Secţiuni » Arii de practică » Business » Achiziţii publice
Achiziţii publice
DezbateriCărţiProfesionişti

Întrebare preliminară cu privire la practici interpretative naționale cu efect erga omnes (căi de acces – achiziții publice)
18.12.2020 | Mihaela MAZILU-BABEL

Secţiuni: Achiziții publice, CJUE, Dreptul Uniunii Europene
JURIDICE - In Law We Trust
Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

Judecătorul suprem de drept comun din Italia se întreabă cu privire la practici interpretative naționale cu efect erga omnes (C-497/20 Randstad Italia).

Situația de fapt:
1. materii UE incidente:
– Drepturi fundamentale
– Principiile, obiectivele și misiunile tratatelor
2. avem o practică de interpretare precum cea referitoare la articolul 111 al optulea paragraf din Constituție, la articolul 360 primul paragraf punctul 1 și la articolul 362 primul paragraf din Codul de procedură civilă și la articolul 110 din Codul de procedură administrativă – în măsura în care aceste dispoziții prevăd că hotărârile pronunțate de Consiglio di Stato [Consiliul de Stat] pot fi atacate cu recurs pentru „motive întemeiate pe un conflict de competență” –, astfel cum reiese din hotărârea Corte costituzionale [Curtea Constituțională] nr. 6/2018 și din jurisprudența națională ulterioară care a modificat orientarea anterioară și potrivit căreia calea de atac a recursului, sub aspectul așa-numitei „necompetențe jurisdicționale”, nu poate fi utilizată pentru atacarea hotărârilor Consiglio di Stato [Consiliul de Stat] prin care se face aplicarea unor practici de interpretare elaborate pe plan național și care sunt contrare unor hotărâri ale Curții de Justiție;
3. o atare practică de interpretare are ca efect determinarea consolidării încălcărilor dreptului Uniunii care ar putea fi corectate prin intermediul căii de atac menționate anterior, precum și afectarea aplicării uniforme a dreptului Uniunii și a protecției jurisdicționale efective a drepturilor subiective cu relevanță unională,
contrar cerinței ca dreptul Uniunii să fie aplicat pe deplin și rapid de fiecare instanță, în mod obligatoriu conform cu interpretarea corectă a acestuia dată de Curtea de Justiție
4.
necesitatea de a se afla dacă dreptul Uniunii considerat a fi incident s-ar opune acestei practici de interpretare existentă în Italia, în domenii reglementate de dreptul Uniunii Europene (în speță, în materia atribuirii contractelor de achiziții publice) în care statele membre au renunțat la exercitarea puterii lor suverane într-un sens care să fie incompatibil cu acest drept,și ținând seama de limitele „autonomiei procedurale” a statelor membre în ceea ce privește configurarea instituțiilor procedurale;
5. mai mult, necesitatea de a se afla dacă dreptul Uniunii incident se opune unor interpretări și aplicări ale unor dispoziții de drept național prin care se omite în mod nemotivat efectuarea trimiterii preliminare la Curtea de Justiție, în situația în care nu sunt îndeplinite condițiile de strictă interpretare, indicate în mod exhaustiv de aceasta (începând cu Hotărârea din 6 octombrie 1982, Cilfit, 238/81), care exonerează instanța națională de obligația menționată anterior, și deci contrar principiului potrivit căruia sunt incompatibile cu dreptul Uniunii reglementările sau practicile procedurale naționale, chiar având caracter legislativ sau constituțional, care prevăd privarea, fie și temporară, a instanței naționale (de ultim grad, dar nu numai) de libertatea de a efectua trimiterea preliminară, având astfel ca efect:
– uzurparea competenței exclusive a Curții de Justiție în ceea ce privește interpretarea corectă și cu caracter obligatoriu a dreptului Uniuni;
– determinarea imposibilității de remediere (și favorizarea consolidării) a unei eventuale neconformități a dreptului aplicat de instanța națională cu dreptul Uniunii; și
– afectarea aplicării uniforme a protecției jurisdicționale efective a drepturilor subiective care decurg din dreptul Uniunii;
6. avem apoi și situația specifică în care întreprinderea concurentă contestă excluderea dintr-o procedură de cerere de ofertă și atribuirea contractului unei alte întreprinderi;
7. în această situație, Consiglio di Stato [Consiliul de Stat] examinează pe fond numai motivul acțiunii prin intermediul căruia întreprinderea exclusă contestă punctajul inferior „pragului de excludere” acordat ofertei sale tehnice și, examinând cu prioritate acțiunile incidente formulate de autoritatea contractantă și de întreprinderea declarată câștigătoare, le admite, declarând inadmisibile celelalte motive ale acțiunii principale (pe care omite să le examineze pe fond), prin intermediul cărora se contestă rezultatul procedurii de cerere de ofertă pentru alte motive (caracterul imprecis al criteriilor de evaluare a ofertelor prevăzute în caietul de sarcini, lipsa motivării voturilor acordate și nelegalitatea desemnării și a compunerii comisiei de atribuire);
8. această respingere ca inadmisibile a celorlalte motive ale acțiunii se face în aplicarea unei practici jurisprudențiale naționale potrivit căreia întreprinderea care a fost exclusă dintr-o procedură de cerere de ofertă nu ar avea calitate procesuală pentru a formula critici în scopul de a contesta atribuirea contractului în favoarea întreprinderii concurente, nici chiar prin invocarea lipsei validității procedurii de cerere de ofertă, fiind necesar să se evalueze dacă este compatibil cu dreptul Uniunii efectul de împiedicare a întreprinderii să își exercite dreptul de a sesiza instanța cu fiecare motiv de contestare a rezultatului procedurii de cerere de ofertă, într-o situație în care excluderea sa nu a fost constatată în mod definitiv și în care fiecare concurent poate invoca un interes legitim analog privind excluderea ofertei celorlalți, ceea ce poate conduce la constatarea imposibilității autorității contractante de a proceda la selecția unei oferte legale și la inițierea unei noi proceduri de atribuire, la care fiecare dintre ofertanți ar putea să participe;
9. necesitatea de a afla dacă anumite principii degajate dintr-o anumită jurisprudență CJUE ar fi aplicabile în situația de fapt descrisă la punctele 6 și 7;
10. cauza se află în recurs pe rolul instanței supreme de drept comun din Italia.

Dispoziții invocate a fi incidente:
1. Articolul 4 alineatul (3) și articolul 19 alineatul (1) TUE, articolul 2 alineatele (1) și (2) și articolul 267 TFUE, interpretate inclusiv în lumina articolului 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene
2. Articolul 4 alineatul (3) și articolul 19 alineatul (1) TUE și articolul 267 TFUE, interpretate inclusiv în lumina articolului 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene
3. Principiile enunțate de Curtea de Justiție în Hotărârea din 5 septembrie 2019, Lombardi, C-333/18, în Hotărârea din 5 aprilie 2016, Puligienica, C-689/13, și în Hotărârea din 4 iulie 2013, Fastweb, C-100/12, în ceea ce privește articolul 1 alineatele (1) și (3) și articolul 2 alineatul (1) din Directiva 89/665/CEE1 , modificată prin Directiva 2007/66/CE
versus
4. interpretarea și aplicarea articolului 111 al optulea paragraf din Constituție, ale articolului 360 primul paragraf punctul 1 și ale articolului 362 primul paragraf din Codul de procedură civilă și ale articolului 110 din Codul de procedură administrativă.

dr. Mihaela Mazilu-Babel

Cuvinte cheie:
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti