresele IP și datele de identitate civilă corespunzătoare și ca o autoritate administrativă responsabilă de protecția drepturilor de autor împotriva încălcărilor acestor drepturi săvârșite pe internet să aibă acces la ele.
Avocatul general consideră că adresa IP, identitatea civilă a titularului accesului la internet și informațiile referitoare la opera în cauză nu permit să se tragă concluzii precise cu privire la viața privată a persoanei prezumate că a încălcat dreptul de autor. Este vorba numai despre dezvăluirea unei consultări punctuale a unui conținut care, luat în considerare în mod izolat, nu poate permite stabilirea profilului detaliat al persoanei care a efectuat această consultare.
Această măsură urmărește să permită acestei autorități să identifice titularii respectivelor adrese suspectați a fi responsabili de aceste încălcări și să poată lua, dacă este cazul, măsuri împotriva lor. În plus, nu este necesar ca acest acces să fie condiționat de un control prealabil efectuat de o instanță sau de o entitate administrativă independentă. Astfel, aceste date constituie singurul mijloc de investigare ce permite identificarea persoanei căreia îi era atribuită această adresă la momentul săvârșirii infracțiunii.
Acesta subliniază că nu este vorba despre un reviriment al jurisprudenței existente, ci despre o ci o dezvoltare pragmatică a acesteia ce permite identificarea unei soluții nuanțate în împrejurări speciale și foarte limitate. În opinia sa, această analiză rezultă dintr-o evaluare comparativă a diferitelor interese existente, conform principiului proporționalității, care justifică adaptarea jurisprudenței Curții referitoare la păstrarea și accesul la date precum adresele IP corelate cu date de identitate civilă, pentru a evita în acest fel o impunitate sistemică a infracțiunilor săvârșite exclusiv pe internet.
[1] La 1 ianuarie 2022, Consiliul Superior al Audiovizualului (CSA) și Hadopi au devenit Autorité de régulation de la communication audiovisuelle et numérique [Autoritatea de reglementare a comunicațiilor audiovizuale și digitale] (Arcom). Faptele în discuție au însă legătură cu activitatea Hadopi.
:: Concluziile
