Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept constituţional
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Negotiation Games for Lawyers
Citeşte mai mult în legătură cu Articole, Drept constituțional, Opinii, SELECTED

Castelul Regal Peleș, 140 de ani. Simbolul biruinței, al devenirii și al întregirii

9 octombrie 2023 | Alexandru MURARU
Alexandru Muraru

Alexandru Muraru

Discurs susținut vineri, 6 octombrie 2023, în Sufrageria de Stat de la Palatul Regal, la sărbătorirea a 140 de ani de la inaugurarea Castelului Regal Peleș, găzduită de Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române, în prezența ASR Principele Consort Radu și a ASR Principesa Sofia – festivitate la care au fost invitați reprezentanți ai instituțiilor Statului Român, membri ai Corpului Diplomatic, reprezentând un mare număr de țări ale Uniunii Europene, alături de Republica Moldova și Japonia, și au fost reprezentate Parlamentul României, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii, Biserica Ortodoxă Română, Academia Română, Crucea Roșie Română, mediul de afaceri, mediul academic, administrațiile locale și presa.

Majestatea Voastră,

Alteța Voastră Regală,

Excelențe Voastre membri ai Corpului Diplomatic,

Doamnelor și domnilor membri ai Parlamentului, Guvernului, ai administrației,

Arbitraj comercial

Servicii JURIDICE.ro

Evenimente juridice

Distinși invitați,

Evenimentul din această seară reprezintă deopotrivă un simbol al biruinței, al devenirii și al întregirii patrimoniului național și al memoriei noastre istorice. Dar reprezintă și un bilanț al felului în care societatea apără, păstrează și înțelege moștenirea și forța regalității.

Acum 140 de ani, Familia Regală a României inaugura cel mai important edificiu al identității statele românești: Castelul Peleș. Construit din dorința Principelui / Regelui Carol I după planurile arhitecților și decoratorilor germani și vienezi, acest ansamblu monumental reprezintă astăzi cheia de boltă a patrimoniului istoric românesc. Prin valoarea sa artistică, arhitecturală și istorică, Peleșul este o mândrie a creației, a zămislirii și a dăruirii fiind nu un simbol al puterii, ci a loialității, a legăturii și a legământului etern pe care această familie l-a făcut cu românii și cu țara.

Peleșul este, de 140 de ani, un testament al voinței, o reprezentare sublimă a creativității, a puterii de a renaște, a trăiniciei sufletului românesc, un martor al loialității familiei regale și a monarhilor pe care i-a dat.

În 1866, domnitorul Carol, însoțit de sfetnici de seamă, a vizitat pentru prima dată Sinaia. A fost atât de impresionat de frumusețea locului, încât a decis să construiască aici o reședință de vară. La Podul Neagului, într-un loc pitoresc și retras, aproape de Piatra Arsă, încep lucrările în 1873.

De fapt, Principele Carol a făcut atunci mai mult decât atât: a înălțat un monument al speranței și al viziunii sale pentru România. Așa cum a spus el însuși la inaugurare:

Am înălțat acest castel, pentru a dovedi că Dinastia, liber aleasă de către națiune, are adânci rădăcini în această frumoasă ţară; că suntem în comună legătură de dragoste cu poporul nostru şi că avem o încredere fără de margini în viitorul scumpei noastre patrii. Este pentru mine o datorie sacră, şi în acelaş timp îndeplinirea uneia din cele mai sincere dorinţi ale inimei mele.

Ctitoria lui Carol I este de fapt o pildă pentru fiecare român de atunci și de acum. Imaginea idilică și falnică a Peleșului de la Sinaia ne reamintește zilnic că fiecare dintre noi are un rol de jucat în construirea și protejarea României.

Distinsă audiență,

Castelul Peleș nu este doar o operă arhitectonică impresionantă, ci și o reprezentare a spiritului și sufletului națiunii noastre.

Acolo, în inima munților, unde vârfurile se întind spre cer și unde râurile curg cu o forță nesfârșită, Regele Carol I și Regina Elisabeta au ales să creeze un simbol al dragostei lor pentru această țară. Dar nu doar frumusețea locului l-a inspirat, ci și dorința de a crea un simbol al unității și forței națiunii române. Așa cum credința este temelia oricărei națiuni, așa a fost și construirea Castelului Peleș, un act de credință în viitorul României.

În 1873, construcția castelului a fost o operațiune masivă, cu materiale aduse din toate colțurile țării și cu 400 de muncitori din diferite națiuni, vorbind 14 limbi diferite. A fost un efort colectiv, o adevărată reprezentare a unității în diversitate. Castelul Peleș este un testament al diversității și unității noastre ca națiune. Muncitori din patrusprezece etnii diferite, vorbind limbi diferite, au lucrat împreună pentru a ridica această capodoperă. Acest amestec de culturi și tradiții reprezintă esența României – o țară care îmbrățișează diversitatea și se mândrește cu moștenirea sa multiculturală.

Doamnelor și domnilor,

Istoria Peleșului este inseparabilă de istoria națiunii. Zidurile acestei capodopere au fost martorii celor mai răsunătoare idealuri obținute, ca și a celor mai sfâșietoare drame. Exiluri, războaie, dictaturi, drame personale, prăbușiri și regăsiri; pe acel domeniu regal s-au născut și au plecat din această viață membrii familiei regale. Mihai I a fost ultimul membru al Familiei Regale născut pe domeniul Peleș. Ultima noapte a Regelui Mihai în România în 50 de ani (între 1948 și 1992) a fost la Peleș. Marile decizii de la 1914, 1916, 1918, 1941, 1944, consilii de Coroană, câștigarea războiului de independență, decizii care au făurit istoria națiunii.

Dar Peleșul nu este doar un castel, deși cel mai important monument de pe domeniu i-a consacrat și numele, și imaginea. Castelul însumează 160 de încăperi, lucrări monumentale, unice în Europa și în lume, colecții de tezaur, piese artistice și o arhitectură de o inestimabilă valoare. Domeniul Regal Peleș înseamnă astăzi 23 edificii unice, printre care Castelele Peleș, Pelișor și Foișor, 60 ha de pădure, 2 parcuri și grădini dispuse în terase și peluze.

Doamnelor și domnilor,

Dar evenimentul din această seară, prilejuit de aniversarea celui mai reprezentativ monument de patrimoniu al națiunii, marchează un moment de comemorare și aducere aminte fundamental pentru societate. Suferința și pribegia familiei regale începută odată cu prigoana comunistă și abdicarea nulă și neavenită au răpit Peleșului vreme de șase decenii adevărata sa valoare. Nu un castel cu ziduri și obiecte, ci un ansamblu monumental locuit de familia regală, care dă forță și viziune națiunii, acesta e înțelesul deplin al Peleșului. Milioane de români deposedați de proprietăți au trecut prin aceeași tragedie după 1948. Drepturile și libertățile, democrația, proprietatea, continuitatea constituțională, ca și drumul european erau astfel prăbușite. România începea cea mai grea perioadă din toată istoria sa modernă. Comunismul, acest sistem criminal, a însemnat pentru Națiune și pentru Familia Regală un timp al tragediei și al suferinței de neînchipuit.

Să ne amintim că Peleșul a avut nevoie de 41 de ani pentru a fi finalizat, iar vreme de 60 de ani a fost răpit de comuniști. Castelul a fost inclusiv o oglindă a mersului democrației după 1989. Pentru că nu mai puțin de 18 ani au trecut de la prăbușirea comunismului până când Peleșul a revenit din nou Familiei Regale.

Distinsă audiență,

Dar există bătălii și idealuri pentru care o viață nu este suficientă. Legământul făcut la ridicarea Peleșului pe care ulterior toți regii și reginele l-au reînnoit a depășit vicisitudinile istoriei. El nu s-a oprit la 1947 și nici în 2017. El va continua pentru generațiile viitoare.

Această aniversare de astăzi ne arată tuturor că viața și răsplata istoriei nu sunt niciodată câștigate pentru totdeauna.

Reabilitarea și consolidarea Peleșului trebuie să devină o prioritate națională, indiferent de măsurile guvernamentale, birocratice, legislative sau financiare necesare. Nicio națiune nu poate asista la degradarea accelerată a unei asemenea capodopere. Și niciun stat responsabil nu poate lăsa pe umerii unei familii această sarcină. În definitiv astăzi, instituțiile și statul român se bucură de întreg privilegiul de a păși și folosi castelul atât cu destinație de muzeu pentru milioane de români și străini cât și pentru ocazii oficiale. De ce România se poate mândri cu o proprietate privată, pe care o exploatează, dar este reticentă în a investi? În fond, țara și Europa sunt pline de exemple în care patrimoniul privat este administrat instituțional, de care statele se bucură de uzufructul utilizării lor, administrându-le și conservându-le valoros.

Salut inițiativele recente și măsurile Ministrului Culturii, dar efortul trebuie să fie înzecit, indiferent dacă va fi nevoie să accesăm linii dedicate de finanțare sau să gândim un parteneriat juridic. Este un test al voinței politice și al seriozității statului român. Tot ceea ce vom face în această direcție, prin implicare, contribuție de orice fel, înțelepciune și determinare, este o piatră așezată pentru România viitoare.

Doamnelor și domnilor,

În final vreau să vă spun că seara aceasta reprezintă o împlinire semnificativă. Pentru că povestea Peleșului nu poate fi separată de cea a regalității românești. Cele două, repuse la locul lor istoric și instituțional, constituțional și statal, ar reașeza pentru totdeauna țara și oamenii ei. Este o chestiune fundamentală a legitimității, statorniciei și evoluției unei națiuni. Sper ca generația mea să aibă viziunea, înțelepciunea, puterea și determinarea necesare pentru a soluționa această problemă.

Acum o sută patruzeci de ani, România așeza unul dintre cele mai valoroase ansambluri din Europa la baza statului român. Astăzi, țara noastră este o democrație consolidată, membră a Uniunii Europene și a Alianței Nord-Atlantice, un ideal și un efort al multor de generații de români, pentru care Familia Regală și monarhii României au luptat neobosit în toată existența Lor. Răsplata sacrificiului Familiei Regale și a românilor stă tocmai în memoria viitorimii Națiunii și în felul, chibzuit și statornic, prin care vom reuși să continuăm și să desăvârșim ceea ce ei au visat și au clădit.

Castelul Peleș este pentru națiunea noastră un simbol al credinței noastre în viitor, al tradiției și al legăturii noastre cu trecutul. Este un testament al voinței și determinării naționale de a construi un viitor mai bun pentru generațiile viitoare.

În încheiere, vă îndemn să ne amintim mereu de sacrificiile făcute pentru construirea acestui castel și să ne inspirăm din ele în construirea unui viitor mai luminos pentru România. Să ne păstrăm credința, tradiția și dragostea pentru țara noastră și să lucrăm împreună pentru un viitor mai bun.

Vă mulțumesc!

Prof. cercet. dr. Alexandru Muraru

* Mulțumim autorului și „România Regală” pentru acordul de a prelua acest articol.

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories