« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia animalelorProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrepturile omuluiDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Viitoare reglementări privind piața criptoactivelor
22.12.2020 | Lorena-Elena STĂNESCU, Raluca ONUFREICIUC

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Lorena-Elena Stănescu

Lorena-Elena Stănescu

Raluca Onufreiciuc

Raluca Onufreiciuc

1. Introducere

În data de 24 septembrie 2020, Comisia Europeană a adoptat un nou pachet extensiv privind finanțele digitale[1], având „scopul de a se asigura că UE adoptă revoluția digitală și că o stimulează cu ajutorul firmelor europene inovatoare, astfel încât consumatorii și întreprinderile europene să poată să se bucure de beneficiile finanțelor digitale[2].

Pachetul își propune să îmbunătățească competitivitatea sectorului fintech și a noilor tehnologii din Europa, reducând în același timp riscurile în legătură cu acestea și asigurând stabilitatea financiară a economiei europene.

Important, noul cadru de reglementare include, de asemenea, o propunere legislativă cuprinzătoare privind criptoactivele, Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind piețele criptoactivelor și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 (în continuare „Propunerea de Regulament” sau „Regulamentul”)[3], și o Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind un regim-pilot pentru infrastructurile pieței bazate pe tehnologia registrelor distribuite („DLT”)[4].

Prin instituirea unui sistem durabil al criptoactivelor pe întregul teritoriu UE, se urmărește crearea de condiții favorabile pentru „tokenizarea” activelor financiare tradiționale și utilizarea pe scară mai largă a DLT prin definirea unui cadru legislativ ce protejează în același timp utilizatorii, cât și investitorii.

Propunerea de Regulament privind piețele criptoactivelor cuprinde, în mod deosebit, reguli pentru reglementarea activității emitenților și furnizorilor de servicii criptoactive ce nu se încadrează în domeniul de aplicare a legislației Uniunii Europene (în continuare „UE”) existente privind serviciile financiare, cum ar fi criptomonedele stabile („stablecoins”).

Potrivit Strategiei UE privind finanțele digitale, începând cu 2024, noul regim privind DLT și criptoactivele va fi aplicabil în mod direct în toate statele membre ale UE, înlocuind cadrele naționale existente.

2. Prezentare generală

Pachetul privind finanțele digitale cuprinde, suplimentar față de strategia privind finanțele digitale[5], o propunere de regulament privind crearea piețelor criptoactivelor[6], o propunerea de regulament privind un regim-pilot pentru infrastructurile pieței bazate pe tehnologia registrelor distribuite, o propunere privind reziliența operațională digitală[7] și o propunere de clarificare sau de modificare a anumitor norme ale UE privind serviciile financiare[8].

2.1. Propunerea de Regulament privind piețele criptoactivelor

Propunerea Comisiei Europene de Regulamentul privind piețele criptoactivelor reprezintă o inițiativă lansată încă din anul 2018 cu scopul de a reglementa criptoactivele ce nu intră în domeniul de aplicare a legislației în vigoare privind serviciile financiare, precum și a furnizorilor de astfel de servicii din UE, și pentru a stabili un regim unic de autorizare a acestor operațiuni în toate statele membre până în 2024.

Regulamentul „stabilește cerințe armonizate pentru emitenții care vor să își ofere criptoactivele în întreaga Uniune și pentru furnizorii de servicii de criptoactive care doresc să solicite o autorizație pentru a-și putea furniza serviciile pe piața unică.”

Printre alte, în Regulament sunt prevăzute cerințe minime -redactarea și publicarea unei cărți albe („white paper”)- pentru emiterea și tranzacționarea criptoactivelor care, în prezent, sunt nereglementate. În plus, sunt detaliate anumite cerințe privind furnizorii de servicii de criptoactive (operatori de platforme de tranzacționare, entități ce se ocupă de custodia și administrarea criptoactivelor în numele terților, operatori de platforme de tranzacționare pentru criptoactive), cum ar fi obligațiile de guvernanță corporativă, cerințe prudențiale, reguli privind păstrarea fondurilor clientului și proceduri de răspuns la reclamații.

2.2. Sfera teritorială de aplicare

Dacă va fi adoptat, Regulamentul va fi obligatoriu pe teritoriul UE și se va aplica direct tuturor statelor membre, fără a fi necesară transpunerea acestuia în legislațiile naționale. De asemenea, va afecta orice entitate juridică din afara UE, dar care prestează activitățile prevăzute de Propunerea de Regulament în acest spațiu.

