« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia animalelorProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 

România la CEDO: cauza pendinte Mihăilescu. Fiică decedată după o stimulare ovariană, durata anchetei, existența unei sancțiuni disciplinare aplicată medicului, lipsa de cauzalitate și articolul 2 CEDO (fapta finală a Judecătoriei Sibiu)
29.12.2020 | Mihaela MAZILU-BABEL

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-
Babel

Secția a patra, CEDO

Cererea nr. 57737/19
Elena MIHĂILESCU împotriva României
introdusă la 25 octombrie 2019, comunicată la 2 decembrie 2020 și publicată la 21 decembrie 2021

I. Obiectul cererii (precum este redat de CEDO și tradus de mine repede cu ajutorul lui Google Translate)

Obiectul cererii privește moartea fiicei reclamantei, la 29 august 2012, după ce a suferit o stimulare ovariană pentru inseminare artificială, precum și investigarea responsabilității medicului care a tratat-o.

La 13 septembrie 2012, reclamanta a depus o plângere penală la parchet pentru ucidere din culpă. Printr-o hotărâre din 9 mai 2019, dată în Camera de Consiliu, Judecătoria Sibiu a confirmat ordonanța procurorului de închidere a cazului. În opinia instanței, nu a existat nicio legătură de cauzalitate între tratamentul aplicat și deces.

Între timp, pe 16 mai 2014, Colegiul Medicilor din România examinase plângerea disciplinară depusă de reclamant și aplicase sancțiunea admonestării medicului. Comisia de disciplină a menționat că a existat hiperstimulare ovariană și că medicul nu a informat suficient pacienta cu privire la riscuri și nu a obținut consimțământul scris și nu a urmărit-o în mod satisfăcător, mai ales după prelevarea ovocitelor.

Nu este clar din dosar dacă reclamanta a devenit parte civilă în procesul penal sau dacă a formulat o cerere de răspundere civilă, separată.

Bazându-se pe articolul 6 din Convenție, reclamanta se plânge de durata anchetei penale și susține că nu a fost eficientă, deoarece nu s-a răspuns la argumentele reclamantei și nu s-ar fi luat în considerare documentele medico-legale care stabiliseră o greșeală din partea medicului implicat.

II. Întrebările comunicate

1. Reclamanta a epuizat căile de atac interne prevăzute la articolul 35 § 1 din Convenție? În special, sistemul juridic național a pus la dispoziția reclamantei o cale de atac civilă care, indiferent de rezultatul procedurii penale și/sau disciplinare, ar fi putut face posibilă obținerea unei compensații adecvate pentru prejudiciul suferit ca urmare a presupusei neglijențe medical (Calvelli și Ciglio împotriva Italiei [GC], nr. 32967/96, § 51, CEDO 2002 – I, și Lopes de Sousa Fernandes împotriva Portugaliei [GC], nr. 56080/13, §§ 215 și 235, 19 decembrie 2017)?

Guvernul este invitat să furnizeze copii ale hotărârilor judecătorești relevante.
Reclamanta este invitată să clarifice dacă a devenit parte civilă în contextul procedurii penale.

2. A fost încălcat dreptul la viață al fiicei reclamantei protejat de articolul 2 din Convenție (Lopes de Sousa Fernandes, citată mai sus, §§ 190-196 și § 203)?

În special,

3. Având în vedere obligațiile pozitive care decurg din articolul 2 al Convenției, a existat în România la momentul real un cadru de reglementare eficient care să oblige spitalele să adopte măsuri adecvate, în special îngrijirea în situații precum aceasta, pentru a proteja viața pacienților?

4. Având în vedere obligațiile procedurale care decurg din articolul 2 din Convenție, a fost efectivă urmărirea penală efectuată în speță în sensul dispoziției respective, ținând seama în special de durata acesteia (a se vedea, mutatis mutandis , Nicolae Virgiliu Tănase împotriva României [MC], nr. 41720/13, § 171, 25 iunie 2019 cu referințele acolo citate)? Mai mult, ancheta a clarificat circumstanțele morții fiicei reclamantei și eventuala răspundere medicală?

Notă MMB: E regretabil că doamna reclamant nu a putut beneficia de un avocat oferit din oficiu de la chiar momentul depunerii cererii, și că astfel CEDO îi cere să clarifice acum anumite aspecte ce puteau fi clarificate de la bun început.

dr. Mihaela Mazilu-Babel

Cuvinte cheie:
Secţiuni: CEDO, Drept civil, Drept penal, Dreptul familiei, SELECTED TOP LEGAL | Toate secţiunile
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD