Secţiuni » Avocaţi
Avocaţi (UNBR, INPPA şi barouri)
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
Articole Avocați Drept penal Opinii Procedură penală SELECTED Sistemul judiciar

Legea pe înțelesul procurorilor și polițiștilor. Scurt ghid de educație juridică. Coautori: Subsemnatul și frustrările lui

9 octombrie 2023 | Vasile ȚURCAN
Vasile Țurcan

Vasile Țurcan

În scurta mea carieră de avocat stagiar am observat multe disfuncționalități ale sistemului judiciar, unele mai fascinante decât altele. În prezentul articol însă aș dori să mă aplec asupra a două aspecte importante sesizate de către mine în faza de urmărire penală, pe care le-am resimțit în scurta mea practică ca tânăr (și probabil prost, după părerea organelor de urmărire penală) avocat:

1. Posibilitatea avocatului suspectului sau inculpatului de a adresa întrebări martorilor sau oricăror alte persoane audiate în faza de urmărire penală de către reprezentantul Ministerului Public sau de către organele de cercetare penală.

Din păcate, multe organe de urmărire penală (atât organele de cercetare penală, cât și procurorul) au un comportament abuziv în faza de urmărire penală, încercând să intimideze apărătorul persoanei cercetate sub aspectul săvârșirii unei anumite infracțiuni, bazându-se pe poziția de presupusă autoritate și caracterul nepublic al urmăririi penale sau mai simplu:

Nimeni nu mă vede/Parcă nu exist/De mine lumea se ferește/Și am sufletul trist

După învățarea poeziei despre cele trei caractere ale urmăririi penale menționate în doctrină: caracterul nepublic, preponderent scris și necontradictoriu, dintre care doar caracterul nepublic e consfințit expre de dispozițiile Codului de procedură penală, prin art. 285 alin. (2), organele de urmărire penală consideră că și-au făcut datoria și aceste trei noțiuni le sunt de ajuns pentru a împărți dreptatea celor mai săraci cu duhul ca ei. În momentul în care avocatul suspectului sau inculpatului formulează cerere prin care solicită să participe la toate actele de urmărire penală (în afară de metodele speciale de supraveghere și percheziția corporală sau a autovehiculelor, în cazul infracțiunilor flagrante), acesta dobândește dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală, inclusiv audierea martorilor sau a altor persoane în faza de urmărire penală.

Organele de urmărire penală aduc la cunoștința apărătorului ales că într-o anumită zi la o anumită oră va avea loc audierea martorilor sau a altor persoane în dosar. După ce se prezintă la sediul Parchetului sau Poliției, plin de speranțe (desigur), acesta este așezat într-un colț pe scaun și este ulterior considerat și el un scaun (sau o altă piesă de mobilier, la alegerea dumneavoastră).

Interviuri JURIDICE.ro

Evenimente juridice

Arbitraj comercial

Servicii JURIDICE.ro

În momentul în care apărătorul ales al suspectului sau inculpatului, după ce persoana audiată relatează în mod liber tot ceea ce cunoaște despre modul de derulare a evenimentelor și după ce organele de urmărire penală adresează toate întrebările pe care le consideră relevante, solicită să adreseze și el anumite întrebări, în scopul asigurării dreptului la apărare a clientului său, organele de urmărire penală după ce oferă o mustrare dură, indică apărătorului să mai studieze Codul de procedură penală[1], că nu prea cunoaște dispozițiile relevante și, în general, cine știe cum a ajuns în barou, indicând cu multă încredere faptul că în cadrul art. 92 alin. (1) Cod procedură penală este indicat că “avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul să asiste”, punându-și întreaga speranță în această noțiune și explicând cu patos că a asista înseamnă a avea rol pasiv, fără a interveni în vreun fel. În atenția onoratelor organe de urmărire penală, ca un necunoscător al Codului de procedură penală, dar ca o persoană cu multă încredere în sine (nefondată, evident), tind să invoc următoarele argumente în sensul acordării avocatului suspectului sau inculpatului a dreptului de a adresa întrebări în faza de urmărire penală:

• În Partea Generală a Codului de procedură penală, în cadrul art. 110 alin. (1) (dispoziții privind consemnarea declarațiilor suspectului sau inculpatului) se stipulează că:

Declarațiile suspectului sau inculpatului se consemnează în scris. În declarație se consemnează întrebările adresate pe parcursul ascultării, menționându-se cine le-a formulat, și se menționează de fiecare dată ora începerii și ora încheierii ascultării.”

Aceste dispoziții nu sunt aplicabile doar suspectului sau inculpatului, la acestea se face trimitere și în cadrul art.123 Cod procedură penală (consemnarea declarațiilor martorului), dar și în legătură cu audierea persoanelor vătămate.

Astfel, aceste dispoziții fiind aplicabile nu doar fazei de judecată (nu avem astfel de indicii), ci întregului proces penal (inclusiv urmăririi penale), care ar mai fi fost interesul în a indica cine a formulat anumite întrebări, dacă doar organele de urmărire penală ar avea acest drept. Pentru faza de urmărire penală ar fi putut să fie prevăzută o normă derogatorie în acest sens, dar din ceea ce observăm, o astfel de dispoziție nu există în cadrul actului normativ, nici în Partea Generală, nici în Partea Specială. În plus, persoana care să aibă calitatea de suspect există doar în faza de urmărire penală, deci de ce ar mai fi trebuit să se indice faptul că e necesar de a se consemna cine a adresat întrebarea, dacă doar organul judiciar are acest drept.

În mod cert, dispozițiile Codului de procedură penală la art. 81 lit. g) din cadrul acestuia prevede dreptul persoanei vătămate (respectiv părții civile și părții responsabile civilmente, în baza trimiterilor făcute de art. 85 și art. 87 Cod procedură penală) de a adresa întrebări celorlalte persoane din cadrul procesului penal. Paradoxal și inexplicabil, în raport de drepturile suspectului și inculpatului nu este expres menționată posibilitatea de a adresa întrebări, însă opinăm că aceasta este evidentă în măsura în care dispozițiile în cauză se referă la întreg procesul penal, iar în faza de judecată nu cred că nimeni ar putea nega faptul că inculpatul, personal sau prin avocat poate adresa întrebări. Astfel, dacă interpretăm dispozițiile legale în sensul dorit de organele de urmărire penală, nici în faza de judecată nu se pot adresa întrebări de către inculpat și avocatul acestuia.

• În raport de înțelesului noțiunii de asistare în raport cu cea de participare, organele de urmărire penală le invocă pe acestea ca fiind cruciale și având la bază o idee profundă a legiuitorului (ca întotdeauna). În opinia noastră nu este niciun sens ascuns, ca de obicei legiuitorul doar nu este consecvent, termenul de a asista în procedură penală se folosește cu sensul de a sta lângă cineva și a-l apăra, din noțiunea latină assistere, nu doar de a fi de față. A apăra pe cineva fără a avea la dispoziție o armă (întrebările, în situația de față) este un pic bizar, dacă îți trimiți ostașul pe câmpul de luptă fără a-l înarma, acesta nu are șanse de supraviețuire. Dacă interpretăm așa, inculpatul nu are un drept real la apărare, iar principiul “egalității armelor” este doar o îmbinare frumoasă de cuvinte cu care poți impresiona un student în anul întâi de la facultatea de drept.

• Pe caz concret e posibil ca inculpatul, prin intermediul avocatului acestuia, să nu aibă posibilitatea de a adresa întrebări în nicio fază a procesului penal. Astfel, în reglementarea Codului de procedură penală în vigoare readministrarea probelor în faza de judecată nu e obligatorie, instanța putând refuza aceasta solicitare, în baza faptului că avocatul a fost prezent la audierea părților sau a subiecților procesuali în cadrul urmăririi penale. Chiar raportat la săraca mea experiență (doar câteva sute de prezențe în cadrul unor ședințe de judecată în materie penală, pledând în câteva zeci), am observat o practică comună în rândul unor judecători care în momentul când avocatul încearcă să adreseze anumite întrebări, îi reproșează acestuia faptul că nu a fost activ în faza de urmărire penală, nu a adresat întrebări în cadrul acesteia, deși semnătura acestuia figurează în cadrul procesului verbal. În asemenea circumstanțe obținem un paradox: în faza de urmărire penală nu ai dreptul să adresezi întrebări pentru că organele de urmărire penală posedă ample cunoștințe lingvistice și elaborează o analiză perfectă în raport de termenii folosiți de legiuitor, iar în faza de judecată nu ți se permite să adresezi întrebări, deoarece ai fost prezent la audierea persoanei în cauză în faza de urmărire penală…

Este evident că conform standardelor CEDO (reiterate în sute de cauze) în situația în care inculpatul sau apărătorul acestuia nu poate adresa întrebări, un astfel de proces nu poate fi echitabil, fiind vădit contrar dispozițiilor art. 6 din CEDO.

Prezenta analiză nu este nici pe departe una exhaustivă, dimpotrivă chiar scurtă pentru a nu obosi cititorul (în situația în care îl va citi cineva).

2. Posibilitatea avocatului stagiar de a asista și reprezenta persoanele în fața oricăror organe de urmărire penală, indiferent de grad.

Studiind prezenta problemă, ar părea că răspunsul e unul cert și nu poate provoca alte interpretări.

Dispozițiile art. 22 din Legea nr. 51/1995[2] privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat prevede că:

Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecătorie și poate asista ori reprezenta partea la organele și instituțiile prevăzute la art. 3.”

În baza acestuia, putem interpreta destul de clar faptul că avocatul stagiar este limitat din punct de vedere al asistării și reprezentării doar în raport de instanțele de judecată de un anumit grad, respectiv având dreptul de a pune concluzii doar la judecătorie. În ceea ce ține de organele de urmărire penală, totul este destul de evident, se face trimitere la dispozițiile art. 3 din Legea nr. 51/1995, care prevede în cadrul alineatului 1 lit. b) următoarele:

“(1) Activitatea avocatului se realizează prin:

b) asistență și reprezentare juridică în fața instanțelor judecătorești, a organelor de urmărire penală, a autorităților cu atribuții jurisdicționale, a notarilor publici și a executorilor judecătorești, a organelor administrației publice și a instituțiilor, precum și a altor persoane juridice, în condițiile legii;”

Unica limitare instituită de lege este cea referitor la instanțe, nici într-un caz la organele de urmărire penală, o astfel de interpretare este profund ilegală. Dacă se face trimitere la dispozițiile art. 3 in corpore, fără a face distincție, atunci nu trebuie să distingem noi acolo unde legiuitorul nu distinge (principiul latinesc pe care toți sigur îl cunoașteți).

Cu toate acestea, ați fi surprinși că pe plaiul mioritic românesc există organe de urmărire penală (atât polițiști, cât și procurori) care afirmă în mod fără tăgadă că stagiarul nu are ce căuta în fața lor, dacă nu e vorba despre un dosar de competența Parchetului de pe lângă Judecătorie.

Un alt argument foarte interesant (preluat de la un coleg avocat) constă în faptul că dacă după obținerea titlului de avocat definitiv, membrul UNBR nu poate pune concluzii un anumit număr de ani în fața ÎCCJ, de ce atunci are dreptul de a reprezenta și asista părțile în fața DNA și DIICOT, structuri specializate de pe lângă PÎCCJ.

Mai trist de atât e faptul că există și avocați care sunt ghidați de această interpretare vădit ilegală și contrar bunului simț, faultându-și propriii colegi, uneori prin emiterea unor adeverințe din partea baroului prin care ți se neagă expres dreptul conferit de lege (auzit de la o rudă îndepărtată, nu am pățit eu, desigur).

Întrebarea finală: De ce organele de conducere ale UNBR și ale Barourilor nu iau atitudine în aceste situații? Poate mă ajută cineva cu un răspuns, dacă o să zic eu ceva, o să fiu perceput doar ca fiind răutăcios și nerezonabil.

PS: În legătură cu stilul prezentei expuneri – când ești student poate îți place stilul domnului Udroiu, dar când mai “crești” puțin, tot mai mult îți place Radu Chiriță (salutări maestrului).


[1] Publicat în Monitorul Oficial nr. 486 din 15 iulie 2010.
[2] Republicată în Monitorul Oficial nr. 440 din 24 mai 2018.


Avocat Vasile Țurcan, Baroul Iași

Citeşte mai mult despre , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership