Ceremonie dedicată introducerii la nivel național a predării disciplinei „Istoria Evreilor. Holocaustul”
3 octombrie 2023 | JURIDICE.roMarți, 3 octombrie 2023, Marcel Ciolacu, Prim-ministrul României, a participat la ceremonia dedicată introducerii la nivel național a predării disciplinei „Istoria Evreilor. Holocaustul”, eveniment organizat de Guvernul României în colaborare cu Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic, potrivit unui comunicat.
Marcel Ciolacu: „Am plăcerea de a mă adresa dumneavoastră într-un moment cu o semnificație aparte pentru societatea românească de azi și de mâine, respectiv introducerea, la nivel național, a predării disciplinei „Istoria Evreilor. Holocaustul”.
Holocaustul, această tentativă fără precedent de exterminare a populației evreiești din Europa, a trecut dincolo de granițele geografice și a afectat toate segmentele societății. România nu a fost ferită de efectele tragice ale legăturilor dintre nazism și fascismul românesc, fiind deopotrivă martora prăbușirii valorilor și a dezintegrării instituțiilor. Tocmai de aceea, avem datoria morală de a susține și de a promova educația privind istoria evreilor și a Holocaustului.
După cum este cunoscut, la finele anului 2021, prin Legea nr. 276, disciplina „Istoria Evreilor. Holocaustul” a fost inclusă în planurile-cadru ale învățământului liceal și profesional ca parte a trunchiului comun, începând cu anul școlar 2023-2024. Este adevărat, și cu aportul deosebit al doamnei ministru Ligia Deca.
Această măsură reflectă, fără echivoc, voința politică transpartinică și civică de promovare a educației despre Holocaust, dar și de consolidare a rezilienței tinerilor și a societății în ansamblu, față de pericolele reprezentate de antisemitism, xenofobie, discriminare și discurs instigator la ură.
Totodată, studierea acestei discipline răspunde și uneia dintre provocările majore ale eforturilor actuale de păstrare a memoriei Holocaustului, respectiv dispariția treptată a generației celor care au fost victimele Holocaustului și a celor care au fost martorii acestui eveniment tragic.
La fel ca acum doi ani, când am susținut introducerea acestei propuneri legislative alături de colegii mei senatori și deputați prezenți aici în sală, am convingerea că predarea acestei discipline va contribui la o mai bună cunoaștere și înțelegere a istoriei, culturii și tradițiilor evreilor din România și a memoriei Holocaustului și, prin acestea, la consolidarea unei democrații reziliente, în deplină concordanță cu drepturile și libertățile fundamentale ale omului.
Doamnelor și domnilor,
Cunoașterea și asumarea trecutului ne dau măsura acțiunilor viitoare. Mă număr printre acele persoane care nu ezită să vorbească astăzi despre patriotism și despre semnificația acestuia. Trebuie să ne educăm tinerii în spiritul patriotismului, să le vorbim despre momentele care au clădit națiunea și statul român, despre marile figuri ale istoriei României.
Patriotism înseamnă să marcăm aceste momente și să cinstim corespunzător personalitățile istoriei noastre. Cred însă că – pentru o națiune puternică, democratică – patriotism înseamnă, în egală măsură, a nu ascunde părțile întunecate ale istoriei sau pe aceia care le-au generat. Greșelile istoriei trebuie cunoscute pentru a nu fi repetate, iar predarea cursului ”Istoria evreilor. Holocaustul” va face cunoscute aceste lucruri tinerilor de azi.
Relevant pentru cunoașterea istoriei este și accesul la documentele vremurilor de atunci. Treptat, arhivele României pentru cercetarea Holocaustului se deschid. Următorii pași pe care trebuie să îi facem includ și accelerarea demersurilor de digitalizare a arhivelor, drept pentru care vom încerca să identificăm cele mai potrivite soluții în acest sens la nivelul viitoarei strategii naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, coordonate la nivelul Cancelariei. De asemenea, ne dorim ca inaugurarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului în România să se producă cât mai curând.
Un stat democratic este caracterizat prin echilibru, responsabilitate, dialog, solidaritate, respect față de demnitatea umană și față de valori esențiale, precum libertatea de exprimare. Iar soliditatea unui stat se poate măsura inclusiv prin nivelul de antisemitism, xenofobie, discriminare și rasism din respectiva societate. Tocmai de aceea, statul nu trebuie să tolereze acest gen de manifestări, la fel cum nu trebuie să tolereze nici discursul urii și teoriile conspiraționiste, din ce în ce mai răspândite în mediul online.
De asemenea, este necesar să examinăm acea parte a istoriei care ne ajută să reflectăm asupra propriului rol și a propriei responsabilități, pentru că – doar prin educație și cunoaștere – copiii noștri vor dobândi imunitatea necesară pentru a rezista și pentru a se opune ideilor care promovează încălcarea sistematică a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Aș dori să remarc aici și rolul deosebit de important al artei în educarea tinerei generații. Teatrul Evreiesc de Stat, primul teatru evreiesc profesionist din lume, cu o activitate neîntreruptă de 147 de ani, a îmbogățit constant peisajul cultural românesc și este un foarte bun exemplu al rolului major pe care arta teatrală îl poate juca în acest sens.
Multe dintre acțiunile întreprinse și măsurile adoptate în scopul prevenirii și combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură sunt rezultatul unei colaborări strânse cu partenerii noștri europeni și internaționali, reprezentați aici în sală. Le mulțumesc pentru buna cooperare avută și îi asigur că România va rămâne, ca și până acum, un partener de încredere în lupta împotriva antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.
Aminteam, mai devreme, despre rolul comunității evreiești la edificarea societății românești, a identității și a culturii române…mărturiile prezenței evreiești în România pot fi întâlnite pe întreg teritoriul țării!
Drept urmare, felicit Federația Comunităților Evreiești din România pentru activitatea neobosită depusă în scopul restaurării şi promovării patrimoniului arhitectural, cultural şi uman al comunității evreiești din țara noastră. Sprijinind aceste eforturi, Guvernul României își face DOAR datoria de onoare – de exemplu, în cazul reinaugurării Sinagogii din Cetate din Timișoara.
Încă o dată, vreau să subliniez angajamentul ferm al Guvernului României și al meu personal pentru păstrarea vie a memoriei Holocaustului și a acelor milioane de victime nevinovate, a căror memorie trebuie să o prețuim şi să o onorăm, precum și pentru protejarea supraviețuitorilor Holocaustului, a memoriei și experiențelor acestora. Folosesc acest prilej pentru a saluta prezența în sală a domnului Israel Tanner, președintele Asociației Evreilor din România, Victime ale Holocaustului.
În final, doresc să mă adresez tinerilor, prezenți astăzi alături de noi sau aflați în sălile de curs: investiți în propria dezvoltare, cu încredere și mândrie! Educația și înțelegerea complexității lumii contemporane sunt esențiale pentru construirea unei societăți lipsite de orice fel de manifestări de extremism, rasism, antisemitism, violență, discriminare și intoleranță.
Decizia de a investi sau nu în educația dumneavoastră astăzi se va reflecta în societatea de mâine, ai cărei membri și lideri veți deveni!”