2.3. Destinatari

În perioada 19 decembrie 2019 – 19 martie 2020, Comisia a organizat o consultare publică deschisă cu privire la dezvoltarea unui cadru potențial al UE privind criptoactivele, în urma căreia a rezultat necesitatea instituirii „unui regim special pentru criptoactivele care nu sunt în prezent reglementate de legislația UE privind serviciile financiare, fost de acord că este nevoie de securitate juridică și de armonizarea legislațiilor naționale, iar multe părți interesate s-au exprimat în favoarea majorității cerințelor exemplificate care ar putea fi impuse furnizorilor de servicii legate de criptoactive.”[9].

Unul dintre scopurile acestei Propuneri de Regulament este de a asigura consumatorilor din UE acces la criptoactivele inovatoare, dar sigure, fără a compromite stabilitatea pieței. Mai detaliat, în Propunerea de Regulement se motivează că un „regim la nivelul UE ar reduce în mod semnificativ complexitatea, precum și sarcinile administrative și financiare pentru toate părțile interesate, precum furnizorii de servicii, emitenții și investitorii/utilizatorii. Armonizarea cerințelor operaționale privind furnizorii de servicii, precum și cerințele de publicare impuse emitenților ar aduce, de asemenea, beneficii clare în ceea ce privește protecția investitorilor și stabilitatea financiară”.

Din analiza Propunerii de Regulament, observăm că sunt reglementate drepturile și obligațiile participanților la piața de criptoactive, nu statutul juridic al acestor criptoactive. De asemenea, este important de amintit că, deși, tehnologia blockchain este asociată cu criptomonedele, acest din urmă concept nu este menționat în mod explicit în noul cadru legislativ propus.

2.4. Obiectivele Regulamentului

Regulamentul se fundamentează pe îndeplinirea a patru obiective generale:
– asigurarea securității juridice pentru criptoactivele ce nu sunt acoperite de legislația existentă a UE în domeniul serviciilor financiare și pentru care există în prezent o nevoie clară în sensul reglementării legale;
– stabilirea unor reguli uniforme pentru furnizorii și emitenții de servicii de criptoactive la nivelul UE;
– stabilirea unui cadru legislativ comun la nivelul UE privind piața criptoactivelor cu scopul de a asigura niveluri adecvate de protecție a consumatorilor și a investitorilor și de integritate a pieței;
– asigurarea stabilității financiare prin instituirea unor reguli specifice pentru „criptomonedele stabile”, inclusiv atunci când acestea sunt assimilate monedelor electronice.

2.5. Structura Regulamentului

Regulamentul propus este împărțit în nouă titluri, după cum urmează:
Titlul I Obiect, domeniu de aplicare și definiții.
Titlul II Criptoactive, altele decât tokenurile raportate la active sau tokenurile asimilate monedelor electronice
Titlul III Tokenuri raportate la active
Titlul IV Tokenuri asimilate monedelor electronice
Titlul V Autorizarea și condițiile de funcționare pentru furnizorii de servicii de criptoactive
Titlul VI Prevenirea abuzului de piață care implică criptoactive
Titlul VII Autoritățile competente, ABE și ESMA
Titlul VIII Acte delegate și acte de punere în aplicare
Titlul IX Dispoziții tranzitorii și finale

3. Obiectul de reglementare al Regulamentului

Prin prezentul Regulament se urmărește reglementarea activităților participanților la piața de criptoactive. În accepțiunea noului cadru legislativ, criptomonedele sunt definite ca „reprezentări digitale a valorii și drepturilor, ce pot fi transmise sau stocate electronic, folosind tehnologia de registru distribuit sau o tehnologie similară”.

Astfel, de principiu, Regulamentul definește pe larg trei categorii de criptoactive:
– tokenul raportat la active definit ca „un tip de criptoactive care vizează menținerea unei valori stabile, prin raportare la valoarea mai multor monede fiduciare care au statut de mijloc legal de plată, a uneia sau a mai multor mărfuri ori a uneia sau a mai multor criptoactive sau a unei combinații de astfel de active”;
– tokenul asimilat monedei electronice definit ca un „tip de criptoactive al cărui scop principal este de a fi utilizat ca mijloc de schimb și care vizează menținerea unei valori stabile, prin referire la valoarea unei monede fiduciare care are statut de mijloc legal de plată”;
– tokenul utilitar definit ca un „tip de criptoactive care este destinat să asigure accesul digital la un bun sau un serviciu, disponibil pe DLT, și care este acceptat doar de către emitentul tokenului respectiv”.

Criptoactivele calificate ca instrumente financiare sau monede electronice în conformitate cu Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE[10] („MiFID”) și Directiva 2009/110/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind accesul la activitate, desfășurarea și supravegherea prudențială a activității instituțiilor emitente de monedă electronică, de modificare a Directivelor 2005/60/CE și 2006/48/CE și de abrogare a Directivei 2000/46/CE nu intră în domeniul de aplicare a prezentului Regulament.

De asemenea, acest Regulament va înlocui legislațiile naționale existente ce nu sunt cuprinse de legislația existentă a UE în materia serviciilor financiare.

De principiu, prezentul Regulament nu va reglementa criptoactivele calificate juridic ca instrumente financiare conform Directivei  2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului  din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE privind piețele în instrumente financiare („MiFID II”), dar această evaluare se va realiza în funcție de conținutul instrumentului, nu de tehnologia folosită.

În general, conform art. 2 alin. (2), nu sunt supuse prevederilor Regulamentului următoarele categorii de criptoactive:
„(a) instrumente financiare, astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 15 din Directiva 2014/65/UE;
(b) monedă electronică, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 2 din Directiva 2009/110/CE, cu excepția cazului în care criptoactivele pot fi considerate tokenuri asimilate monedelor electronice în temeiul prezentului regulament;
(c) depozite, astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (1) punctul 3 din Directiva 2014/49/UE a Parlamentului European și a Consiliului49;
(d) depozite structurate, astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 43 din Directiva 2014/65/UE;
(e) securitizare, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 1 din Regulamentul (UE) 2017/2402 al Parlamentului European și al Consiliului”.

Calificarea tripartită a criptoactivelor este benefică din perspectiva asigurării unei vizibilități asupra operațiunilor cu astfel de produse și a abordării riscurilor la adresa stabilității financiare a sistemului financiar, totuși, observăm că această clasificare produce și incertitudini în privința definirii „instrumentele financiare” a căror înțelegere este mai extinsă decât cea regăsită în legislația europeană privind piețele de capital. Ne amintim, în acest context, de testul Howey[11], practicat în SUA și în Italia, unde legea națională prevede o definiție mai largă a „produsului financiar” decât categoriile prevăzute în legislația europeană.

De asemenea, potrivit art. 2 alin. (3), Regulamentul nu este aplicabil următoarelor persoane și entități:
„(a) Băncii Centrale Europene, băncilor centrale naționale ale statelor membre atunci când acționează în calitatea lor de autoritate monetară sau altor autorități publice;
(b) societăților de asigurare sau societăților care exercită activitățile de reasigurare și de retrocesiune, astfel cum sunt definite în Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului, atunci când desfășoară activitățile menționate în respectiva directivă;
(c) lichidatorului sau administratorului care acționează în cursul unei proceduri de insolvență, cu excepția cazului în care acționează în sensul articolului 42;
(d) persoanelor care furnizează servicii de criptoactive exclusiv întreprinderilor lor mamă, filialelor lor sau altor filiale ale întreprinderilor lor mamă;
(e) Băncii Europene de Investiții;
(f) Fondului european de stabilitate financiară și Mecanismului european de stabilitate;
(g) organizațiilor internaționale publice.”

4. Definiții

La art. 3 alin. (1) art. 3 alin. (1) din Propunerea de Regulament se introduc 28 de definiții legate de criptoactive, dintre care pot fi menționate:
(2) „criptoactiv” înseamnă o reprezentare digitală a valorii sau a drepturilor care pot fi transferate și stocate electronic, utilizând tehnologia registrelor distribuite sau o tehnologie similară;
(…)
(6) „emitent de criptoactive” înseamnă o persoană juridică care oferă publicului orice tip de criptoactive sau care solicită admiterea criptoactivelor respective pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive;
(…)
(8) „furnizor de servicii de criptoactive” înseamnă orice persoană a cărei ocupație sau activitate este furnizarea cu titlu profesional a unuia sau a mai multor servicii de criptoactive către terți;
(9) „serviciu de criptoactive” înseamnă oricare dintre serviciile și activitățile enumerate mai jos referitoare la orice criptoactiv:
(a) custodia și administrarea criptoactivelor în numele terților;
(b) operarea unei platforme de tranzacționare pentru criptoactive;
(c) schimbul de criptoactive contra unei monede fiduciare care are statut de mijloc legal de plată;
(d) schimbul de criptoactive contra altor criptoactive;
(e) executarea ordinelor aferente criptoactivelor în numele terților;
(f) plasarea de criptoactive;
(g) primirea și transmiterea ordinelor aferente criptoactivelor în numele terților;
(h) oferirea de consultanță cu privire la criptoactive;
(10) „custodia și administrarea criptoactivelor în numele terților” înseamnă păstrarea în condiții de siguranță a criptoactivelor sau exercitarea controlului, în numele terților, asupra criptoactivelor ori a mijloacelor de acces la astfel de criptoactive, dacă este cazul sub formă de chei de criptare private;
(11) „operarea unei platforme de tranzacționare pentru criptoactive” înseamnă gestionarea uneia sau a mai multor platforme de tranzacționare pentru criptoactive, în cadrul cărora mai multe părți terțe care cumpără și vând participații aferente criptoactivelor pot interacționa într-un mod care duce la încheierea unui contract, fie prin schimbul unui criptoactiv contra unui alt criptoactiv, fie prin schimbul unui criptoactiv contra unei monede fiduciare care are statut de mijloc legal de plată;
(12) „schimbul de criptoactive contra unei monede fiduciare” înseamnă încheierea cu părți terțe de contracte de cumpărare sau de vânzare referitoare la criptoactive contra unei monede fiduciare care are statut de mijloc legal de plată, utilizând capital propriu;
(13) „schimbul de criptoactive contra altor criptoactive” înseamnă încheierea cu părți terțe de contracte de cumpărare sau de vânzare referitoare la criptoactive contra altor criptoactive, utilizând capital propriu;”.

5. Descrierea succintă a operațiunilor reglementate de către Regulament

5.1.1. Emiterea și tranzacționarea de criptoactive

Emitenții de criptoactive vor trebui să publice mai întâi o carte albă pentru criptoactive (în limba engleză sau limba oficială a unui stat UE) cu informațiile de bază despre caracteristicile criptoactivelor, drepturile și obligațiile consumatorilor, precum și despre tehnologia și proiectul care stau la baza acestora (art. 5 din Regulament).

Cartea albă trebuie transmisă autorităților cu cel puțin 20 de zile înainte de publicare și nu este supusă aprobării. După publicarea acestui document pe site-ul web al emitentului de criptoactive, acestea pot fi comercializat pe întregul Spațiu Economic European (SEE).

Contrar regulilor privind prospectul (Regulamentul (UE) 2017/1129), cartea albă nu este supusă vreunei verificări preliminare sau aprobări de către autoritățile de supraveghere: articolul 7 alin. (1) din Propunerea de Regulament interzice în mod explicit o cerință de aprobare ex ante. Controlul și răspunderea  ex post nu par într-adevăr suficiente pentru a asigura niveluri adecvate de integritate și încredere în piață. Clienții care primesc diverse versiuni ale cărții albe din cauza intervențiilor ex post pot deveni confuzi. Numai revizuirea ex ante de către autorităților publice – coordonată de ESMA – poate asigura o aplicare armonizată a Regulamentului privind criptoactivele.

Prin excepție, potrivit art. 4 alin. (2) din Regulament, deținerea unei cărți albe nu este obligatorie în următoarele cazuri:
„(a) criptoactivele sunt oferite în mod gratuit;
(b) criptoactivele sunt create automat prin minerit, ca recompensă pentru întreținerea DLT sau pentru validarea tranzacțiilor;
(c) criptoactivele sunt unice și nu sunt fungibile cu alte criptoactive;
(d) criptoactivele sunt oferite unui număr mai mic de 150 de persoane fizice sau juridice per stat membru dacă aceste persoane acționează pe cont propriu;
(e) pe o perioadă de 12 luni, contravaloarea totală a unei oferte publice de criptoactive în Uniune nu depășește 1 000 000 EUR sau suma echivalentă în altă monedă sau în criptoactive;
(f) oferta publică de criptoactive se adresează exclusiv investitorilor calificați, iar criptoactivele pot fi deținute numai de către investitori calificați”.

Statele membre trebuie să se asigure că emitenții de criptoactive vor fi răspunzători, în conformitate cu legislația lor națională, pentru informațiile privind cartea albă. De asemenea, în termen de 14 zile calendaristice din ziua în care consumatorii își dau acordul de achiziționare a criptoactivelor respective. consumatorii își pot exercita dreptul de a-și retrage acordul de achiziționare a criptoactivelor fără a suporta vreun cost și fără a oferi explicații.

În cele din urmă, datorită complexității securității și riscurilor DLT, trebuie statele membre trebuie să instituie mecanisme prin care să se asigure că furnizorul de servicii de criptoactive nu poate să piardă criptoactivele clienților sau drepturile legate de activele respective ca urmare a unor fraude sau a unor amenințări cibernetice sau din neglijență. În caz contrar, autoritățile naționale le pot suspenda oferta.

5.1.2. Activități privind tokenurile raportate la active și tokenurile asimilate monedelor electronice (Titlurile III și IV)

Astfel cum se menționează în Motivele propunerii/initiative, categoria „emergentă a așa-numitelor <<criptomonede stabile>> a atras o atenție deosebită, din cauza potențialului acestora de a fi adoptate pe scară largă”.

Deși Regulamentul nu definește, în mod explicit, noțiune de criptomonede stabile, totuși, din structura documentului se observă că sunt avute în vedere două tipuri de criptoactive ce sunt „adesea descrise ca criptomonede stabile” și sunt destinate schimbului sau plății. După cum se prevede în Titlul I, acestea sunt tokenurile raportate la active și tokenurile asimilate monedelor electronice.

În pofida similarității lor, monedele electronice și criptoactivele raportate la active sunt diferite sub o serie de aspecte importante:
– monedele electronice se raportează la o singură monedă fiduciară. În schimb, criptoactivele raportate la active se referă la mai multe monede fiduciare, unul sau mai multe bunuri sau unul sau mai multe criptoactive sau o combinație de astfel de active (așa-numitele „active de rezervă”);
– deținătorii de monede electronice au întotdeauna un drept de creanță împotriva instituției emitente de monedă electronică și aceștia au un drept contractual de a-și reconverti în orice moment monedele electronice în moneda fiduciară care este mijloc legal de plată, la paritate cu moneda respectivă. În schimb, unele dintre criptoactivele raportate la o singură monedă fiduciară care este mijloc legal de plată nu oferă deținătorilor lor un astfel de drept de creanță împotriva emitenților activelor respective sau nu oferă un drept de creanță la paritate cu moneda la care se raportează sau limitează perioada de reconversie.

Sub acest aspect, o distincție foarte importantă se naște din evaluarea Autorității Bancare Europene ce va stabili când o criptomonedă stabilă este „semnificativă”, pe baza cerințelor specifice.

Emitenților de tokenuri raportate la active și tokenuri asimilate monedelor electronice le  este interzis să plătească dobânzi sau orice alt beneficiu titularilor de tokenurilor în funcție de perioada în care titularul deține tokenurile (articolele 36 și 45 din Propunerea de Regulament). Această cerință reflectă articolul 12 din Directiva 2009/110/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind accesul la activitate, desfășurarea și supravegherea prudențială a activității instituțiilor emitente de monedă electronică, de modificare a Directivelor 2005/60/CE și 2006/48/CE și de abrogare a Directivei 2000/46/CE[12]. Considerentul 41 din Propunerea de Regulament explică faptul că interzicerea dobânzii ar trebui să asigure că tokenurile raportate la active sunt utilizate, în principal, ca mijloc de schimb și nu ca mijloc de tezaurizare. Cu alte cuvinte, interdicția urmărește să evite o eludare a legislației UE privind valorile mobiliare și se urmărește a se asigura că tokenurile raportate la active și tokenurile asimilate monedelor electronice reprezintă plăți și nu sunt convertite în investiții sau

Regulamentul prevede un cadru special pentru emitenții de tokenuri semnificative asimilate monedelor electronice care se vor supune obligațiilor de a respecta cerințele mai riguroase, cum ar fi cerințele de fonduri proprii suplimentare, politica de gestionare a lichidităților și interoperabilitatea. Aceasta include reguli și alte cerințe privind guvernanța, conflictele de interese, rezerva de active, custodia, investițiile și cartea albă însoțitoare.

