Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

Despre motivarea soluţiilor şi de ce etica judiciară nu mai trebuie tratată superficial


20.12.2020 | Cristi DANILEȚ
Secţiuni: Content, Drept penal, Opinii, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Cristi Danileț

Cristi Danileț

Au apărut în spaţiul public declaraţii ale unor judecători chemaţi la DNA în legătură cu soluţii pronunţate în urmă cu nişte ani. Este vorba de un dosar de acum celebru, în care a fost condamnat şi un avocat, fapt care a generat reacţii ale UNBR şi ale unor avocaţi. Asta îmi creează prilejul de a expune câteva reguli despre motivarea soluţiilor de către judecători, bazate pe Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară şi Comentariul la aceste Principii pe care le-am tradus (AICI) în urmă cu nişte ani, dar care constat că sunt necunoscute multora.

1. În România întâi se face pronunţarea soluţiei, apoi se motivează. Acest lucru este ilogic. În plus, până la redactarea motivelor, apar speculaţii care afectează încrederea în instituţii, mai ales când e vorba de ICCJ şi CCR. Ar trebui să luam exemplul CtEDO, CJUE şi a altor state europene, unde soluţia apare odată cu motivele.

2. Judecătorul este ţinut să îşi motiveze hotărârea doar în cadrul procesului – uneori se exprimă oral, pe scurt, odată cu pronunţarea, motivele soluţiei; dar întotdeauna în scris, ca parte a considerentelor hotărârii.

3. Motivarea explică ce s-a cerut judecătorului să soluţioneze, care e legea aplicabilă în acel caz concret, care sunt probele reţinute în cauză, ce argumente ale părţilor sunt primite şi care sunt respinse, şi toate acestea în ce măsură justifică soluţia dată. Din păcate, în România se scrie mult, cam tot ce s-a întâmplat în proces şi prea puţin se arată de ce s-a dat o anumită soluţie. Pe acestea eu le consider naraţiuni, nu motivări.

4. Judecătorul nu poate fi solicitat de nimeni, niciodată, să îşi justifice hotărârile: nici de către Inspecţia Judiciară, nici de CSM, nici de procuror, nici de presă. Dacă e acuzat de fapte penale sau disciplinare în legătură cu procesul, atunci răspunde strict faţă de acele acuzaţii, dar niciodată de ce a dat o anumită soluţie.

5. Judecătorul care explică soluţiile şi semnează declaraţii de frica unor acuzaţii nu merită calitatea de magistrat. Frica te face lipsit de independenţă, iar independenţa este o condiţie sine qua non a magistraturii.

6. Procurorii trebuie să respecte independenţa judecătorilor (art. 2 alin. 4 din Legea nr. 303/2004 şi art. 62 alin. 3 din Legea nr. 304/2004). Judecătorii asupra cărora se fac presiuni au obligaţia legală să le denunţe CSM (art. 30 alin. 4 din Legea nr. 317/2004). Dacă nu o fac, nu au dreptul să mai susţină existenţa acestor presiuni. Oricum, dacă procedează astfel sunt nişte laşi. Laşii nu au ce căuta în magistratură.

7. Judecătorii care azi se dezic de ceea ce au decis ieri, mai ales când soluţiile lor au fost verificate şi menţinute de instanţele superioare, nu mai au ce căuta în magistratură. Ei pun în pericol grav însuşi sistemul unde activează şi regulile pe care acesta este croit.

Aceste reguli sunt elementare. Ele ţin de etica judiciară. Teoretic, trebuie învăţate la Facultatea de Drept. Dar acolo unii profesori sunt prea preocupaţi de războaiele personale cu sistemul de justiţie alcătuit – paradoxal – din oameni pe care tot ei i-au şcolit. Tot teoretic, acestea trebuie învăţate la Institutul Naţional al Magistraturii. Din păcate, materia este tratată superficial şi chiar luată în derâdere. Oricum, etica judiciară este o materie a tuturor profesiilor din justiţie. Din păcate, lupta „la baionetă” care se duce în spaţiul public între profesii, în ciuda unui proiect de milioane de euro cheltuiţi pentru o aşa numită „comunicare inter-profesiională”, arată că aşa ceva lipseşte din pregătirea sau atenţia multora.

Judecător dr. Cristi Danileț
Vicepreședinte ICDE

Cuvinte cheie: , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Ne bucurăm să aducem gândurile dumneavoastră la cunoştinţa comunităţii juridice şi publicului larg. Apreciem generozitatea dumneavoastră de a împărtăşi idei valoroase. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord, publicarea pe JURIDICE.ro nu semnifică asumarea de către noi a mesajului transmis de autor. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteţi ciţi aici. Pentru a publica pe JURIDICE.ro vă rugăm să luaţi în considerare Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑
Secţiuni          Noutăţi     Interviuri     Comunicate profesionişti        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie         Arii de practică          Note de studiu     Studii
 
© 2003-2023 J JURIDICE.ro