Curtea de Apel Constanţa. Ori de câte ori cel prejudiciat prin plata nedatorată are dreptul la o altă acţiune pentru a obţine restituirea a ceea ce nu era debit, acesta este obligat să utilizeze acţiunea pe care legea (sau contractul) o pune la dispoziţia acestuia, acţiunea în repetiţiune fiind inadmisibilă
28.12.2020 | JURIDICE.ro

Prin Decizia civilă nr. 164/2020 din 09 septembrie 2020, Curtea de Apel Constanţa a stabilit că, de principiu, subsidiaritatea acţiunii în restituire este condiţie distinctă doar a îmbogăţirii fără justă cauză (unul dintre faptele juridice licite ca izvor de obligaţii), când cel prejudiciat are deschisă o altă cale pentru recuperarea pagubei, acest mijloc pus la dispoziţia păgubitului împiedicând utilizarea actio de in rem.

Totuşi, deşi caracterul subsidiar al unei acțiuni patrimoniale întemeiate pe faptul juridic licit este stipulat expres doar în materia îmbogățirii fără justă cauză (art. 1.348 Cod civil), pentru identitate de raţiune, trebuie admis că nici în materia plății nedatorate o acțiune în repetițiune nu poate fi admisibilă, dacă reclamantul avea la îndemână o acțiune contractuală, adică o acțiune care derivă dintr-un contract (ex contractu) sau o acțiune în temeiul legii.

Astfel, Curtea de Apel Constanţa a reţinut că acțiunea în repetițiune este inadmisibilă atunci când:
– solvens-ul reclamant (cel care a plătit) are la îndemână o altă acţiune în justiţie împotriva accipiens-ului (cel care a primit plata); spre exemplu, solvens-ul are deschisă calea unei acţiuni născute din contract, însă, din anumite motive, îi este mai profitabilă acţiunea care derivă din plata nedatorată (deşi aceasta din urmă nu poate înlocui acţiunea întemeiată pe contract sau delict);
– reclamantul ar fi avut la dispoziţie o altă cale legală împotriva celui îmbogăţit, dar aceasta nu mai poate fi primită, întrucât a intervenit prescripţia, decăderea sau alte asemenea obstacole (motivarea este că nu se poate recurge, ca substitut, la acţiunea născută din faptul îmbogăţirii sau plaţii nedatorate, căci s-ar nesocoti dispoziţiile legale privind impedimentele menţionate);
– cel care a plătit poate intenta acţiune împotriva unei alte persoane decât cel care a primit plata (este cazul plaţii primite cu bună‑credință de către creditorul unei sume de bani, însă nu debitorul său este acela care face plata, ci o altă persoană care din eroare apreciază că datorează; într‑un astfel de caz, în condiţiile art. 1.342 Cod civil, creditorul nu va putea fi obligat la restituire, însă cel care a plătit are drept de regres împotriva adevăratului debitor în temeiul subrogației legale în drepturile creditorului plătit).

Pentru aceste considerente, Curtea de Apel Constanţa a concluzionat că „ori de câte ori cel prejudiciat prin plata nedatorată are dreptul la o altă acțiune pentru a obține restituirea a ceea ce nu era debit, acesta este obligat să utilizeze acțiunea pe care legea (sau contractul) o pune la dispoziția acestuia, acțiunea în repetițiune fiind inadmisibilă.”