5.1.3. Autorizarea și condițiile de funcționare pentru furnizorii de servicii de criptoactive

Potrivit Propunerii de Regulament, orice persoană juridică care dorește să furnizeze servicii de criptoactive în UE (de exemplu, în legătură cu custodia, tranzacționarea, schimbul, intermedierea, promovarea sau consilierea) trebuie să obțină o autorizație într-un stat membru UE / SEE.

Regulamentul prevede o procedură specială de autorizare ce se va aplica furnizorilor de servicii de criptoactive și emitenților de criptoactive care oferă aceste active unor terțe părți. Cerințele suplimentare mai stricte vor fi impuse emitenților de tokenuri raportate la active și emitenților de tokenuri asimilate monedelor electronice

Pentru a furniza servicii referitoare la criptoactive, companiile vor trebui să primească o autorizație prealabilă din partea guvernelor competente din statelor membre. Instituțiile de credit și companiile ale căror servicii sunt deja autorizate sub MiFiD ca servicii financiare sunt excluse de la această cerință.

În cazul în care o țară din UE a stabilit deja un regim de autorizare pentru furnizorii de servicii privind criptoactivele, autoritățile de reglementare vor aplica un proces de autorizare simplificat pentru a ajuta companiile să treacă de la o autorizarea națională la autorizarea prevăzută de Regulament, care este valabilă în Uniunea Europeană.

Similar cerințelor prevăzute de MIFID, furnizorii de servicii de criptoactive vor fi supuși (în funcție de dimensiunea și riscul asociat) altor cerințe care țin de capitalul firmelor, modelul de guvernanță, pregătirea personalului, acoperirea asigurărilor și multe altele.

Protecția investitorilor rămâne un punct central și, prin urmare, vor trebui îndeplinite alte obligații privind separarea adecvată a activelor, păstrarea în siguranță a fondurilor, structura afacerii și de competență profesională a managerilor.

5.1.4. Furnizorii de servicii de criptoactive

Serviciile de criptoactive din UE pot fi furnizate numai de persoanele juridice ce au sediul social într-un stat membru al UE și care au fost autorizați ca furnizori de servicii în temeiul Regulamentului în conformitate cu articolul 55.

Furnizorii de servicii de criptoactive care prestează activități transfrontaliere nu trebuie să aibă o prezență fizică în toate statele membre în care doresc să furnizeze servicii, altele decât statul membru de origine.

Mai multe detalii ar trebui să fie publicate odată ce va începe perioada de implementare a Regulamentului. În termen de 25 de zile de la primire, autoritățile competente vor trebui să evalueze dacă o cerere de autorizare este completă și, în termen de 90 de zile de la primire, vor trebui să decidă admiterea acesteia.

5.2. Cerințe privind funcționarea serviciilor de criptoactive

Regulamentul prevede cerințe specifice care trebuie îndeplinite pentru ca furnizorii de servicii de criptoactive să-și desfășoare activitatea pe teritoriul UE.

6. Prevenirea abuzului de piață care implică criptoactive

Titlul VI pune în aplicare interdicții și cerințe pentru a preveni abuzul de piață care implică criptoactive.

Toate criptoactivele care sunt admise la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive operată de un furnizor de servicii de criptoactive autorizat sau pentru care s-a depus o cerere de admitere la tranzacționare pe o astfel de platformă de tranzacționare vor fi supuse unor măsuri de reglementare care vizează combaterea abuzurilor de piață asociate de mult timp cu schimburile de criptoactive.

Aceste măsuri interzic în mod expres comportamentul fraudulos după cum urmează:
Articolul 76 definește domeniul de aplicare al normelor privind abuzul de piață.
Articolul 77 definește conținutul informațiilor privilegiate și semnalează că un emitent ale cărui active criptografice sunt admise la tranzacționare pe o platformă de tranzacționare trebuie să dezvăluie informații privilegiate.
Articolul 78 acoperă tranzacțiile privilegiate.
Articolul 79 se referă la divulgarea ilegală a informațiilor privilegiate.
Articolul 80 interzice manipularea pieței.

În cazul în care aceste reglementări sunt încălcate, autoritățile competente pot impune sancțiuni pecuniare limitate la 5.000.000 EUR sau 3% din cifra de afaceri anuală persoanelor juridice sau 700.000 EUR persoanelor fizice. Aceste sancțiuni sunt distincte de măsurile de răspundere reglementate de legislația națională, care rămân în vigoare.

7. Data intrării în vigoare a Regulamentului

Deși Propunerea de Regulament nu conține în mod explicit un termen privind adoptarea și implementarea acestuia, din Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European Și Comitetul Regiunilor[14] referitoare la Strategia UE privind finanțele digitale reținem că până „în 2024, UE ar trebui să instituie un cadru cuprinzător care să permită utilizarea tehnologiei registrelor distribuite și a criptoactivelor în sectorul financiar”.

8. Concluzii

Propunerea de Regulament privind piața de criptoactive se află, în prezent, în procedura legislativă ordinară a UE. Scopul este ca cele trei reglementări din pachetul de finanțare digitală să fie în vigoare până în 2024. Între timp, mulți participanți la piață analizează impactul Propunerii asupra modelelor și structurilor de afaceri.

Propunerea de Regulament, de asemenea, prezintă provocări semnificative pentru o industrie în care multe activități au fost, până în prezent, nereglementate. Prin urmare, rolurile ESMA și ABE stabilite prin Propunerea de Regulament, precum publicarea standardelor tehnice și a îndrumărilor, vor fi esențiale. Cu toate acestea, rămâne de urmărit modul în care Regulamentul va coexista cu proiecte descentralizate inovatoare care se pot dovedi dificil de a fi supuse cerințelor de reglementare.

Referințe
ESMA, „Advice Initial Coin Offerings and Crypto-Assets”, disponibil aici.
ESMA, „ESMA’s response to the European Commission’s Consultation on a New Digital Finance Strategy for Europe”, disponibil aici.
ESMA, „ADVICE TO ESMA Own Initiative Report on Initial Coin Offerings and Crypto-Assets”, disponibil aici.
ADAN, articolul „«Relax, take it easy»: Understanding the MiCA and Pilot Regime crypto regulation”, disponibil aici.


[1] Pachetul privind finanțele digitale: Comisia prezintă o abordare nouă și ambițioasă pentru a încuraja inovarea responsabilă în beneficiul consumatorilor și al întreprinderilor, mai multe detalii aici.
[2] Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind un regim-pilot pentru infrastructurile pieței bazate pe tehnologia registrelor distribuite, disponibilă aici.
[3] Disponibilă aici.
[4] A se avea în vedere Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind un regim-pilot pentru infrastructurile pieței bazate pe tehnologia registrelor distribuite, disponibilă aici.
[5] A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia UE privind finanțele digitale, COM(2020)591, disponibilă aici.
[6] Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind piețele criptoactivelor și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 – COM(2020)593.
[7] Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind reziliența operațională digitală pentru sectorul financiar și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009, (UE) nr. 648/2012, (UE) nr. 600/2014 și (UE) nr. 909/2014 – COM(2020)595.
[8] Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivelor 2006/43/CE, 2009/65/CE, 2009/138/UE, 2011/61/UE, UE/2013/36, 2014/65/UE, (UE) 2015/2366 și (UE) 2016/2341 – COM(2020)596.
[9] Propunere de regulament.
[10] Disponibilă aici.
[11] Oliver Dale, articolul „What is the Howey Test & How Does it Relate to ICOs & Cryptocurrency?”, publicat în Blockonomi, disponibil aici, accesat ultima oară la data de 12.12.2020.
[12] Disponibilă aici.
[13] Eversheds Sutherland, Draft of an EU-Regulation on Markets in CryptoAssets (MiCA), 24 Setpembrie 2020, disponibil aici, accesată ultima oară la data de 07.12.2020.
[14] Eversheds Sutherland, Draft of an EU-Regulation on Markets in CryptoAssets (MiCA), 24 Setpembrie 2020, disponibil aici, accesată ultima oară la data de 07.12.2020.


Av. dr. Lorena-Elena Stănescu
Av. drd. Raluca Onufreiciuc, SĂVESCU & ASOCIAȚII

Cuvinte cheie: , , , , ,
Secţiuni/categorii: Articole, Cyberlaw, Dreptul Uniunii Europene, RNSJ, SELECTED TOP LEGAL, Studii, _CONTENT

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD