« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideoArticole autoriRevista de note şi studii juridice (RNSJ)ESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Selected Top Legal
CorporatePlatinum members

Poziția UNBR cu privire la condamnarea unui avocat. UPDATE: Protestul de astăzi este pentru apărarea justiției, a statului de drept, a cetățenilor și a tuturor avocaților. UPDATE: Poziția Baroului Iași. UPDATE: Poziția Baroului Argeş. UPDATE: Poziția Baroului Bacău. UPDATE: Poziția Baroului Giurgiu. UPDATE: Poziția Baroului Bistrița Năsăud. UPDATE: Poziția Baroului Arad. UPDATE: Poziția Baroului Ilfov. UPDATE: Poziția Baroului Chișinău. UPDATE: Poziția Baroului Mureș. UPDATE: Poziția UPLR. UPDATE: Poziția Baroului Gorj. UPDATE: Poziția Baroului Vrancea. UPDATE: Poziția Baroului Dolj. UPDATE: Poziția Baroului Sibiu. UPDATE: Poziția Baroului Prahova. UPDATE: Poziția Baroului Galați. UPDATE: Poziția Baroului Bihor. UPDATE: Poziția Baroului Timiș. UPDATE: Poziția Baroului Suceava. UPDATE: Poziția Baroului Vâlcea. UPDATE: Poziția Baroului Hunedoara. UPDATE: Poziția Baroului Harghita. UPDATE: Poziția Baroului Brăila. UPDATE: Poziția Baroului Constanţa. UPDATE: Poziția Baroului Brașov. UPDATE: Poziția Baroului Alba. UPDATE: Poziția Baroului Satu Mare. UPDATE: Poziția Baroului Călărași. UPDATE: Poziția Baroului Mehedinți. UPDATE: Poziția Baroului Buzău. UPDATE: Poziția Baroului Teleorman. UPDATE: Poziția Baroului Cluj. UPDATE: Poziția Baroului Sălaj. UPDATE: Poziția Baroului Covasna. UPDATE: Poziția Baroului Olt. UPDATE: Poziția Baroului Dâmbovița. UPDATE: Poziția Baroului Botoșani
28.12.2020 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

Joi, 24 decembrie 2020, Baroul Botoșani a dat publicității următorul comunicat, semnat de av. Adina Sacu, Decan: „Baroul Botoșani susține poziția exprimata de Uniunea Națională a Barourilor din România și Baroul București în demersurile întreprinse pentru apărarea libertății, independenței și principiilor profesiei de avocat, a garantării dreptului la apărare, a celorlalte drepturi, libertăți și interese legitime ale omului, precum și respectării hotărârilor judecătorești, indiferent de natura acestora.

Baroul Botoșani va analiza posibilitatea de a lua și alte măsuri sau de a iniția și alte demersuri după publicarea motivării soluției pronunțata de ICCJ în cazul celor doi avocați condamnați – Roșu Robert Mihăiță și Dicu Corina Teodora, membri ai Baroului București.”

***

Joi, 24 decembrie 2020, Consiliul Baroului Dâmbovița a informat că se raliază și susține punctul de vedere al Comisiei Permanete al UNBR situația creată de cazul avocatului Roșu-Mihăiță Robert, condamnat in dosarul Băneasa.

***

Joi, 24 decembrie 2020, Baroul Olt a dat publicității următorul comunicat, semnat de av. Dănuț Radu Țuluca, Decan: „Baroul Olt susține integral și necondiționat Comunicatul UNBR, emis în legătura cu condamnarea a doi avocați din cadrul Baroului București de către ICCJ în dosarul cunoscut sub numele de “Ferma Băneasa”.

După motivarea hotărârii judecătorești de condamnare a celor doi avocați din cadrul Baroului București, Baroul Olt va decide masurile care se impun în vederea apărării profesiei.”

***

Joi, 24 decembrie 2020, Baroul Covasna a informat că susține poziția exprimată de Uniunea Națională a Barourilor din România în comunicatul din 18 decembrie 2020 privind apărarea principiilor profesiei de avocat și a garanțiilor dreptului la apărare, considerând inacceptabilă represiunea de natură penală asupra avocatului pentru consultațiile și susținerile făcute în calitate de reprezentant.

***

Joi, 24 decembrie 2020, Baroul Sălaj a informat că susține poziția exprimată de Uniunea Națională a Barourilor din România în Comunicatul Comisiei Permanente din 18 decembrie 2020 privind apărarea principiilor profesiei de avocat și a garanțiilor dreptului la apărare.

***

Sâmbătă, 19 decembrie 2020, Baroul Cluj a dat publicității următorul comunicat, semnat de av. Flavia Ioana Maier, Decan: ”Raportat la situația domnului avocat Robert-Mihăiță Roșu din Baroul București, condamnat de către ICCJ la o pedeapsă a închisorii cu executare, Consiliul Baroului Cluj emite următorul comunicat:

Suplimentar față de cele expuse în Comunicatul UNBR din data de 18.12.2020, considerăm principial inacceptabilă și nelegală orice interpretare jurisprudențială prin care activitatea avocatului, exercitată în limitele consacrate de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, poate fi reconsiderată ca un act material de participație la comiterea unei infracțiuni.

De asemenea, subliniem atât în această situație particulară, cât și în orice alte situații similare necesitatea imperativă a respectării termenului stabilit de art. 406 alin. 2 din Codul de procedură penală de redactare a hotărârii, respectiv de cel mult 30 de zile de la pronunțare și, în general, a respectării termenului de motivare a hotărârilor judecătorești.

Raportat la prevederile legale actuale care permit pronunțarea unei hotărâri anterior motivării acesteia, în contextul în care aceasta poate fi una de condamnare cu executare după o soluție de achitare în fondul cauzei, credem că este necesară punerea în discuție și adoptarea de urgență a unor modificări legislative care să înlăture acest neajuns. Este nefiresc ca justițiabilul, oricine ar fi el și orice soluție, în orice materie ar pronunța în favoarea sau în defavoarea sa o instanță, să cunoască motivarea acesteia ulterior pronunțării, câteodată cu depășirea exagerată a termenului legal de motivare.

Ne exprimăm speranța că mecanismele statului de drept încă funcționează în România și că astfel de derapaje jurisprudențiale, dacă ele se confirmă din motivarea hotărârii instanței de apel, să fie remediate legal, prin căile extraordinare de atac.

Ulterior analizării motivării hotărârii din apel a ICCJ, Consiliul Baroului Cluj va decide ce măsuri se impun a fi adoptate pentru apărarea profesiei de avocat și asigurarea exercitării neîngrădite a acesteia, în condițiile legii.”

***

Joi, 24 decembrie 2020, Baroul Teleorman a dat publicității următorul comunicat, semnat de av. Ciprian Bădica, Decan: „Consiliul Baroului Teleorman, întrunit în ședință în data de 24.12.2020, a hotărât ralierea la poziția exprimată de Uniunea Națională a Barourilor din România privind apărarea principiilor profesiei de avocat și a garanțiilor dreptului la apărare, apreciind în acest sens că avocatul nu poate face obiectul unei proceduri de natură penală pentru apărările formulate, în limitele legii, în cadrul unui proces sau pentru consultațiile cu privire la interpretarea legii și a situației de fapt.

Totodată, Consiliul Baroului Teleorman apreciază că eventualele nuanțe penale ale activității specifice desfășurate de avocați trebuie analizate și interpretate cu maximă rigurozitate și exigență întrucât, în caz contrar, se aduce atingere dreptului fundamental la apărare al justițiabililor conducând implicit la o timorare a corpului profesional în desfășurarea activităților prevăzute de Legea 51/1995.

De asemenea, se învederează că statul de drept nu poate exista și funcționa decât în contextul în care apărarea este liberă și independentă recunoscându-i-se în acest sens garanții că nu va putea fi aservită ori atacată prin derularea unor activități penale împotriva avocaților care își exercită profesia în mod onest cu respectarea principiului legalității.”

***

Joi, 24 decembrie 2020, Baroul Buzău a dat publicității următorul comunicat, semnat de av. Daniel Octavian Grigore, Decan: „Baroul Buzău se declară, fără echivoc, solidar cu Uniunea Națională a Barourilor din România și cu Baroul București în demersurile pe care acestea le promovează în apărarea profesiei de avocat precum și în apărarea celor doi colegi avocați, condamnați definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Baroul Buzău consideră inadmisibile conotațiile penale care au fost date activității pe care avocații o desfașoară cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat și reafirmăm cu convingere, principiul potrivit căruia avocatul nu poate face obiectul unei represiuni de natură penală pentru susținerile și consultațiile bazate pe interpretarea legii și a situației de fapt, indiferent de caracterul corect sau incorect al tezelor dezvoltate.

Consideram ca se impune cu tărie apărarea profesiei de avocat, a principiilor care guvernează dreptul la apărare și al rolului avocatului în infaptuirea actului de justiție, în condițiile în care, situația apărută în ultimele zile ca urmare a condamnării celor doi colegi membri ai Baroului București, reprezinta o atingere gravă adusă profesiei de avocat, cu implicații serioase asupra întregului corp profesional.”

***

Joi, 24 decembrie 2020, Baroul Mehedinți a dat publicității următorul comunicat, semnat de av. Dănuț Alexandru Rolea, Decan: „Baroul Mehedinți susține poziția exprimată de Uniunea Națională a Barourilor din România privind apărarea principiilor profesiei și a garanțiilor dreptului la apărare.

Avocatul nu poate face obiectul nici unei proceduri de natură penală pentru apărările formulate în cadrul unui proces sau pentru consultațiile cu privire interpretarea legii și a situației de fapt; în caz contrar, dreptul la apărare, ca esență a profesiei de avocat, ar fi lipsit de conținut.

”Protestul este pentru apărarea justiției, a statului de drept, a cetățenilor și a tuturor avocaților.”

Susținem cu tărie că avocații nu protestează împotriva unei hotărâri judecătorești și nici pentru apărarea unei ”persoane în cauză”, ci pentru apărarea profesiei de avocat, pentru a atrage atenția asupra problemelor grave care afectează justiția și care dau fiori de groază pentru viitorul profesional, inclusiv pentru viitorul justiției.

Comunismul în România a început cu epurarea avocaților, văzuți ca o piedică în folosirea justiției pentru a scăpa de adversari. Consiliul Barourilor Europene a deschis o listă prin care supune atenției publice represiunile la care sunt supuși avocații din diferite țări, inclusiv unele europene.

În final, reafirmăm că protestele nu sunt pentru apărarea unei persoane, înainte de motivarea hotărârii judecătorești. Protestele sunt pentru a atrage atenția publică asupra anomaliilor care își fac loc în justiție, de neconceput față de principiile statului de drept.

Avocații manifestă în continuare încredere în instituțiile justiției, în echilibrul judecătorilor și în dialogul profesional.

”Avocații protestează pentru o cauză comună!”

***

Joi, 24 decembrie 2020, Baroul Călărași a dat publicității următorul comunicat, semnat de av. Maricica Alexandru, Decan: „Baroul Calarasi isi manifesta sentimente de solidaritate fata de pozitia adoptata de catre organele de conducere ale profesiei si de catre Baroul Bucuresti, fiind de acord sa sustina toate demersurile si formele de protest stabilite in mod unitar si gradual in vederea protejarii dreptului la aparare, independentei si liberului exercitiu al profesiei.

Avand in vedere faptul ca doi dintre avocatii Baroului Bucuresti au fost condamnați definitiv la pedeapsa inchisorii, prin decizia ICCJ pronuntata la data de 17.12.2020, cu toate ca, in prima instanta, au fost achitati pe considerentul faptului ca toate actiunile acestora se incadrau in exercitiul normal al profesiei de avocat (redactare contracte, redactare memorii si notificari), Baroul Calarasi constata, in baza discrepantei celor doua hotarari judecatoresti, ca se impune modificarea statutului de avocat, in sensul anihilarii tuturor normelor interpretative.

Mai mult decat atat, astfel de dezechilibre in sistemul de justitie conduc in mod indubitabil la stirbirea nobletei avocaturii si a increderii in sistemul de justitie.

Baroul Calarasi considera ca este un moment oportun sa readucem in atentia publicului importanta rolului avocatului si a integritatii acestuia in societatea zilelor noastre.

In prezenta societate este necesara o interventie a forului legislativ care sa consolideze principiile fundamentale ale profesiei de avocat, in special cele cu privire la protectia acestuia si, totodata, sa defineasca statutul avocatului in procedurile judiciare, astfel incat activitatea acestuia, desfasurata in limitele impuse de lege, sa nu poate constitui temei al raspunderii penale.

Precizam faptul ca prin demersurile efectuate, nu se urmareste obtinerea unor protectii si imunitati pentru avocati, unicul scop fiind reprezentat de obtinerea unei legislatii clare.

In vederea protejarii profesiei de avocat in fata oricaror abuzuri comise de catre organele judiciare impotriva avocatilor care isi exercita profesia cu buna credinta.

– Sustinerea in totalitate a pozitiilor exprimate si a demersurilor initiate de catre Uniunea Nationala a Barourilot din Romania, Comisia Permanenta si de catre Baroul Bucuresti pentru apararea justitiei, a statutului de drept, a cetatenilor si a tuturor avocatilor.

– Asigurarea serviciilor de asistenta juridica, purtand banderole albe de catre toti avocatii din barou in exercitarea profesiei de avocat la instante, parchete, unitati de polities au sedii profesionale, urmand ca dupa data de 16.01.2021, data la care se implineste termenul de motivare a hotararii in cauza, sa analizam oportunitatea initierii, in mod gradual, a altor forme de protest, luarea altor masuri si sa formuleze un punct de vedere suplimentar cu respectarea dreptul la libera exprimare consacrat in jurisprudenta CEDO.”

***

Joi, 24 decembrie 2020, Baroul Satu Mare a dat publicității următorul comunicat, semnat de av. Vlad Băculescu, Decan: „Consiliul Baroului Satu Mare susține necondiționat pozițiile exprimate de către UNBR și Baroul București, venite în sprijinul confraților noștri Robert Roșu și Corina Dicu.

În cursul zilei de ieri 21.12.2020, în fața Palatului de Justiție din municipiul Satu Marea avut loc un protest al avocaților din Baroul Satu Mare, prin care am dorit să ne manifestăm solidaritatea față de cei doi colegi.

Este inadmisibil ca un avocat să fie condamnat penal pentru faptul că și-a exercitat profesia cu bună credință și dedicație. Din păcate prin condamnarea celor doi colegi s-a creat un precedent periculos pentru întregul corp profesional al avocaților din România.

Dreptul la apărare precum și cel la liberă exprimare trebuiesc ocrotite cu sfințenie într-un stat care se dorește a fi democratic.

Statul de Drept a primit o grea lovitură din partea Justiției prin condamnarea colegilor noștri Robert Roșu și Corina Dicu.

Întreaga comunitate a avocaților din Baroul Satu Mare este revoltată din cauza represiunii nedrepte a confraților noștri Corina și Robert, fiind creată impresia că avocatul poate fi tras la răspundere penală pentru susținerile și apărările pe care le face în folosul clienților săi.”

***

Joi, 24 decembrie 2020, Baroul Alba a dat publicității următorul comunicat, semnat de av. dr. Mihai Baco, Decan: CONSILIUL BAROULUI ALBA a luat act de soluția de condamnare de către un complet al Înaltei Curți de Casație și Justiție a doi avocați, din Baroul București.

Corpul de avocati din cadrul Baroului nostru și-a manifestat indignarea si ingrijorarea fata de aceasta hotarare creandu-se astfel un precedent periculos in ceea ce priveste siguranta exercitarii profesiei de avocat.

Dincolo de particularitatile spetei care a starnit controverse si teama  in cadrul profesiilor juridice, subliniem necesitatea exercitarii legale si in siguranta a profesiei de avocat. Aceasta siguranta este amenintata atata timp cat, audierea de către organul judiciar în calitate de martori a judecătorilor care au pronunțat hotărâri judecătorești definitive și stabilirea caracterului nelegal al acestora, ca urmare a „retractării” lor prin declarațiile administrate, este lipsita de suport legal. Aceasta este o practică abuzivă, nelegală și de neconceput într-un stat de drept.

Este de neconceput ca trimiterile la o  o hotarare judecatoreasca, definitiva si irevocabila, care se bucura de autoritatea lucrului judecat, sa fie in legatura cu caracterul nelegal al acesteia,  în condițiile în care nu au fost exercitate căile extraordinare de reformare prevăzute de legea procesuală si hotărârile judecătorești respective se bucură în continuare de autoritate de lucru judecat, iar judecătorii care le-au pronunțat nu au suferit niciun fel de consecințe, neatrenându-se niciun fel de răspundere. Toate acestea ridică mari semne de întrebare în legătură cu legalitatea activității organului judiciar respectiv.

Contextul în care au fost audiați ca martori judecătorii respectivi, condițiile create acestora și drepturile procesuale asigurate de organul judiciar care a realizat audierile în cauză, sunt elemente care starnesc ingrijorarea  acum mai mult ca niciodată si creeaza premisa unei   analize serioase, oneste și aprofundate a efectelor unor principii fundamentale ale dreptului: principiul legalității, principiul securității circuitului civil, principiul respectării dreptului la apărare, principiul respectării dreptului la un proces echitabil, dar și a eficacității garanțiilor procesuale asociate a acestor principii. Aplicarea lor nu este recunoscut în egală măsură și apărării, ceea ce face ca modul in care s-au aplicat normele juridice care reglementează dreptul la apărare să fie incomplet și lipsit de conținut.

Aceste ingerințe ale organului judiciar aduc atingere independenței justiției și au rolul de a scădea încrederea opiniei publice, dar și a profesioniștilor dreptului, în înfăptuirea actului de justiție.

Se încalcă flagrant principiul egalității armelor, circumscris noțiunii de proces echitabil, creat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin interpretarea art. 6 paragraful 1 din Convenție.

In acest context devine esentiala dezbaterea asupra respectarii dreptului avocatului si rolul pe care acesta il are in cadrul actului de justitie, pentru sustineriile si consultatiile bazate pe interpretarea legii si a situatiei de fapt, indiferent de caracterul corect sau incorect al tezelor dezvoltate.

Au fost incalcate prevederile din Recomandarea nr.2121/2018 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, care in concret a condamnat practici precum …”abuzul de proceduri penale pentru a pedepsi avocatii, sau pentru a-i elimina din anumite cazuri….”subliniind totodata necesitatea de a se pune in aplicare garantii eficiente care sa asigure  exercitarea profesiei de avocat.

In acest context devine esentiala initierea si derularea unei dezbateri de substanta despre necesitatea adoptarii de masuri pentru asigurarea si protejarea exercitarii legale si in siguranta a profesiei de avocat in Romania, luandu-se masuri in sensul Recomandarii citate, in vederea implementarii unui mecanism de avertizare rapida pentru a raspunde amenintarilor imediate la adresa sigurantei si independentei avocatilor si a capacitatii lor de a-si indeplini efectiv sarcinile profesionale.

Acest comunicat constituie un prim pas din demersul profesiei noastre, demersuri care vor continua in toate formele permise de lege pana cand vom avea suficiente garantii ca Avocatul este singurul profesionist care apare menționat în Constituție ca partenerul indispensabil al justiției, fiind ocrotit de lege (art. 24 alin. 2 din legea fundamentală, art. 38 alin. 1 din Legea nr. 51/1995 republicată) va si beneficia in mod real  de aceasta protectie legala.”

***

Miercuri, 23 decembrie 2020, Baroul Brașov a dat publicității următorul comunicat, semnat de av. Cătălin Marius Joița, Decan: „Luând act de informațiile colaterale, exprimate în spațiul public, referitoare la condamnarea domnului avocat ROȘU ROBERT-MIHĂIȚĂ și a doamnei avocat DICU CORINA TEODORA, membrii ai Baroului București, văzând, de asemenea, informațiile extrase din comunicatele, opiniile și luările de poziție ale reprezentanților diverselor autorități, instituții, asociații și/sau organizații profesionale, avocați, cadre didactice ale facultăților de drept,

Consiliul Baroului Brașov susține Uniunea Națională a Barourilor din România și Baroul București în demersurile întreprinse pentru apărarea libertății, independenței și principiilor profesiei de avocat, a garantării dreptului la apărare, a celorlalte drepturi, libertăți și interese legitime ale omului, precum și a respectării hotărârilor judecătorești, indiferent de natura acestora.

În contextul în care, la momentul pendinte, decizia de condamnare a celor doi avocați din Baroul București nu este încă motivată, Consiliul Baroului Brașov nu își exprimă opinia cu privire la conținutul intrinsec al soluției de condamnare dispusă de Înalta Curte de Casație și Justiție care, prin Comunicatul de presă din 19.12.2020, „(…) recunoaște și susține dreptul fundamental la liberă exprimare (…) inclusiv sub aspectul unor aprecieri critice cu privire la hotărârile judecătorești (…)”.

În consecință, Consiliul Baroului Brașov va exprima o opinie referitoare la natura acuzațiilor și a faptelor imputate celor doi avocați, prin raportare la Constituția României, Legea nr. 51/1995, Legea nr. 303/2004 și Legea nr. 304/2004, acuzații de natură a aduce atingere, atât drepturilor și libertăților fundamentale, cât și exercitării profesiei de avocat în România și care nu reprezintă altceva decât dovada neechivocă a unei realități dureroase: dorința total nefirească a autorităților publice naționale, nu doar de a minimaliza profesia de avocat, ci pur și simplu, de a o scoate în afara legii.

I.  Potrivit art. 38 alin. (3) din Legea nr. 51/1995

„Avocatul nu răspunde penal pentru susținerile făcute oral sau în scris, în formă adecvată (…) în fața instanțelor de judecată, a organelor de urmărire penală sau a altor organe administrative de jurisdicție și nici dacă sunt în legătură cu consultațiile oferite justițiabililor ori cu formularea apărării în acea cauză ori pentru susținerile făcute în cadrul consultațiilor verbale sau consultațiilor scrise acordate clienților, dacă ele sunt făcute cu respectarea normelor de deontologie profesională”,

iar potrivit alin. (5) al aceluiași text legal,

„Nu constituie abatere disciplinară și nici nu pot atrage alte forme de răspundere juridică a avocatului opiniile juridice ale acestuia, exercitarea drepturilor, îndeplinirea obligațiilor prevăzute de lege și folosirea mijloacelor legale pentru pregătirea și realizarea efectivă a apărării libertăților, drepturilor și intereselor legitime ale clienților săi”.

Nu (doar) hotărârea de condamnare a celor doi confrați este dovada tendinței de a minimaliza profesia de avocat și de a o scoate în afara legii, ci însuși faptul că, au existat și există urmăriri penale începute împotriva avocaților în care “acuzația” este o materializare a poziției adversarului învins de prestația exclusiv legală și deontologic-profesională a “suspectului”, a unui articol extras din mass media sau, mai rău, a unui punct de vedere exprimat pe rețele de socializare.

Contextul actual (re)pune în lumină atitudinea tot mai generalizată a organelor penale de a “rejudeca” după bunul plac dosare soluționate definitiv (în special, dosare în materie non-penală) dar mai ales, dorința manifestată expres de a “înfiera” prestațiile avocaților părții care a triumfat și încercarea de a arată că “hotărârea (poate) e nelegala”, pentru că …nu e în acord cu opinia autorității.

Acuzațiile exprimate de organul de urmărire penală constând în aceea că utilizarea de către avocat a unei terminologii specific juridice („daune cominatorii”) s-ar circumscrie elementelor de tipicitate obiectivă a unor infracțiuni, reprezintă o încălcare flagrantă nu doar a dreptului la apărare, dar și a dispozițiilor art. 38 din Legea nr. 51/1995, motiv pentru care, solicităm UNBR întreprinderea următoarelor măsuri concrete:

1. Sesizarea Inspecției Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii pentru a se cerceta dacă exercitarea funcției s-a făcut cu rea-credință sau din gravă neglijență, conform 99 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 303/2004;

2. Fiind încălcată o lege primară, sesizarea organelor judiciare competente pentru a se cerceta dacă a fost săvârșită infracțiunea de abuz în serviciu.

II.  Conform art. 16 alin. (2) din Legea nr. 304/2004,

„Hotărârile judecătorești pot fi desființate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege și exercitate conform dispozițiilor legale”

Audierea de către organul de urmărire penală, în calitate de martori, a judecătorilor care au pronunțat hotărâri judecătorești definitive (irevocabile, illo tempore) și stabilirea „nelegalității” acestor hotărâri ca urmare a „retractării” lor de către aceștia, reprezintă o încălcare a dispozițiilor art. 16 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, încălcare la care au contribuit inclusiv judecătorii audiați ca martori, sens în care solicităm UNBR întreprinderea următoarelor măsuri concrete:

1. Sesizarea Inspecției Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii pentru a se cerceta dacă exercitarea funcției s-a făcut cu rea-credință sau din gravă neglijență, conform 99 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 303/2004;

2. Fiind încălcată o lege primară, sesizarea organelor judiciare competente pentru posibila săvârșire de către agenții guvernamentali a infracțiunii de instigare la abuz în serviciu, martorii (judecătorii) fiind potențialii autorii ai acestei infracțiuni, în măsura în care aceștia din urmă au acționat cu vinovăția prevăzută de lege, în caz contrar fiind în prezența unei participații improprii.

În contextul în care, la data de 18 decembrie 2020, pe pagina sa de Facebook, dl. judecător Bogdan Mateescu a făcut corecta afirmație că hotărârea judecătorească este un pilon fundamental al statului de drept, considerând inacceptabile orice atacuri publice sau particulare față  de dispozițiile definitive ale instanțelor judecătorești, apreciem că tocmai domnia sa avea obligația să întreprindă demersurile specifice sesizării Inspecției Judiciare pentru a se verifica dacă dispozițiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 au fost respectate de către agenții guvernamentali când au lansat aceste acuzații și de către martorii care și-au „retractat” propriile hotărâri definitive.

Este inacceptabilă justiția cu „dublă măsură” în care se pot comenta/retracta doar acele hotărâri judecătorești definitive despre care agenții guvernamentali consideră, fără exercitarea căilor de atac  specifice, că nu sunt „conforme” cu legea, sau mai direct și ironic spus, cu „natura acuzației”, iar judecătorii audiați ca martori, din considerente pe care nu le cunoaștem și care evident sunt contrare legii antereferite,  să își „retracteze” propriile hotărâri.

Ignorarea caracterului definitiv al unor hotărâri judecătorești intrate în puterea lucrului judecat, ignorarea poziției și rolului avocatului, în raport cu clienții săi și în societate, în general, sunt forme prin care statul “nedrept” ucide însăși noțiunea de drept și apărare, însăși noțiunea de justiție și adevăr.

Din toate perspectivele, națională sau europeană, constituțional-legislativă ori prin raportate la poziția instituțională în sistemul de drept românesc, inclusiv din perspectiva percepției cetățeanului, avocatura este înfăptuită în România în jurul ideii de apărător al drepturilor și intereselor legitime ale clientului (indiferent cine este acel client, prinț ori cerșetor, sfânt sau demon).

Însă, statul “nedrept” încearcă să pervertească aceasta imagine și să modifice această realitate, dorind transformarea avocatului într-un prestator de servicii subordonat lui.

Conștientizarea caracterului profund independent și liberal al profesiei de avocat, sublinierea esenței și orizontului avocatului, acela de apărător al drepturilor și intereselor legitime ale celui cu care este într-un contract de asistență juridică, de promotor profesional al acestuia, se demonstrează cu o necesitate mai mare ca niciodată.

Modalitățile de exprimare ale avocatului sunt exclusiv consultațiile juridice, asistența și reprezentarea clientului său. Cercetarea penală și condamnarea avocaților doar pentru modalitatea de exprimare a profesiei reprezintă un atac distrugător asupra însăși identității profesiei, a menirii și spiritului avocaturii.

Avocatul nu este “manager” al cabinetului său, nu este un oarecare prestator de servicii, și nu este nici măcar partener al clientului sau, ci este apărător al drepturilor și intereselor legitime ale acestuia și își îndeplinește acest rol, prin consultații juridice, prin asistență juridică și reprezentare, inclusiv în relația cu autoritățile publice, iar acest rol este asociat serviciului public de justiție.

Calitatea de sfătuitor și apărător al drepturilor și intereselor legitime ale clientului face ca rolul avocatului într-o societate democratică să aibă la bază ideea de protecție și de ajutor juridic ce poate fi oferit omului și cetățeanului (indiferent de eventuala coroană de pe capul clientului ori de încărcătura ipoteticului cazier al acestuia).

În momentul în care statul ignoră acest rol nu mai este stat de drept, este un stat… „nedrept”.

Profesia de avocat este pe cale de a fi distrusă și dacă nu nu ne mai pasă de ea, mai e puțin și vom fi puși în fața faptului împlinit.

De aceea, stimați colegi avocați, oriunde v-ați afla, fiți aproape unii de alții, dacă nu doriți ca AVOCATUL să devină o …iluzie!”

***

Miercuri, 23 decembrie 2020, Baroul Constanţa a dat publicității următorul comunicat, semnat de av. Cătălin Filisan, Decan: „Baroul Constanţa se alătură și susține poziția exprimată de Uniunea Națională a Barourilor din România privind apărarea principiilor profesiei de avocat și a garanţiilor dreptului la apărare. Avocatul nu poate face obiectul nici unei proceduri de natură penală pentru apărările formulate, in limitele legii, in cadrul unui proces sau pentru consultațiile cu privire la interpretarea legii și a situației de fapt. In caz contrar, dreptul la apărare, ca esență a profesiei de avocat, ar fi lipsit de conținut.

Reamintim faptul avocatul nu răspunde penal pentru susţinerile făcute oral sau în scris, în forma adecvată şi cu respectarea prevederilor art. 38 alin. (2), în fața instanţelor de judecată, a organelor de urmărire penală sau a altor organe administrative de jurisdicţie şi nici dacă sunt în legătură cu consultaţiile oferite justițiabililor ori cu formularea apărării în acea cauză ori pentru susţinerile făcute în cadrul consultaţiilor verbale sau consultațiilor scrise acordate clienţilor, dacă ele sunt făcute cu respectarea normelor de deontologie profesională (art. 38 alin. 3 din Legea nr. 51/1995 republicată).

Nu constituie abatere disciplinară şi nici nu pot atrage alte forme de răspundere juridică a avocatului opiniile juridice ale acestuia, exercitarea drepturilor, îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de lege şi folosirea mijloacelor legale pentru pregătirea şi realizarea efectivă a apărării libertăţilor, drepturilor şi intereselor legitime ale clienţilor săi (art. 38 alin. 5 din Legea nr. 51/1995 republicată).

In contextul actualului demers inițiat de Uniunea Națională a Barourilor din România pentru apărarea profesiei, reamintim necesitatea înlăturării dezechilibrului existent intre apărare și acuzare, generat de modificări legislative ale Codului de procedură penală in perioada in care un ministru al justiției afirma ca „drepturile omului sunt un lux”), necesitatea reglementării intre cazurile de nulitate absolută, in procesul penal, încălcarea dreptului la apărare și încălcarea dreptului la un proces echitabil (cu toate componentele sale, inclusiv atunci când se constată că a fost violat principiul egalității armelor in procesul penal), dar și reglementarea efectivă și concretă a răspunderii magistraţilor (in concordanță cu legislația europeană).

Statul de drept nu poate exista si funcționa decât dacă apărarea este independentă si dacă exista garanții ca nu va fi aservită ori atacată prin inițierea unor proceduri penale împotriva avocaților care își exercita profesia in mod corect si cu respectarea principiului legalității.”

***

Miercuri, 23 decembrie 2020, Baroul Brăila a dat publicității următorul comunicat: „Baroul Braila prin Consiliul Baroului isi manifesta suportul si sustinerea fata de pozitia exprimata de UNBR prin Comisia Permanenta din data de 18-12-2020 prin care s-a  apreciat „inacceptabilă represiunea de natură penală asupra avocatului pentru  consultațiile și susținerile făcute în calitate de reprezentant.”

Baroul Braila susține si va sprijini orice demers privind respectarea si întărirea drepturilor fundamentale prevăzute in legislația interna si garantate prin Convențiile Internaționale privind protecția rolului avocatului.

Apreciem alături de colegii avocați din celelalte Barouri ca practicile prin care se încearcă asimilarea activității avocațiale, desfășurate in limitele legii, statutului si a regulilor de deontologie profesionala, ca fiind acte materiale ale unei infracțiuni, ca pe un grav derapaj de la democrație cu consecințe extrem de grave asupra existentei  statului de drept, chiar in condițiile in care asemenea situații au caracter de excepție.

Suntem alături in acest demersuri si susținem public acțiunile colegilor avocați din Baroul București.

De asemenea Baroul Brăila va organiza in semn de solidaritate un protest pe scările Palatului de Justiției in data de miercuri 23-12-2020, ora 12 si încurajează colegii, membri ai baroului, sa poarte in semn de solidaritate o banderola alba.”

***

Miercuri, 23 decembrie 2020, Baroul Harghita a dat publicității următorul comunicat, semnat de av. Kecseti Krisztina, Prodecan: „Consiliul Baroului Harghita, prin vot electronic exprimat în data de 22 decembrie 2020 în vederea analizării situaţiei create prin condamnarea a doi avocaţi din Baroul Bucureşti pentru săvârşirea unor infracţiuni în exerciţiul profesiei, raportat la dispoziţiile art. 38, alin. 3 din Legea 51/1995, potrivit cărora „Avocatul nu răspunde penal pentru susţinerile făcute oral sau în scris, în forma adecvată şi cu respectarea prevederilor alin. (2), în faţa instanţelor de judecată, a organelor de urmărire penală sau a altor organe administrative de jurisdicţie şi nici dacă sunt în legătură cu consultaţiile oferite justiţiabililor ori cu formularea apărării în acea cauză ori pentru susţinerile făcute în cadrul consultaţiilor verbale sau consultaţiilor scrise acordate clienţilor, dacă ele sunt făcute cu respectarea normelor de deontologie profesională.”, cu majoritate de voturi

DECIDE

1. Baroul Harghita susţine în totalitate poziţiile şi demersurile iniţiate de către Uniunea Naţională a Barourilor din România şi de către Baroul Bucureşti, prin care s-a apreciat ca inacceptabilă represiunea de natură penală asupra avocaţilor pentru consultaţiile şi susţinerile făcute în calitate de reprezentant, poziţii exprimate prin comunicatul Comisiei Permanente din data de 18.12.2020, comunicatul UNBR din data de 21.12.2020, respectiv comunicatul Baroului Bucureşti din data de 19.12.2020.

2. Având în vedere posibilitatea ca acte de exercitare legală a asistării şi reprezentării clientului să fie apreciate ca infracţiuni, se susţin demersurile de protest iniţiate, Insuşindu-ne motivarea arătată în comunicatul UNBR din data de 21.12.2020, prin care s-a subliniat faptul că avocaţii nu protestează impotriva unei hotărâri judecătoreşti şi nici pentru apărarea unei „persoane în cauză”, ci pentru apărarea profesiei de avocat, pentru a atrage atenția asupra problemelor grave care afectează justiția și care pun sub semnul întrebării viitorul profesional.

3. În acest sens, în acord cu celelalte barouri din țară, apreciem utilă transmiterea cererii către ICCJ inițierea și derularea unui dialog cu organismele profesionale ale judecătorilor, pentru asigurarea unui climat de siguranță în exercitarea legală a profesiei de avocat

4. În semn de protest, Consiliul Baroului Harghita hotărăște purtarea unei banderole albe de către toţi avocații din barou în exercitarea profesiei de avocat în instanțe, parchete sau unități de poliție, urmând ca după data de 16.01.2021, dată la care se împlineşte termenul de motivare a hotărârii în cauză, să analizeze şi luarea altor măsuri.”

***

Miercuri, 23 decembrie 2020, Baroul Hunedoara a dat publicității următorul comunicat, semnat de av. Cosmin Alin Roncioiu, Decan: „CONSILIUL BAROULUI HUNEDOARA, întrunit în ședință extraordinară, a luat act cu profundă îngrijorare de soluția dispusă de Î.C.C.J. prin care doi confrați, membri ai Baroului București, au fost condamnați, conform informațiilor apărute până în prezent în spațiul public, pentru fapte care reprezintă activității caracteristice exercitării profesiei de avocat.

Avocații Baroului Hunedoara își exprimă în mod necondiționat solidaritatea cu punctul de vedere adoptat de Baroul București și de Uniunea Națională a Barourilor din România și arată că va sprijini orice formă de protest care va fi stabilită în mod unitar de organele de conducere ale profesiei de avocat pentru protejarea efectivă, reală, a dreptului la apărare, independenței și liberului exercițiu al profesiei de avocat.

CONSILIUL BAROULUI HUNEDOARA respinge cu fermitate orice încercare sau derapaj al puterii judecătorești de timorare ori intimidare a avocatului, din perspectiva activității de exercitare a profesiei de avocat, prin care se aduce atingere principiilor care stau la baza exercitării profesiei de avocat și care constituie o garanție a respectării dreptului fundamental la apărare.

Baroul Hunedoara nu lansează în spațiul public opinii referitoare la soluția pronunțată de Î.C.C.J. până la publicarea motivării hotărârii judecătorești, cu speranța că redactarea și semnarea  hotărârii judecătorești va respecta în întregime dispozițiile art.406 Cod procedură penală. În funcție de considerentele motivării hotărârii judecătorești, Baroul Hunedoara își rezervă dreptul de a formula puncte de vedere sau critici ale acesteia, cu respectarea dreptului la liberă exprimare consacrat în jurisprudența C.E.D.O.

Pornind de la două elemente apărute în spațiul public și care au caracter de certitudine, respectiv actul de sesizare al instanței și nemulțumirile, criticile, arătate de Ministerul Public în cuprinsul motivelor de apel, CONSILIUL BAROULUI HUNEDOARA apreciază că soluția de condamnare a unui avocat pentru activități specifice exercitării profesiei de avocat prin asocierea acestuia cu faptele imputate clientului său constituie un precedent extrem de periculos și primejdios, o atingere gravă adusă profesiei de avocat, cu implicații serioase negative asupra întregului corp profesional. Avocatul nu poate face obiectul vreunei represiuni de natură penală pentru susținerile sale și consultațiile juridice bazate pe interpretarea dispozițiilor legale și a unei situații de fapt, indiferent de caracterul corect sau incorect al opiniilor sale.

CONSILIUL BAROULUI HUNEDOARA analizează posibilitatea adoptării graduale a unor forme de protest până la apariția publicării motivelor hotărârii judecătorești, ca modalitate de semnalare și avertizare asupra unor derapaje ale puterii judecătorești care sunt incompatibile cu un Stat de drept și care afectează negativ rolul avocatului de partener indispensabil al actului de justiție.”

***

Miercuri, 23 decembrie 2020, Baroul Vâlcea a dat publicității următorul comunicat, semnat de av. Narcisa Dumbravescu, Decan: „Avand in vedere situaţia creată în ultimele zile fata de condamnarea celor doi avocaţi din Baroul Bucureşti; comunicatul Comisiei Permanente din data de 18.12.2020 prin care s-a apreciat ca inacceptabilă represiunea de natură penală asupra avocatului in cauză pentru consultațiile și susținerile făcute în calitate de reprezentant, respectiv poziția adoptată de Baroul București față de această situație asa cum este descrisa in  comunicatul emis în data de 19.12.2020,

Consiliul Baroului Valcea, prin prezentul comunicat:

– susține pozițiile și demersurile inițiate de către Uniunea Națională a Barourilor din România, respectiv de către Baroul București;

– apreciază că precedentul creat reprezintă un extrem de grav şi primejdios atac la adresa sistemului judiciar în ansamblul său, în condiţile în care se pune sub semnul întrebării justeţea soluţiilor judiciare definitive obtinute de-a lungul timpului, care se bucura de putere de adevar si putere de lucru judecat, considerand că este nepermisa si lipsita de predictibilitate punerea la îndoială a caracterului legal a unei hotărâri judecătoreşti definitive sau irevocabile, în afara căilor juridice de retractare a acesteia, acest aspect constituind chintesenţa stabilităţii unui stat de drept;

– arata ca potrivit dispozitiilor art. 38 alin 3 din Legea nr. 51/1995 ”avocatul nu răspunde penal pentru susținerile făcute oral sau în scris, în forma adecvată și cu respectarea prevederilor alin. (2), în fața instanțelor de judecată, a organelor de urmărire penală sau a altor organe administrative de jurisdicție și nici dacă sunt în legătură cu consultațiile oferite justițiabililor ori cu formularea apărării în acea cauză ori pentru susținerile făcute în cadrul consultațiilor verbale sau consultațiilor scrise acordate clienților, dacă ele sunt făcute cu respectarea normelor de deontologie profesională”

– reafirma cu tarie principiul potrivit căruia avocatul nu poate face obiectul unei represiuni de natură penală pentru susținerile și consultațiile bazate pe interpretarea legii și a situației de fapt, indiferent de caracterul corect sau incorect al tezelor dezvoltate. În absența unei astfel de  garanții, dreptul la apărare, principiul secretului professional, principiu care a stat intotdeauna la baza increderii in avocat, sunt golite de continut, fiind lipsite de orice substanță prin supunerea avocatului amenințării cu tragerea la răspundere penală prin asocierea lui cu faptele imputate celui pe care îl reprezintă;

– profesia de avocat trebuie aparata de catre toți participanții la infaptuirea actului de justiție, intrucat fara avocați nu există justiție;

– fiecare cetațean are dreptul sa isi aleagă avocatul, avocat care să fie independent si netimorat in exercițiul profesiei, in condițiile legii;

– principiile care stau la baza profesiei de avocat constituie o garanție a respectarii dreptului fundamental la apărare;

– protestele avocaților nu sunt pentru apărarea unei persoane, înainte de motivarea hotărârii judecătorești, ci pentru a semnala derapajele care ne indepărtaeza de respectarea principiilor democratiei si statului de drept;

– avocații vor veghea in continuare la apararea si promovarea Statului de Drept impotriva nelegalitaților, prin apararea drepturilor cetațenilor;

Avocații protestează pentru o cauză comună!”

***

Miercuri, 23 decembrie 2020, Baroul Suceava a dat publicității următorul comunicat, semnat de av. Liviu Mihai, Decan: „Consiliul Baroului Suceava, întrunit în ședința extraordinară, a luat act cu reală îngrijorare, atât de soluția de condamnare a unor avocați din cadrul Baroului București pentru fapte ce reprezintă, în realitate, activități specifice profesiei, dar și de împrejurarea că autoritatea de lucru judecat a unor hotărâri judecătorești ar fi fost grav nesocotită în cursul derulării anchetei penale din dosarul finalizat cu hotărârea de condamnare menționată.

În deplină concordanță cu limitele dreptului la liberă exprimare, așa cum a fost acesta reliefat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, apreciem că aceste aspecte sunt de natură a afecta într-o manieră semnificativă nu doar independența și libertatea profesiei de avocat, dar și principiul securității raporturilor juridice, dreptul oricărei persoane la un proces echitabil și, nu în ultimul rând, însăși independența justiției.

În acest context, Consiliul Baroului Suceava sprijină necondiționat poziţia adoptată de Uniunea Națională a Barourilor din România şi va susţine toate demersurile şi formele de protest, în scopul protejării dreptului la apărare, a independenţei şi liberului exerciţiu al profesiei, precum  și al restabilirii încrederii publice în actul de justiție.

Începând cu data de 4 ianuarie 2021 și până la data  la care vor fi soluționate demersurile întreprinse de U.N.B.R. în raport cu Inspecția Judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii, avocații Baroului Suceava aflați în exercițiul profesiei vor purta o banderolă albă, în semn de protest.

Consiliul Baroului Suceava asigură conducerea instanțelor judecătorești și ale parchetelor de pe lângă acestea că protestul avocaților nu vizează persoane și cauze particulare, ci apărarea unor principii esențiale ale statului de drept referitoare la independența reală a justiţiei, a  protecției  cetăţenilor şi a dreptului la apărare al acestora.”       

***

Marți, 22 decembrie 2020, Baroul Timiș a dat publicității următorul comunicat, semnat de av. dr. Sergiu I. Sănilă, Decan: CONSILIUL BAROULUI TIMIȘ a luat act de soluția de condamnare de către un complet al Înaltei Curți de Casație și Justiție a doi avocați, membri ai Corpului Profesional al Avocaților din Baroul București, considerând că prilejul oferit de această hotărâre de condamnare repune în discuție cu necesitate stringentă câteva dintre problemele grave ale sistemului judiciar din România.

1. Hotărârile judecătorești definitive pot fi reformate numai prin efectul exercitării căilor extraordinare de atac reglementate expres de legea procesuală civilă sau penală – Art. 16 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 republicată: Hotărârile judecătoreşti pot fi desfiinţate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege şi exercitate conform dispoziţiilor legale

În acest context, audierea de către organul judiciar în calitate de martori a judecătorilor care au pronunțat hotărâri judecătorești definitive și stabilirea caracterului nelegal al acestora, ca urmare a „retractării” lor prin declarațiile administrate, este o practică abuzivă, nelegală și de neconceput într-un stat de drept, în care Președintele Consiliului Superior al Magistraturii declară pe bună dreptate hotărârea judecătorească ca fiind unul dintre pilonii fundamentali ai statului de drept.

Concluzionarea de către organul judiciar în legătură cu caracterul nelegal al acestor hotărâri judecătorești și utilizarea în procesul penal a acestor concluzii cu caracter probator, în condițiile în care nu au fost exercitate căile extraordinare de reformare prevăzute de legea procesuală, în condițiile în care hotărârile judecătorești respective se bucură în continuare de autoritate de lucru judecat, în condițiile în care judecătorii care le-au pronunțat nu au suferit niciun fel de consecințe, neatrenându-se niciun fel de răspundere, ridică mari semne de întrebare în legătură cu legalitatea activității organului judiciar respectiv.

Aceste ingerințe ale organului judiciar au afectat independența justiției și au rolul de a scădea încrederea opiniei publice, dar și a profesioniștilor dreptului, în înfăptuirea actului de justiție.

Contextul în care au fost audiați ca martori judecătorii respectivi, condițiile create acestora și drepturile procesuale asigurate de organul judiciar care a realizat audierile în cauză, sunt elemente care reclamă acum mai mult ca niciodată o analiză serioasă, onestă și aprofundată a efectelor unor principii fundamentale ale dreptului: principiul legalității, principiul securității circuitului civil, principiul respectării dreptului la apărare, principiul respectării dreptului la un proces echitabil, dar și a eficacității garanțiilor procesuale asociate a acestor principii.

În acest sens, soarta Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție ar trebui decisă în baza unor elemente concrete, care să asigure desfășurarea urmăririi penale cu respectarea drepturilor și garanțiilor celor acuzați de săvârșirea unor infracțiuni.

2. Practica transmiterii dosarului cauzei la unitatea de parchet în vederea analizării posibilităţii exercitării căii de atac, precum și în vederea motivării căii de atac este de natură să afecteze înfăptuirea justiției

În primul rând, este de observat că acest drept nu este recunoscut în egală măsură și apărării, ceea ce face ca normele juridice care reglementează dreptul la apărare să fie incomplete și lipsite de conținut, aplicate cu dublu standard. Se încalcă flagrant principiul egalității armelor, circumscris noțiunii de proces echitabil, creat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin interpretarea art. 6 paragraful 1 din Convenție.

În al doilea rând, este de reținut că art. 135 din Regulamentul din 2015 de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, cel care permite procurorului să ia dosarul la unitatea de parchet în vederea analizării posibilităţii exercitării căii de atac, precum și în vederea motivării căii de atac, nu oferă garanții reale asupra păstrării intacte a conținutului dosarelor respective. Procurorul nu are, asemeni judecătorului, obligația reglementată de art. 5 alin. 2 lit. h) din Regulament, respectiv să asigure securitatea dosarelor pe perioada în care acestea le sunt încredinţate spre studiu, soluţionare sau motivare.

3. Neasigurarea garanțiilor privind respectarea principiului distribuirii aleatorii a dosarelor este de natură a aduce atingere înfăptuirii justiției

Toate instanțele de judecată din România și în special Înalta Curte de Casație și Justiție, au obligația de a pune la dispoziția opiniei publice și a profesioniștilor dreptului, în mod transparent, garanțiile efective ale respectării principiului reglementat de art. 11 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară republicată. În caz contrar, suspiciunile generate afectează înfăptuirea actului de justiție și aduce atingere independenței magistratului.

4. Profesioniștii dreptului sunt obligați să comenteze și să critice hotărârile judecătorești pronunțate, ca parte integrantă a procesului continuu de modernizare și perfecționare a legislației naționale, același rol avându-l și doctrina de specialitate

Comentariile și criticile hotărârilor judecătorești nu pun la îndoială niciodată caracterul obligatoriu al acestora. Însă, pornind de la caracteristicile adevărului judiciar, care nu este nici pe departe unul absolut, a nega dreptul la exprimarea unor opinii critice pe marginea unei hotărâri judecătorești echivalează cu interzicerea abuzivă a dreptului la liberă exprimare, consacrat în beneficiul avocaților, și nu numai, printr-o serie de documente internaționale, validate de covârșitoarea practică CEDO în această direcție.

5. Se impune cu necesitate reglementarea clară și aplicarea normelor juridice privind răspunderea judecătorului și, respectiv, a procurorului

Aspectele sesizate mai sus reclamă cu necesitate această reglementare. Fiecare participant la înfăptuirea actului de justiție trebuie să își asume consecințele acțiunii ori inacțiunii sale și să se supună răspunderii juridice absolut necesare într-un stat de drept.

6. Justiția este pilonul statului de drept, care, în lipsa aplicării unor garanții reale, efective și transparente, nu este în stare să susțină o asemenea construcție cum se dorește a fi edificiul STATULUI DE DREPT

Avocatul este singurul profesionist care apare menționat în Constituție și este partenerul indispensabil al justiției, fiind ocrotit de lege (art. 24 alin. 2 din legea fundamentală, art. 38 alin. 1 din Legea nr. 51/1995 republicată).

Avocatul nu răspunde penal pentru susţinerile făcute oral sau în scris, în forma adecvată şi cu respectarea prevederilor alin. (2), în faţa instanţelor de judecată, a organelor de urmărire penală sau a altor organe administrative de jurisdicţie şi nici dacă sunt în legătură cu consultaţiile oferite justiţiabililor ori cu formularea apărării în acea cauză ori pentru susţinerile făcute în cadrul consultaţiilor verbale sau consultaţiilor scrise acordate clienţilor, dacă ele sunt făcute cu respectarea normelor de deontologie profesională (art. 38 alin. 3 din Legea nr. 51/1995 republicată).

Nu constituie abatere disciplinară şi nici nu pot atrage alte forme de răspundere juridică a avocatului opiniile juridice ale acestuia, exercitarea drepturilor, îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de lege şi folosirea mijloacelor legale pentru pregătirea şi realizarea efectivă a apărării libertăţilor, drepturilor şi intereselor legitime ale clienţilor săi (art. 38 alin. 5 din Legea nr. 51/1995 republicată).

Avocații nu trebuie identificați cu clienții sau cu cauzele clienților lor, în caz contrar independența profesiei de avocat este afectată, avocatul fiind supus unor represalii injuste.

Atacurile asupra avocaților sunt adesea consecința directă a identificării avocaților cu clienții lor sau cu interesele clienților lor și deschis ușa pentru interferențe nejustificate asupra funcțiilor profesionale ale avocatului și/sau pentru încălcarea drepturilor sale fundamentale.

Ignorarea acestor dispoziții legale lipsește de conținut dreptul la apărare și face justițiabilul vulnerabil în fața abuzurilor și inechităților din justiție.

Ignorarea acestor dispoziții legale face ca toate ghidurile de bune practici și încercările timide și formale de dialog între partenerii angrenați în înfăptuirea actului de justiție să eșueze lamentabil.

Solicităm public Consiliului Superior al Magistraturii, în calitatea sa de garant al independenței justiției, să verifice în ce măsură, prin manifestările și acțiunile concrete, enumerate punctual mai sus, a fost afectată independența judecătorilor audiați în legătură cu propriile hotărâri judecătorești, în condițiile în care nu s-a antrenat răspunderea penală sau de altă natură a acestora, iar hotărârile judecătorești în cauză se bucură în continuare de putere de lucru judecat, nefiind reformate.

Solicităm public Consiliului Superior al Magistraturii, în calitatea sa de garant al independenței justiției, să verifice în ce măsură, prin practica transmiterii dosarului cauzei la unitatea de parchet în vederea analizării posibilităţii exercitării căii de atac, precum și în vederea motivării căii de atac, și prin neasigurarea garanțiilor privind respectarea principiului distribuirii aleatorii a dosarelor, a fost afectată independența justiției.

Pentru ipoteza neluării în considerare a celor de mai sus, urmează ca Baroul Timiș să analizeze situația creată și, împreună cu Uniunea Națională a Barourilor din România și cu celelalte Barouri, să aplice măsurile care se impun pentru a asigura în mod real recunoașterea dreptului la apărare și poziția avocatului în procesul judiciar, PARTENER INDISPENSABIL AL JUSTIȚIEI.”

***

Marți, 22 decembrie 2020, Baroul Bihor a dat publicității următorul comunicat, semnat de av. Adrian Stancu, Decan: Consiliul Baroului Bihor, întrunit în ședința extraordinară din data de 22 decembrie 2020 prin intermediul aplicației Zoom ca urmare a convocării acestuia de către Decanul Baroului Bihor, domnul Av. Adrian STANCU, în vederea analizării situației create de condamnarea avocaților Dicu Corina Teodora și Robert Mihăiță Roşu din Baroul Bucureşti pentru săvârşirea unor infracțiuni în exercițiul profesiei,

– având în vedere poziția exprimată de U.N.B.R. prin comunicatul din data de 21.12.2020 de susţinere a protestelor avocaților pentru apărarea justiției, a statului de drept, a cetăţenilor și a tuturor avocaților;

– luând în considerare comunicatul Comisiei Permanente din data de 18.12.2020 prin care s-a apreciat ca inacceptabilă represiunea de natură penală asupra avocatului Robert-Mihăiță Roşu pentru consultațiile și susținerile făcute în calitate de reprezentant;

– analizând poziția adoptată de Baroul Bucureşti faţă de această situație astfel cum rezultă din comunicatul emis în data de 19.12.2020; 

– văzând solicitarea colegilor avocați din Baroul Bihor înregistrată sub nr.821/22. 12. 2020 prin care se solicită luarea unor măsuri ferme pentru apărarea principiilor profesiei de avocat, garantarea dreptului la apărare și eficientizarea înfăptuirii actului de justiție;

– luând act că ar exista posibilitatea ca actele de exercitare legală a profesiei de avocat respectiv asistarea și reprezentarea clientului să fie apreciate ca infracțiuni, fapt ce ar duce la încălcarea dispozițiilor art. 38 alin.3 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat , potrivit cărora „avocatul nu răspunde penal pentru susţinerile făcute oral sau în scris, în forma adecvată şi cu respectarea prevederilor alin. (2), în fața instanţelor de judecată, a organelor de urmărire penală sau a altor organe administrative de jurisdicţie şi nici dacă sunt în legătură cu consultațiile oferite justițiabililor ori cu formularea apărării în acea cauză ori pentru susţinerile făcute în cadrul consultaţiilor verbale sau consultaţiilor scrise acordate clienţilor, dacă ele sunt făcute cu respectarea normelor de deontologie profesională.” 

în urma votului electronic exprimat prin intermediul aplicației Whatsapp, 

În conformitate cu dispozițiile art. 55 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi art. 73 alin. 6 din Statutul profesiei de avocat, în unanimitate, 

CONSILIUL BAROULUI BIHOR 

HOTĂRĂȘTE

Art. 1 Susținerea în totalitate a pozițiilor exprimate și a demersurilor inițiate de către Uniunea Națională a Barourilor din România, Comisia Permanentă și de către Baroul Bucureşti pentru apărarea justiției, a statului de drept, a cetăţenilor și a tuturor avocaților. 

Art. 2 Purtarea unei banderole albe de către toţi avocații din barou în exercitarea profesiei de avocat la instanțe, parchete, unități de poliție sau sedii profesionale, urmând ca după data de 16.01.2021, dată la care se împlineşte termenul de motivare a hotărârii în cauză, să analizăm oportunitatea iniţierii, în mod gradual, a altor forme de protest și luarea altor măsuri în vederea asigurării de către toţi participanții la actul de justiție a principiilor de exercitare, în condiții de siguranță, a profesiei de avocat.”

***

Marți, 22 decembrie 2020, Baroul Galați a dat publicității următorul comunicat, semnat de av. Cristian Săraru, Decan: „Consiliul Baroului Galaţi, întrunit in ședința din 21.12.2020, a luat la cunoștință cu profundă îngrijorare, despre condamnarea la pedeapsa de 5 ani închisoare, a domnului avocat Robert-Mihăiță Roşu, precum si despre condamnarea la pedeapsa de 4 ani închisoare, a doamnei avocat Dicu Corina Teodora – membri ai Baroului București, prin decizia definitivă a Înaltei Curţi de Casație si Justiţie pronunţată la data de 17.12.2020. 

în condiţiile în care prima instanţă ia achitat pentru toate acuzațiile aduse de parchet, constatând infracțiunile de care erau acuzaţi nu există, iar toate faptele avocaţilor se înscriu în exerciţiul normal al profesiei de avocat (redactarea de contracte, notificări, memorii) și că nu există probe că a comis vreo faptă penală, este greu de acceptat că în aceeași speţă, decizia pronunţată în calea de atac, poate fi radical diferită

Potrivit informaţiilor disponibile public, acuzațiile aduse domnului avocat Robert-Mihăiță Roşu au constat în faptul că ar fi constituit un grup infracţional organizat şi ar fi fost complice la abuz în serviciu, contributia la ambele infracţiuni constând în exercitarea activităților specifice profesiei de avocat, prin redactarea de notificări, redactarea de înscrisuri și asistarea clientului în fața unei instituţii publice. 

Având în vedere că acest caz a creat temeri justificate în rândul avocaților din întreaga ţară, privind riscurile răspunderii juridice a avocatului în legătură cu activitatea de consultanţă şi reprezentare, se impune cu necesitate ca aceste aspecte să fie clarificate cât mai curând posibil. 

Având în vedere posibilitatea ca, în aceasta manieră de interpretare a legii penale, acte de exercitare legală a asistării si reprezentării unui client, să fie apreciate ca fiind infracțiuni, recunoscând independența justiției, însă și libertatea de exprimare a avocatului – esențială într-o societate democratică, ( astfel cum este reflectată aceasta si in practica CEDO, in cauza Morice c. Frantei ), atragem atenția asupra faptului că, din perspectiva percepţiei publice asupra activități sistemului judiciar, o discrepanță atât de mare, între hotărârea de achitare a celor doi avocati, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, întrucât faptele nu există și condamnarea domnului avocat Robert-Mihăiță Roșu la 5 ani închisoare cu executare, respectiv a doamnei avocat Dicu Corina Teodora, la pedeapsa de 4 ani închisoare, de către Înalta Curte de Casație si Justiție, poate avea semnificația unei slăbiciuni a sistemului, cu consecințe nedorite asupra credibilităţii actului de justiție, atât în rândul avocaţilor, cât şi a publicului larg. 

Considerăm a fi inacceptabilă și lipsită de temei legal, orice interpretare jurisprudențială prin care activitatea avocatului, exercitată în limitele consacrate de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, ar putea fi reconsiderată ca fiind un act material de participație la comiterea unei infracţiuni. 

Baroul Galați se angajează să lupte pentru apărarea principiului potrivit căruia, avocatul nu poate face obiectul unei represiuni de natură penală, în legătură cu susţinerile și consultațiile bazate pe interpretarea legii şi a situaţiei de fapt, indiferent de modul în care organele de urmărire penala, ar califica aceste interpretări ca fiind corecte sau incorecte juridic. 

Atragem atenția asupra faptului că în absenţa unei atare garanții, dreptul la apărare este minimalizat și lipsit de orice substanță concretă, prin supunerea avocatului unei potențiale ameninţări cu tragerea la răspundere penală, urmare a asocierii activității lui, exercitate strict in baza legii, cu faptele imputate celui pe care îl reprezintă. 

în acelaşi timp, având in vedere sentimentul de incertitudine propagat în întregul corp profesional al avocaţilor, generat de o astfel de interpretare a legii penale, subliniem necesitatea imperativă a respectării termenului stabilit de art. 406 alin. 2 din Codul de procedură penală, privind redactarea hotărârii în cel mult 30 de zile de la pronunțare, în scopul clarificării cât mai rapide a acestei situații. 

Susținem demersurile şi măsurile luate de Baroul Bucureşti, pentru garantarea aplicării principiilor de exercitare, în condiții de siguranţă, a profesiei de avocat, de către toţi participanții la actul de justiție, având în vedere riscurile la care sunt expuşi avocaţii prin exercitarea profesiei lor, sens în care avocaţii din cadrul Baroului Galaţi vor asigura serviciile de asistenţă juridică în cadrul instanţelor de judecată purtând o banderolă albă. 

De asemenea, la data de 22.12.2020 ora 12:00, avocatii Baroului Galati vor iesi in semn de protest pe treptele Palatului Justitiei, pentru a atrage atenția publică asupra anomaliilor care își fac loc în justiție, asupra subminării unor principii fundamentale privind dreptul la apărare şi autoritatea de lucru judecat, situaţii de neconceput față de principiile statului de drept. 

Baroul Galaţi asigură partenerii actului de justiție de sprijinul profesiei în înfăptuirea justiției și in acelaşi timp, de determinarea avocaţilor de a-si proteja profesia, în toate situaţiile în care aceasta, drepturile omului sau ordinea de drept sunt puse în pericol.”

***

Marți, 22 decembrie 2020, Baroul Prahova a dat publicității următorul comunicat, semnat de av. Emanuela Antonescu, Decan: „Baroul Prahova este solidar cu Uniunea Nationala a Barourilor din Romania si cu Baroul Bucuresti in demersurile pe care aceste institutii le intreprind si le vor intreprinde in apararea celor doi colegi condamnati definitiv de Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si in apararea profesiei de avocat. 

Baroul Prahova considera inadmisibila si injusta conotatia penala care a fost data activitatii pe care o desfasura un avocat cu respectarea dispozitiilor Legii nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat. 

Avand in vedere dispozitiile art. 38 alin. 3 din Legea 51/1995 care prevad ca „avocatul nu răspunde penal pentru susţinerile făcute oral sau în scris, în forma adecvată și cu respectarea prevederilor alin. (2), în fața instanţelor de judecată, a organelor de urmărire penală sau a altor organe administrative de jurisdicţie şi nici dacă sunt în legătură cu consultațiile oferite justițiabililor ori cu formularea apărării în acea cauză ori pentru susţinerile făcute în cadrul consultațiilor verbale sau consultațiilor scrise acordate clienţilor, dacă ele sunt făcute cu respectarea normelor de deontologie profesională”, precum si motivele de apel formulate de acuzare in ceea ce il priveste pe domnul avocat Rosu Robert, Baroul Prahova considera ca se impune cu tarie apararea profesiei de avocat, a principiilor care guverneaza dreptul la aparare si al rolului avocatului in infaptuirea actului de justitie, in conditiile in care situatia aparuta in ultimele zile ca urmare a condamnarii celor doi colegi membri ai Baroului Bucuresti este o atingere grava adusa profesiei de avocat, cu implicatii serioase asupra intregului corp profesional. 

Prin urmare, in vederea respectarii principiilor care guverneaza profesia de avocat, a respectarii principiilor care guverneaza statul de drept, Baroul Prahova apreciaza ca se impune cu necesitate luarea si sustinerea tuturor masurilor legale pentru ca avocatii sa-si desfasoare activitatea in mod liber, fara nicio presiune sau ingradire, cu respectarea dispozitiilor legale si constitutionale. 

Fata de cele de mai sus, Consiliul Baroului Prahova a hotarat: 

– purtarea unei banderole rosii de către toţi avocații din Baroul Prahova in exercitarea profesiei de avocat în instanţe, parchete, unități de poliție;

– analizarea posibilitatii adoptarii si a altor forme de protest in masura in care hotararea Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu va fi redactata cu respectarea dispozitiilor art. 406 alin. 2 din Codul de procedură penală.”

***

Marți, 22 decembrie 2020, Baroul Sibiu a dat publicității următorul comunicat, semnat de av. Alexandru Suciu, Decan: „Consiliul Baroului Sibiu întrunit în şedinţa extraordinară a luat act cu îngrijorare de soluţia de condamnare dispusă de către I.C .C.J prin care doi avocaţi din cadrul Baroului Bucureşti au fost condamnaţi pentru fapte care, conform informaţiilor publice, reprezintă activităţi specifice exercitării profesiei de avocat.

Baroul Sibiu îşi exprimă fără rezerve solidaritatea cu poziţia adoptată de către organele de conducere ale profesiei și de către Baroul Bucureşti şi va susţine toate demersurile şi formele de protest stabilite în mod unitar şi gradual în vederea protejării dreptului la apărare, independenţei şi liberului exerciţiu al profesiei.

Demersurile nu se limitează la persoane sau la cauze individuale ci vizează protecția profesiei, a drepturilor si libertăților cetățenești.

Pănă la publicarea motivării hotărârii judecătorești, Baroul Sibiu nu formuleaza opinii în privința acesteia, insă prin raportare la informațiile disponibile in spatiul public care au caracter de certitudine, cum ar fi actul de sesizare al instantei si criticile evocate de către Ministerul Public prin motivele de apel, sunt cel puțin doua elemente care crează o stare de temere cu privire la liberul exercițiu al profesiei cât și cu privire la independența magistraților care au pronunțat hotărâri definitive în materie civilă: 

– simpla prezență a avocatului alaturi de clientul său la efectuarea activităților prevăzute de Legea nr. 51/1995 si formularea unor opinii și argumente juridice pertinente in favoarea clientului nu poate constitui act de complicitate ce intra în sfera ilicitului penal 

– hotărârile definitive, indiferent de materia în care sunt pronunțate, nu pot fi reformate sau retractate în cadrul unor anchete penale, priu depoziții de martori ale magistraților care le-au pronunțat.

După motivarea hotararii judecatorești, în funcți de considerentele acesteia, Baroul Sibiu va formula puncte de vedere suplimentare, cu respectarea dreptului la liberă exprimare consacrat în jurisprudența CEDO (Morice vs. Franța). 

Prezentul comunicat este transmis în vederea protejării avocaturii în fața oricăror abuzuri comise de către organele judiciare împotriva avocaților care își exercită profesia cu bună credință și care sunt supuși riscului de a fi considerați subiecți activi ai unor infracțiuni ca urmare a exercitării unor activități specifice profesiei de avocat.”

***

Marți, 22 decembrie 2020, Baroul Dolj a dat publicității următorul comunicat, semnat de av. dr. Lucian-Bernd Săuleanu, Decan: „Consiliul Baroului Dolj, întrunit în şedinţa extraordinară din 21 decembrie 2020, observând informațiile promovate în spațiul public în contextul soluției pronunţate de către Înalta Curte de Casație și Justiție într-un dosar de notorietate, pozițiile exprimate în spațiul public de către reprezentanți ai conducerilor instanței și ai forului superior al magistraturii, păstrând rezerva formulării unui punct de vedere aplicat la momentul redactării și publicării hotărârii, care va permite formarea unei opinii fundamentate și concrete asupra cazului, alăturându-se poziției adoptate de către Uniunea Națională a Barourilor din România, își manifestă îngrijorarea față de circumstanțele factuale şi legale care pot conduce la condamnarea penală a unui avocat şi semnalează unele vulnerabilități legislative de natură a afecta principii fundamentale ale profesiei de avocat, ale procedurii şi organizării sistemului judiciar.

1. Este necesară o intervenție legislativă care să dezvolte și să consolideze principiile fundamentale ale profesiei de avocat, cum ar fi principiul libertății și principiul independenței, cuprinse în art. 1 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi, deopotrivă, să definească adecvat statutul avocatului în procedurile judiciare, astfel încât activitatea acestuia, desfăşurată în limitele legii, să nu poată constitui temei al antrenării răspunderii juridice. Este esențial a se disocia între activitatea avocatului desfăşurată în interesul clientului şi conduita acestuia din urmă, obiect al procedurii judiciare. În acest sens, reglementările naţionale şi internaționale exclud asimilarea avocatului cu clientul sau a activității avocatului cu cauza dedusă judecății (pct. 18 din Principiile de bază privind rolul barourilor adoptate de al 8-lea Congres al Națiunilor Unite pentru prevenirea crimei şi tratamentul deținuților, Havana, Cuba, 1990) ori antrenarea răspunderii penale a avocatului pentru susținerile în faţa organelor jurisdicționale, în legătură cu consultațiile oferite justițiabililor ori cu formularea apărării, dacă sunt respectate normele legale (art. 38 alin. 3 din Legea nr. 51/1995). Este, de asemenea, esențial de înţeles că avocatul, în exercitarea profesiei, nu poate fi supus niciunei restricții, presiuni, constrângeri sau intimidări din partea autorităţilor sau instituţiilor publice, ori din partea altor persoane fizice sau juridice. Avocații nu au un raport de subordonare față de instanțe sau parchete, nici măcar atunci când sunt desemnați să acorde asistenţă juridică din oficiu.

2. Independenţa justiției, sub aspect funcțional sau la nivelul celui chemat să o înfăptuiască, reprezintă un deziderat urmărit și declarat constant. În acest sens, evocăm dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor: „Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. Judecătorii trebuie să fie imparțiali având libertate deplină în soluţionarea cauzelor deduse judecăţii, în conformitate cu legea și în mod imparțial, cu respectarea egalității de arme și a drepturilor procesuale ale părților. Judecătorii trebuie să ia decizii fără nici un fel de restricții, influențe, presiuni, ameninţări sau intervenţii, directe sau indirecte, din partea oricărei autorități, fie chiar autorități judiciare. Hotărârile pronunţate în căile de atac nu intră sub imperiul acestor restricții. Scopul independentei judecătorilor constă inclusiv în a garanta fiecărei persoane dreptul  fundamental de a fi examinat cazul său în mod echitabil având la bază doar aplicarea legii.” 

Independenţa judecătorului în relaţia cu magistratul-procuror este accentuată de art. 4 alin. (3) din Legea nr. 303/2004: „Judecătorii şi procurorii trebuie atât să fie, cât şi să apară, ca fiind independenţi unii de ceilalţi.”

Independenţa judecătorilor este indisolubil legată de garanţiile dreptului la un proces echitabil, între care egalitatea de arme şi imparțialitatea (strâns legată de mecanismul repartizării aleatorii a cauzelor) sunt esențiale. Practicile procesuale care forţează legalitatea, intimidează sau crează presiune în înfăptuirea actului de justiție sunt de neacceptat într-un stat de drept. Invocarea necesității însuşirii şi aplicării Standardelor internaționale de la Bangalore în materie de conduită a magistraţilor, potrivit cărora pilonii unei justiții profesioniste, competente, eficiente și prietenoase sunt independenţa, imparțialitatea şi integritatea, este golită de conținut în contextul în care unuia dintre participanţii la actul de justiție îi este negată misiunea fundamentală în apărarea unor drepturi și libertăți consacrate universal.

O justiție independentă și imparțială este condiția sine qua non a statului de drept. Sistemul de justiție din România trebuie să fie deopotrivă și permanent preocupat de înlăturarea oricărei ingerințe în activitatea sa de natură a-i afecta imparțialitatea și independenţa, iar în ceea ce privește independența, aceasta trebuie să se manifeste nu numai în raport cu celelelate puteri ale Statului, ci cu prioritate chiar în interiorul sistemului.

3. Este necesară o intervenție legislativă prin care să se sincronize momentul pronunțării soluţiei cu redactarea hotărârii judecătoreşti, creându-se astfel, premisele unei încrederi sporite în actul de justiție şi un acces efectiv, imediat, la căile extraordinare de atac.

Avocații nu își doresc protecții și imunități speciale, ci militează pentru o legislație clară, dincolo de orice interpretare, care să consolideze, în limite legale, statutul fiecăruia dintre participanții la actul de justiție, precum și pentru respectarea efectivă a principiilor reglementate la nivel international şi naţional: principiul egalității în fața legii, prezumția de nevinovăție, dreptul la o audiere public , echitabilă și de către un tribunal independent și imparțial și toate garanţiile necesare apărării tuturor celor acuzaţi de săvârşirea unei infracțiuni.

Negarea acestui imperativ nu face decât să expună întregul sistem de drept şi chiar statul de drept unor vulnerabilități cu consecințe periculoase asupra drepturilor și libertăților consacrate prin pacte și tratate internaționale.”

***

Marți, 22 decembrie 2020, Baroul Vrancea a dat publicității următorul comunicat, semnat de av. Ioan Ioanovici, Decan: „Baroul Vrancea sustine pozitia exprimata de Uniunea Nationala a Barourilor din Romania si Baroul Bucuresti privind apararea principiilor profesiei si a garantarii dreptului la aparare.”

***

Marți, 22 decembrie 2020, Baroul Gorj a dat publicității următorul comunicat, semnat de av. Groza Constantin, Decan: „Consiliul Baroului Gorj, întrunit în ședința extraordinară din 21 decembrie 2020, analizând situația creată prin condamnarea definitivă a avocaților Robert Mihaiţă Roşu și Dicu Corina Teodora din Baroul București pentru săvârșirea unor infracțiuni în exercițiul profesiei, ia act cu îngrijorare despre posibilitatea ca actele de exercitare legală a asistării și reprezentării unui client să fie apreciate ca infracțiuni, deși conform art. 2.7 din Principiile de bază ale Națiunilor Unite privind rolul  avocatului (Principiul 20): „avocații vor beneficia de imunitate civilă și penală pentru susținerile relevante emise cu bună știință în pledoarii scrise sau orale sau în aparițiile lor profesionale în fața unei curți, a unui tribunal ori a altei autorități legale sau administrative”.

Baroul Gorj recunoaște și respectă independența justiției și adoptă o poziție de rezervă, echilibrată, până la cunoașterea efectivă a motivelor de fapt și de drept ale acestei hotărâri judecătorești definitive, cu privire la condamnarea celor doi avocați.

Cu toate acestea, Baroul Gorj militează pentru asigurarea unui climat de siguranță în exercitarea legală a profesiei de avocat și se declară solidar cu orice demers legal întreprins de UNBR sau Baroul București în legătură cu „apărarea apărării”  și cauza celor doi avocați implicați.

Baroul Gorj recomandă avocaților săi, care asigură asistența juridică în procedurile judiciare, să nu limiteze sau să suspende activitatea, în interesul justițiabililor și pentru a sprijini înfăptuirea justiției.”

***

Marți, 22 decembrie 2020, Uniunea Profesiilor Liberale din România a dat publicității următorul comunicat: „Uniunea Profesiilor Liberale din România susține poziția și demersurile Uniunii Naționale a Barourilor din România în apărarea principiilor potrivit cărora avocatul nu poate fi asimilat clientului și nu răspunde penal pentru susținerile sau consultațiile oferite justițiabililor în interpretarea legii. Aceste principii sunt general cunoscute și valabile în orice țară civilizată.

Totodată, acestea nu sunt privilegii pentru avocați, ci garanții ale dreptului la apărare pe care îl au toți cetățenii.

Fără a comenta hotărârea judecătorească dată de Înalta Curte de Casație și Justiție și nici vinovăția sau nevinovăția avocatului de la care au pornit protestele confraților săi, anumite aspecte din documente aflate deja în spațiul public produc temeri grave nu numai avocaților ci și altor profesii juridice și conexe. O interpretare a rolului și atribuțiilor legale ale avocatului ca acte de complicitate sub argumentul ca acestea „pot îmbrăca orice formă, inclusiv simpla prezență a unei persoane alături de autorul infracțiunii, astfel încât să i se dea acestuia siguranța sau încrederea că acțiunile sale sunt sortite succesului” este de natură să inspire teama de a mai oferi servicii clienților, dacă există vreo suspiciune de vinovăție a acestora. Dacă avocații au fost trași la răspundere pentru asemenea lucruri, ei fiind datori să apere și vinovați și nevinovați, înseamnă că și alți profesioniști din domeniul liberal ar putea fi chiar și mai expuși unor asemenea interpretări.

De aceea, credem că astfel de breșe în sistemul de justiție nu pot fi trecute cu vederea și autoritățile competente trebuie să ia de urgență măsuri pentru restaurarea garanțiilor dreptului la apărare.”

***

Marți, 22 decembrie 2020, Baroul Mureș a dat publicității următorul comunicat, semnat de av. Nicolae T. Galdea, Decan: „Consiliul Baroului Mureș, întrunit în ședința extraordinară din data de 21 decembrie 2020 în vederea analizării situației create prin condamnarea a doi avocați din Baroul București pentru săvârșirea unor infracțiuni în exercițiul profesiei,

– raportat la comunicatul Comisiei Permanente din data de 18.12.2020 prin care s-a apreciat ca inacceptabilă represiunea de natură penală asupra avocatului Robert-Mihăiță Roșu pentru consultațiile și susținerile făcute în calitate de reprezentant respectiv poziția adoptată de Baroul București față de această situație astfel cum rezultă din comunicatul emis în data de 19.12.2020,

– având în vedere posibilitatea ca acte de exercitare legală a asistării și reprezentării clientului să fie apreciate ca infracțiuni:

– susținem în totalitate pozițiile și demersurile inițiate de către Uniunea Națională a Barourilor din România respectiv de către Baroul București.

În acest sens, apreciem utilă transmiterea cererii către ICCJ pentru luarea măsurilor legale în vederea respectării termenului legal de motivare a hotărârii pronunțate în cauză, în conformitate cu art. 406 din C.p.p. respectiv inițierii și derulării unui dialog cu organismele profesionale ale judecătorilor, pentru asigurarea unui climat de siguranță în exercitarea legală a profesiei de avocat.

Consiliul Baroului Mureș a hotărât purtarea unei banderole albe de către toți avocații din barou în exercitarea profesiei de avocat în instanțe, parchete, unități de poliție sau sedii profesionale, urmând ca după data de 16.01.2021, dată la care se împlinește termenul de motivare a hotărârii în cauză, să analizeze și luarea altor măsuri în vederea asigurării de către toți participanții la actul de justiție a principiilor de exercitare, în condiții de siguranță, a profesiei de avocat.

Consiliul Baroului Mureș, amintind că ”avocatul nu răspunde penal pentru susținerile făcute oral sau în scris, în forma adecvată și cu respectarea prevederilor alin. (2), în fața instanțelor de judecată, a organelor de urmărire penală sau a altor organe administrative de jurisdicție și nici dacă sunt în legătură cu consultațiile oferite justițiabililor ori cu formularea apărării în acea cauză ori pentru susținerile făcute în cadrul consultațiilor verbale sau consultațiilor scrise acordate clienților, dacă ele sunt făcute cu respectarea normelor de deontologie profesională” astfel cum prevede art. 38 alin. 3 din Legea nr. 51/1995, condamnă orice abatere de la aceste dispoziții și va susține fiecare demers legal necesar stopării și corectării acestor derapaje.”

***

Luni, 21 decembrie 2020, Uniunea Avocaților din Republica Moldova a dat publicității următorul comunicat, semnat de av. Dorin Popescu, Decan Baroul Chișinău: „În numele Avocaților înscriși în lista Baroului din circumscripția Curții de Apel Chișinău, cu profundă îngrijorare am luat act de condamnarea de către instanța supremă a României a unui confrate – avocat, anterior achitat de Curtea de Apel Brașov, pentru exercitarea, în interesul clientului, a activităților specifice profesiei de avocat, prin redactarea de notificări, înscrisuri și asistarea clientului în fața unei instituții publice.

Potrivit informațiilor disponibile public, avocatul a fost condamnat pentru exprimarea unor convingeri juridice în fața unor autorități, respectiv pentru procedurile de asistare și reprezentare a unui client. Faptele de asistare și de reprezentare a clientului, au fost apreciate de către prima instanță ca fapte legale, care se încadrează în limitele exercițiului normal al profesiei de avocat.

Condamnarea penală a avocaților pentru exercițiul ordinar al activității profesionale alimentează neîncrederea avocaților în garanțiile de stat acordate profesiei și diminuează încrederea cetățeanului în rostul și eficiența instituției avocaturii.

Mai mult, condamnarea penală pentru exercitarea activităților specifice profesiei de avocat ce țin de realizarea dreptului și obligației profesionale de a întocmi notificări, de a redacta înscrisuri, de a asista clientul în fața unei autorități publice, adică condamnarea penală pentru activități profesionale, care la rândul său, constituie în sine și exprimarea dreptului la libertatea de opinie și libertatea de a primi sau a comunica informații ori idei fără amestecul autorităților publice, în opinia noastră, este o ingerință gravă în dreptul la libera exprimare, protejat de art. 30 alin. (1) din Constituția României, art. 10 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de art. 11 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.”

***

Luni, 21 decembrie 2020, Baroul Ilfov a dat publicității următorul comunicat, semnat de av. Hubert Alin Paidiu, Decan: „Baroul Ilfov îşi manifestă îngrijorarea faţă de posibilele îngrădiri sau limitări, în vederea asigurării consultanței juridice, asistenţei şi/sau reprezentării justițiabilului şi a poziției avocatului în actul de înfăptuire a justiţiei. 

Baroul Ilfov susține poziţia şi demersurile întreprinse de Baroul București și Uniunea Nationala a Barourilor din Romania în sensul transmiterii către I.C.C.J. a unei cereri pentru luarea măsurilor legale în vederea respectării termenului legal de motivare a hotărârii de condamnare, precum și inițierea unui dialog între coipul profesional al magistraţilor și al avocaților pentru asigurarea unui climat de siguranţă în exercitarea profesiei de avocat. 

Baroul Ilfov va analiza posibilitatea de lua și alte măsuri sau de a inița și alte demersuri după publicarea motivării soluției pronunţată de I.C.C.J. în cazul celor doi avocați condamnaţi.”

***

Luni, 21 decembrie 2020, Baroul Arad a dat publicității următorul comunicat, semnat de av. dr. Cristian Alunaru, Decan: „Consiliul Baroului Arad, întregul corp profesional de avocați din Baroul Arad, se raliază Comunicatului emis de Comisia Permanentă a UNBR la 18 decembrie 2020, prin care se exprimă ferm și explicit poziția avocaților din România față de condamnarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a avocatului Robert-Mihăiță Roșu. Așa cum se arată în comunicat, avocații consideră inacceptabilă represiunea de natură penală asupra avocatului pentru consultațiile și susținerile făcute în calitate de reprezentant. Discrepanța radicală între cele două hotărâri judecătorești privindu-l pe avocatul Robert-Mihăiță Roșu va avea consecințe grave asupra credibilității justiției. Avocații din Baroul Arad sunt hotărâți să apere ferm principiul potrivit căruia avocatul nu poate face obiectul unei represiuni de natură penală pentru susținerile și consultațiile bazate pe interpretarea legii și a situației de fapt.”

***

Luni, 21 decembrie 2020, Baroul Bistrița Năsăud a dat publicității următorul comunicat, semnat de av. Dacia Rübl, Decan: Cu privire la protestul avocaților, membri ai Baroului Bistrița Năsăud, care a avut loc astazi, 21.12.2020, orele 11.00, la Palatul de Justiție Bistrița Năsăud

Având în vedere următoarele dispoziții legale:

Art 30 din Constituția României – Libertatea de exprimare:

(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.

(2) Cenzura de orice fel este interzisă.

(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.

Art. 38. – Legea 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat

„(1) În exercitarea profesiei, avocații sunt parteneri indispensabili ai justiției, ocrotiți de lege, fără a putea fi asimilați funcționarilor publici, cu excepția situațiilor în care atestă identitatea părților, a conținutului sau datei unui act.

(2) Avocatul este obligat să respecte solemnitatea ședinței de judecată, să nu folosească cuvinte sau expresii de natură a aduce atingere demnității judecătorului, procurorului, altor avocați, părților sau reprezentanților acestora în proces.

(3) Avocatul nu răspunde penal pentru susținerile făcute oral sau în scris, în forma adecvată și cu respectarea prevederilor alin. (2), în fața instanțelor de judecată, a organelor de urmărire penală sau a altor organe administrative de jurisdicție și nici dacă sunt în legătură cu consultațiile oferite justițiabililor ori cu formularea apărării în acea cauză ori pentru susținerile făcute în cadrul consultațiilor verbale sau consultațiilor scrise acordate clienților, dacă ele sunt făcute cu respectarea normelor de deontologie profesională.” Precum si :

– raportat la comunicatul Comisiei Permanente a U.N.B.R. din data de 18.12.2020, prin care s-a apreciat ca inacceptabilă represiunea de natură penală asupra avocatului Robert-Mihăiță Roșu pentru consultațiile și susținerile făcute în calitate de reprezentant, respectiv

-apelul la solidaritate profesionala formulat de Baroul București față de această situație, astfel cum rezultă din comunicatul emis în data de 19.12.2020,

– având în vedere posibilitatea ca acte de exercitare legală a asistării si reprezentării clientului să fie apreciate ca infracțiuni, recunoscând independența justiției și obligația de rezervă, până la cunoașterea motivelor unei hotărâri judecătorești, recunoscând ca esențială, într-o societate democratică, libertatea de exprimare a avocatului,

Consiliul Baroului Bistrița Năsăud, întrunit în ședința extraordinara din 21 decembrie 2020, a hotărât:

– susținerea, în totalitate, a pozițiilor și demersurilor inițiate de către Uniunea Națională a Barourilor din România, respectiv de către Baroul București, in legătură cu luarea si asigurarea unor măsuri privind protejarea exercitării legale și în siguranță a profesiei de avocat;

– apreciază ca fiind oportună transmiterea unei cereri către ICCJ pentru luarea măsurilor legale în vederea respectării termenului legal de motivare a hotararii pronunțate în cauză, termen care ar urma să se împlinească la 16 ianuarie 2021;

– apreciază ca fiind imperios necesară informarea organizațiilor profesionale internaționale, despre riscurile la care este expusă profesia de avocat din România;

– exprima ingrijorarea cu privire la riscurile calificării activității avocatului, în limitele Legii nr.51/1995, ca fiind infracțiuni.

Baroul Bistrița Năsăud recomandă avocaților care asigură asistenta juridică în procedurile judiciare sa nu limiteze sau sa suspende activitatea, în interesul justițiabililor si pentru a sprijini instanțele judecătorești în înfăptuirea justiției.

Baroul Bistrița Năsăud asigură conducerea instanțelor judecătoresti de sprijinul profesiei în înfăptuirea justiției și de determinarea avocaților pentru protejarea profesiei din care fac parte, în măsura în care aceasta, drepturile omului sau ordinea de drept sunt puse în pericol.”

***

Luni, 21 decembrie 2020, Baroul Giurgiu a dat publicității următorul comunicat, semnat de av. Liliana Țone, Decan: „Raportat la ultimele știri apărute în spațiul media și pe rețelele de socializare, în ceea ce privește exercitarea profesiei de avocat, Baroul Giurgiu susține demersurile întreprinse de UNBR și Baroul București, considerând principial inacceptabilă și nelegală orice interpretare jurisprudențială prin care activitatea avocatului, exercitată în limitele consacrate de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, poate fi reconsiderată ca un act material de participație la comiterea unei infracțiuni.

Ulterior analizării motivării hotărârii din apel a ICCJ, Consiliul Baroului Giurgiu va decide ce măsuri se impun a fi adoptate pentru apărarea profesiei de avocat și asigurarea exercitării neîngrădite a acesteia, în condițiile legii.”

***

Luni, 21 decembrie 2020, Baroul Bacău a dat publicității următorul comunicat, semnat de av. Alexandru Pruteanu, Decan: „Consiliul Baroului Bacău, întrunit în şedinţa din data de 21.12.2020, analizând situaţia creată prin condamnarea de către Inalta Curte de Casaţie si Justitie a doi avocati din cadrul Baroului Bucuresti pentru săvârşirea unor infractiuni în exercitiul profesiei de avocat, având în vedere comunicatul Comisiei Permanente a UNBR din data de 18.12.2020, prin care este considerată inacceptabilă represiunea de natura penală asupra avocatului Robert-Mihăiţă Roşu pentru consultaţiile şi susţinerile făcute în calitate de reprezentant, precum şi Hotarârea Consiliului Baroului Bucuresti din data de 19.12.2020, a hotărât, cu unanimitate, emiterea unui comunicat de susţinere în totalitate a poziţiilor şi demersurilor iniţiate de UNBR şi Baroul Bucuresti pentru apărarea profesiei, principiilor şi valorilor care o guvernează.

In considerarea misiunii avocatului de apărare, prin toate mijloacele specifice profesiei, a drepturilor, libertăţilor şi a intereselor legitime ale clienţilor, în vederea aflării adevărului, a înfăptuirii justitiei şi a respectării statului de drept, precum şi a dispoziţiilor legale potrivit cărora avocatul nu raspunde penal pentru sustinerile facute oral sau in scris, în forma adecvată si cu respectarea solemnităţii, în faţa instanţelor de judecată, a organelor de urmarire penală sau a altor organe administrative de jurisdictie si nici daca sunt în legătură cu consultaţiile oferite justitiabililor ori cu formularea apararii in cauză ori pentru sustinerile facute in cadrul consultaţiilor verbale sau scrise acordate clientilor, daca sunt facute cu respectarea normelor de deontologie profesională, Consiliul Baroului Bacau, apreciază că se impune cu necesitate luarea tuturor masurilor legale pentru ca apărătorul să beneficieze de libertate pentru a-şi exercita profesia de avocat, aşa cum este aceasta conturată de dispozitiile legale şi constituţionale.

De asemenea, Consiliul Baroului Bacau apreciaza ca fiind extrem de importanta pentru asigurarea unui climat de siguranta in exercitarea legala a profesiei de avocat, initierea si sustinerea unui dialog continuu cu organismele profesionale ale judecatorilor.

Avand in vedere pericolul pentru libertatea si independenta avocatului constând în posibiltatea aprecierii ca infractiune a actelor de exercitare legala a asistarii si reprezentarii clientului, Consiliul Baroului Bacau a decis ca, ulterior datei de 16.01.2021, data la care se implineste termenul de motivare de catre ICCJ a deciziei de condamnare, sa analizeze si luarea altor masuri (inclusiv forme de protest adecvate) in vederea asigurarii de catre toti participantii la infăptuirea actului de justitie, a principiilor de exercitare in conditii de legalitate si siguranta a profesiei de avocat, condamnând totodată ferm orice derapaje de la aceste principii.”

***

Luni, 21 decembrie 2020, Baroul Argeş a dat publicității următorul comunicat: „Consiliul Baroului Argeş, întrunit în şedinţă, ia act cu îngrijorare de situaţia creată în ultimele zile de cauza penală în care au fost condamnaţi doi avocaţi din Baroul Bucureşti;

În apărarea principiilor fundamentale ale statului de drept, a principiilor fundamentale care stau la baza profesiei de avocat, alături de principiile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, a Protocoalelor adiţionale la aceasta şi, în lumina jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului în ceea ce priveşte exercitarea dreptului la apărare, recunoscând totodată independenţa justiţiei şi obligaţia de rezervă până la cunoaşterea motivelor unei hotărâri judecătoreşti, recunoscând ca esenţială într-un stat de drept libertatea de exprimare a avocatului,

DECIDE:

1. Sprijinirea poziţiei adoptate de UNBR şi de Baroul Bucureşti formulate până în prezent;

2. Purtarea de către toţi avocaţii Baroului Argeş a unor banderole de culoare albă în semn de avertizare până la motivarea hotărârii penale în cauză pentru a sublinia necesitatea modificării dispoziţiilor legale privind motivarea hotărârii odată cu pronunţarea în materie penală;

3. Solicitarea unei formulări către U.N.B.R. ca, în atribuţiile conferite de lege, să solicite Parlamentului României modificarea Codului de procedură penală şi a Legii nr. 51/1995 cu privire la obligativitatea motivării hotărârii penale odată cu pronunţarea soluţiei, în vederea exercitării drepturilor procedurale, obligativitatea obţinerii avizului UNBR cu privire la anchetarea avocatului în cazul presupuselor infracţiuni săvârşite de avocaţi, obligaţia participării Decanului sau a unui reprezentant al acestuia la percheziţia sediului profesional al avocatului şi nulitatea absolută a percheziţiilor efectuate fără această participare;

4. Analizarea adoptării unor măsuri graduale după data de 16 ianuarie 2021, dată la care se împlineşte termenul de motivare a hotărârii în cauză.”

***

Luni, 21 decembrie 2020, Baroul Iași a dat publicității următorul comunicat: „Baroul Iași susține poziția (redată mai jos) exprimată de Uniunea Națională a Barourilor din România privind apărarea principiilor profesiei și a garanțiilor dreptului la apărare. Avocatul nu poate face obiectul niciunei proceduri de natură penală pentru apărările formulate în cadrul unui proces sau pentru consultațiile cu privire interpretarea legii și a situației de fapt; în caz contrar, dreptul la apărare, ca esență a profesiei de avocat, ar fi lipsit de conținut. „

***

Luni, 21 decembrie 2020, UNBR a dat publicității următorul comunicat, semnat de av. dr. Traian Briciu, Președinte UNBR și Ion Dragne, Decan Baroul București: „Așa cum am arătat în comunicatul din 18 decembrie, Uniunea Națională a Barourilor din România (U.N.B.R.) va susține orice proteste ale avocaților pentru apărarea principiilor profesiei și a garanțiilor dreptului de apărare. Pentru cine vrea să vadă, este foarte clar că protestul de astăzi nu este pentru apărarea unui avocat, ci pentru apărarea tuturor avocaților, a cetățenilor, a justiției și a statului de drept.

Avocații nu au pus niciodată în discuție obligativitatea hotărârilor judecătorești! Însă dreptul la exprimarea opiniei bazate pe cunoașterea acuzațiilor și a faptelor imputate nu este interzis și nu poate fi oprit!

Nu se pune problema unei afectări a independenței justiției tocmai pentru că avocații au manifestat maximă prudență în a exprima o poziție până la pronunțarea hotărârii, manifestând încredere în justiție! Totuși, este greu de acceptat o „obligație generală și absolută de tăcere” față de natura acuzațiilor și caracterul diametral opus al hotărârilor date în aceeași cauză.

Ni s-a reproșat că adoptăm poziții „înainte de a se cunoaște considerentele deciziei în discuție, în pofida caracterului definitiv al acesteia și întemeiate exclusiv pe argumentele favorabile persoanei în cauză” sau că facem „circ mediatic”.

Susținem cu tărie că avocații nu protestează astăzi împotriva unei hotărâri judecătorești și nici pentru apărarea unei „persoane în cauză”, ci pentru apărarea profesiei de avocat, pentru a atrage atenția asupra problemelor grave care afectează justiția și care dau fiori de groază pentru viitorul profesional, inclusiv pentru viitorul justiției. Protestează pentru că se întâmplă lucruri care depășesc puterea de înțelegere. #RobertRoșu este doar scânteia care a aprins protestul avocaților împotriva unor situații care conduc spre desconsiderarea apărării. Putea fi la fel de bine și #JosefK. Altfel cum s-ar putea califica faptul că un avocat este acuzat de complicitate la abuz în serviciu sub argumentul că „activitațile de complicitate pot îmbrăca orice formă, inclusiv simpla prezență a unei persoane (în speță a avocatului n.n.) alături de autorul infracțiunii, astfel încât să i se dea acestuia siguranța sau încrederea că acțiunile sale sunt sortite succesului”? Sau că avocatul a folosit termeni juridici și a prezentat în mod convingător situația, că a înmânat documente în sprijinul celor afirmate influențând membrii unei comisii de retrocedare?

Cum am putea califica altfel decât periculos pentru justiție faptul că au fost interogați ca martori zeci de avocati, cărora li s-a cerut să-și justifice raționamentele și argumentele juridice prezentate în opiniile legale? Cum am putea califica interogarea judecătorilor ca martori împotriva propriilor decizii, renegarea autorității de lucru judecat, diferențele radicale între hotărârile instanțelor? Și lista ar putea continua…

Aceste anomalii apar deja, negru pe alb, într-un dosar și este greu de susținut că nu există un drept de exprimare până la motivarea hotărârii judecătorești, care în unele cazuri întârzie mai mult de un an. Repet, astăzi nu vorbim de vinovăția sau nevinovăția unei persoane, ci de aceste devieri care s-au întâmplat deja și care, așa cum am văzut, produc temeri nu numai în rândurile avocaților, ci și ale judecătorilor cu privire la viitorul statului de drept în această țară. Pentru că nu numai despre avocați este vorba, ci despre toți cetățenii acestei țări. Toți suntem în pericol când ne confruntăm cu suprimarea unor principii fundamentale privind apărarea și autoritatea de lucru judecat, care nu poate duce decât la erodarea credibilității și predictibilității justiției și implicit la erodarea statului de drept.

Sunt tot mai multe voci care vorbesc despre populismul penal și cred că știm cu toții ce semnifică acest concept, întrucât suntem antrenați să-l recunoaștem în ultimii ani de spectacol judiciar, pe care nu avocații l-au creat. Nu avocații sunt promotorii „circului mediatic”. Ei au respectat acea obligație de rezervă, care nici măcar nu este atât de strictă cum este cea a magistraților, așa cum arată Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Morice contra Franței, care spune că dacă avocatul exprimă public judecăți de valoare și, ca atare, nesusceptibile de probă, este necesar să aibă o suficientă „bază factuală”. Or, această bază factuală constă tocmai în anomaliile puse în evidență în dosarul de la care au pornit protestele.

Atât istoria noastră cât și ceea ce se întâmplă în alte țări care se îndreaptă spre autoritarismul populist arată că primele semne ale suprimării statului de drept apar atunci când intervin represiuni asupra avocaților.

Comunismul în România a început cu epurarea avocaților, văzuți ca o piedică în folosirea justiției pentru a scăpa de adversari. Consiliul Barourilor Europene a deschis o listă prin care supune atenției publice represiunile la care sunt supuși avocații din diferite țări, inclusiv unele europene.

În final, reafirmăm că protestele de astăzi nu sunt pentru apărarea unei persoane, înainte de motivarea hotărârii judecătorești. Protestele sunt pentru a atrage atenția publică asupra anomaliilor care își fac loc în justiție, de neconceput față de principiile statului de drept.

Avocații manifestă în continuare încredere în instituțiile justiției, în echilibrul judecătorilor și în dialogul profesional.

Avocații protestează pentru o cauză comună!”

***

Vineri, 18 decembrie 2020, UNBR a dat publicității următorul comunicat: ”UNBR consideră inacceptabilă represiunea de natură penală asupra avocatului pentru  consultațiile și susținerile făcute în calitate de reprezentant. Discrepanța radicală între cele două hotărâri judecătorești privindu-l pe avocatul Robert-Mihăiță Roșu arată slăbiciunile sistemului, cu consecințe grave asupra credibilității justiției.
Comisia Permanentă sprijină orice demers pe care Baroul București îl va întreprinde în sensul de a protesta activ, prin orice mijloace, inclusiv prin neparticipare la ședințele de judecată ale completului care a dispus condamnarea avocatului pentru demersurile de consultanță și reprezentare întreprinse în exercițiul profesiei

Pornind de la cazul avocatului Robert-Mihăiță Roșu, condamnat în dosarul Băneasa, la data de 17 decembrie 2020, UNBR readuce în discuția corpului profesional, a autorităților și a publicului problemele privind acuzarea și condamnarea avocaților pentru demersurile făcute în reprezentarea și consilierea clientului.

UNBR își menține poziția din 2015 în contextul punerii sub învinuire a avocatului Robert-Mihăiță Roșu în legătură cu activitatea sa profesională. UNBR monitorizează cu atenție  informațiile publice cu privire la toate cazurile de încălcare de către autorități a principiilor fundamentale ale profesiei de avocat.

În lipsa unei motivări a hotărârii de condamnare a domnului avocat Robert-Mihăiță Roșu, UNBR nu poate face încă aprecieri pe fondul acestei spețe. Totuși, este inacceptabilă o discrepanță atât de mare între hotărârea de achitare a avocatului Robert-Mihăiță Roșu la Curtea de Apel Brașov și condamnarea acestuia la 5 ani închisoare cu executare la ÎCCJ. Aceasta indică o slăbiciune a sistemului, cu consecințe asupra credibilității justiției, atât în rândul avocaților, cât și a publicului larg.

În condițiile în care una dintre instanțe a constatat că toate faptele avocatului se înscriu în exercițiul normal al profesiei de avocat (redactarea de contracte, notificări, memorii) și că nu există probe că a comis vreo faptă de pretindere ori de primire a unor bunuri în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă funcționarii publici competenți să dispună restituirea bunurilor revendicate de unul dintre inculpații pe care îi reprezenta, este inacceptabil și depășește puterea de înțelegere cum, în aceeași speță, hotărârea finală este radical diferită.

De aceea, UNBR va sesiza Inspecția Judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii pentru a efectua o verificare temeinică privind felul în care au fost administrate probele în cauza respectivă.

În funcție de motivarea completă a hotărârii de condamnare, nu vom ezita să recurgem și la alte acțiuni de protest pentru apărarea principiilor profesiei și a garanțiilor dreptului de apărare.

Având în vedere că acest caz este de natură să creeze temeri grave în rândul avocaților privind riscurile răspunderii juridice a avocatului pentru activitatea de consultanță și reprezentare, aceste aspecte trebuie clarificate.

UNBR reafirmă decizia de a lupta pentru apărarea principiului potrivit căruia avocatul nu poate face obiectul unei represiuni de natură penală pentru susținerile și consultațiile bazate pe interpretarea legii și a situației de fapt, indiferent de caracterul corect sau incorect al tezelor dezvoltate. În absența unei atare garanții, dreptul la apărare este intimidat și lipsit de orice substanță prin supunerea avocatului amenințării cu tragerea la răspundere penală prin asocierea lui cu faptele imputate celui pe care îl reprezintă.”

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.