« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrepturile omuluiDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
SAVESCU & ASOCIATII
 

ÎCCJ. Dezlegarea unor chestiuni de drept. Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat
29.12.2020 | Andrei PAP

JURIDICE - In Law We Trust
Andrei Pap

Andrei Pap

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1295 din 28 decembrie 2020, a fost publicată Decizia nr. 63/2020 privind examinarea sesizării pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile formulate de Curtea de Apel Brașov – Secția civilă în Dosarul nr. 3.817/62/2018

I. Titularul şi obiectul sesizării

Curtea de Apel Brașov – Secția civilă a dispus, prin Încheierea din 15 iunie 2020, în Dosarul nr. 3.817/62/2018, aflat pe rolul acestei instanțe, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: dacă actualizarea bazei de calcul al pensiei la care face referire art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 223/2015), cu luarea în considerare a art. 60 din aceeași lege, trebuie raportată la art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017), și dacă această raportare poate semnifica diminuarea bazei de calcul alese de viitorul pensionar militar, pentru cele 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate.

II. Analiza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, examinând sesizarea formulată de Curtea de Apel Brașov – Secția civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, a subliniat următoarele:
[…]

86. Dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, în vigoare atât la data deschiderii dreptului de pensie al reclamantului, cât și în prezent, sunt următoarele: „Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c). (…)”, în care nu se includ anumite drepturi salariale, enumerate în mod expres în continuare.

87. Legiuitorul a instituit o normă de favoare în beneficiul categoriei profesionale ale cărei drepturi sunt reglementate prin acest act normativ, în sensul prevederii posibilității ca viitorul pensionar să își aleagă perioada din ultimii 5 ani de activitate, pentru ca media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive din această perioadă să constituie punctul de plecare al bazei de calcul al pensiei, însă, prin același text de lege, a prevăzut și o condiție, respectiv cea a actualizării cuantumului soldelor/salariilor brute din perioada aleasă în raport cu soldele/salariile brute avute la data când s-a născut dreptul de pensie.

88. Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, noțiunea de „actualizare” înseamnă „a face ca ceva să devină actual”, „a aduce în prezent”, „a face să corespundă cerințelor prezentului” (Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Ed. Univers Enciclopedic, 2016) și nu este neapărat sinonimă cu noțiunea de majorare.

89. Prin aplicarea regulilor de interpretare gramaticală, ținând seama de sintaxa și morfologia propoziției, de semantica termenilor sau expresiilor utilizate în textul interpretat, de semnele de punctuație și ortografie, rezultă că baza de calcul al pensiei se determină ca medie a soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, deja actualizate prin transpunerea, la data deschiderii drepturilor de pensie, a fiecărui element component al soldei lunare brute realizate la funcția de bază prin raportare la cuantumul de la data deschiderii dreptului de pensie, și nu ca medie a soldelor/salariilor lunare brute efectiv încasate, realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, medie care ar urma apoi să fie actualizată la data deschiderii drepturilor de pensie.

90. Această concluzie rezultă și din aplicarea argumentului reducerii la absurd – reductio ad absurdum -, potrivit căruia o anumită soluție este admisibilă rațional, pentru că o soluție contrară ar fi inadmisibilă, inacceptabilă, absurdă. Or, fiecare soldă/salariu lunar brut din cele 6 alese de beneficiarul pensiei militare poate fi transpusă prin actualizarea elementelor componente prin raportare la cuantumul acestora de la data deschiderii drepturilor de pensie, pe când o medie a acestora nu poate avea un asemenea corespondent, nefiind în discuție, spre exemplu, o actualizare în funcție de indicele de inflație, ci o actualizare în funcție de elementele soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază de la data deschiderii dreptului de pensie.

91. O dovadă că operațiunea de actualizare avută în vedere de art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 presupune transpunerea, la data deschiderii drepturilor de pensie, a fiecărui element component al soldei lunare brute realizate la funcția de bază, astfel cum a fost identificat în statele de plată ale fiecărei luni din cele 6 luni consecutive alese pentru stabilirea bazei de calcul al pensiei, conform prevederilor legale care reglementează salarizarea personalului militar de la data deschiderii drepturilor de pensie, sunt ordinele emise în aplicarea acestei legi.

92. Astfel, după intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015, a fost adoptat Ordinul nr. 31/M.25/999/8.148/237/259/221/2016 al ministrului afacerilor interne, al ministrului apărării naționale, al ministrului justiției, al directorului Serviciului Român de Informații, al directorului Serviciului de Informații Externe, al directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale și al directorului Serviciului de Protecție și Pază pentru aprobarea procedurilor de recalculare și de actualizare a pensiilor militare de stat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 23 martie 2016.

93. Relevanță pentru dezlegarea problemei de drept în discuție o au prevederile art. 11 din anexa nr. 1 a acestui ordin, potrivit cărora: „Baza de calcul folosită la recalcularea pensiilor militare de stat este cea prevăzută la art. 28 din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, constituită din soldele/salariile lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare (…).”

94. În continuare, pentru fiecare dintre elementele acestei baze de calcul, respectiv: a) soldele/salariile de funcție; b) soldele de grad/salariile gradului profesional deținut; c) gradațiile; d) soldele/salariile/indemnizațiile de comandă/conducere; e) solda/salariul de merit; f) indemnizația de dispozitiv/sporul pentru misiune permanentă; g) sumele reprezentând alte elemente salariale, se identifică în concret modul cum se face această actualizare.

95. Spre exemplu, potrivit art. 12 alin. (1) „Actualizarea soldei/salariului de funcție se efectuează în conformitate cu actele normative consecutive care au reglementat stabilirea funcțiilor în instituțiile de apărare națională, ordine publică și securitate națională, prin stabilirea evoluției succesive a sumelor/claselor de salarizare/coeficienților de ierarhizare până la data de 1 ianuarie 2016, respectiv prin echivalarea funcțiilor pe baza elementelor specifice reprezentate de suma/clasa de salarizare/coeficientul de ierarhizare, denumirea funcției, gradul militar/profesional al funcției, nivelul studiilor cu funcții în plată la data de 1 ianuarie 2016”, iar conform alin. (2) „Actualizarea soldei/salariului de funcție prin stabilirea evoluției succesive a sumelor/claselor de salarizare/coeficienților de ierarhizare prevăzute de actele normative consecutive în vigoare la data la care a fost acordat dreptul până la data de 1 ianuarie 2016 se face prin identificarea soldei/salariului de funcție realizat în fiecare lună din cele 6 luni consecutive din documentele de plată ale acestora și utilizarea sumelor/claselor de salarizare/coeficienților de ierarhizare, după caz, transpuse la nivelul prevăzut de legislația în domeniul salarizării aplicabilă la data de 1 ianuarie 2016”.

96. De asemenea art. 13 alin. (1) prevede că „În vederea actualizării soldelor de grad/salariilor gradelor profesionale deținute se utilizează suma/clasa de salarizare/coeficientul de ierarhizare, după caz, avută/avut în cele 6 luni consecutive, identificate în documentele de plată ale acestora, care se transpun la nivelul soldei de grad/salariului gradului profesional aflat în plată conform legislației aplicabile la data de 1 ianuarie 2016, potrivit gradului militar/profesional corespondent/echivalent”, iar conform art. 14 alin. (1) „În vederea actualizării cuantumului gradațiilor se utilizează numărul de gradații avut în cele 6 luni consecutive, identificat în documentele de plată, care se transpune la nivelul cuantumului gradațiilor aflat în plată conform legislației aplicabile la data de 1 ianuarie 2016”.

97. Deși aceste reglementări fac referire la transpunerea elementelor salariale la nivelul prevăzut de legislația în domeniul salarizării aplicabilă la data de 1 ianuarie 2016, trebuie menționat că ordinul anterior menționat a fost emis în temeiul art. 109 alin. (7) și al art. 110 alin. (8) din Legea nr. 223/2015 și viza procedura de transformare a pensiilor deja stabilite în pensii militare de stat cu consecința recalculării, „în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie și baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a legii”.

98. Raționamentul este pe deplin valabil și se aplică mutatis mutandis și în ceea ce privește stabilirea bazei de calcul pentru drepturile de pensie deschise ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, care, potrivit art. 28, se transpun la nivelul prevăzut de legislația în domeniul salarizării aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensie.

99. Ca atare, în cadrul operațiunii de actualizare din textul normativ anterior indicat trebuie identificate actele normative care reglementează materia salarizării la data deschiderii dreptului de pensie al persoanelor care au funcția de bază similară cu cea avută de viitorul pensionar în cele 6 luni alese, potrivit legii.

100. În speța de față, dreptul de pensie fiind deschis conform art. 63 din Legea nr. 223/2015, în anul 2018 erau incidente dispozițiile art. 1 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, potrivit cărora „(…) drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt și rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute în prezenta lege”.

101. Or, în condițiile în care salariul, în ultimele luni de activitate – deci inclusiv la data deschiderii dreptului de pensie -, era stabilit potrivit art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, conform căruia „în situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022”, baza de calcul al pensiei se va raporta la media veniturilor brute astfel calculate.

102. Sub acest aspect se poate observa că actul normativ este clar, nefăcându-se distincție asupra situațiilor în care cuantumul mediei soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, în perioada aleasă de viitorul pensionar, în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special era mai mare decât media soldelor/salariilor lunare brute la data deschiderii drepturilor de pensie, aceasta ținând de opțiunea legiuitorului, în virtutea art. 126 alin. (2) din Constituția României.

103. Astfel, așa cum s-a arătat anterior în cadrul capitolului ce vizează analiza jurisprudenței Curții Constituționale, instanța de contencios constituțional s-a pronunțat, în repetate rânduri, asupra constituționalității dispozițiilor art. 28 alin. (1) și ale art. 60 din Legea nr. 223/2015.

104. Prin considerentele Deciziei nr. 852 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 253 din 27 martie 2020, și ale Deciziei nr. 244 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 24 iulie 2019, Curtea a arătat că: „23. (…) art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 instituie pentru militari/polițiști/funcționari publici cu statut special o normă de favoare în raport cu alte categorii de pensionari în ceea ce privește stabilirea pensiei, anume aceea de a-și putea alege perioada de 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate în raport cu care se calculează media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, medie ce reprezintă baza de calcul al pensiei. (…) Având în vedere că dreptul de opțiune în vederea stabilirii bazei de calcul al pensiei are la bază o normă de favoare, Curtea a considerat că legiuitorul este liber să stabilească condițiile exercitării acestui drept, impunând unele limite, așa cum este și cea prevăzută de art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015.”

105. În acest mod, se răspunde unei alte întrebări puse de instanța de trimitere, respectiv aceea a relevanței beneficiului acordat de lege, a alegerii de către titular a veniturilor realizate în 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate, din moment ce această bază este plafonată la veniturile în plată la data deschiderii dreptului de pensie.

106. Prin această normă de „favoare”, așa cum a statuat instanța de contencios constituțional, viitorul pensionar are dreptul de a alege o perioadă în care a beneficiat de elemente componente ale soldei/salariului lunar brut în plus față de cele realizate la data deschiderii dreptului de pensie și, chiar dacă nu le mai deține la data pensionării, are dreptul ca în baza de calcul al pensiei, în temeiul art. 28, să fie luată în considerare media soldelor astfel determinate, actualizate, în cuantumul prevăzut pentru o persoană cu aceeași funcție aflată în activitate.

107. Acolo unde legiuitorul a dorit a da posibilitatea viitorilor pensionari de a alege între cele două cuantumuri, respectiv media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în perioada aleasă de viitorul pensionar, în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special și media soldelor/salariilor lunare brute actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, a făcut-o în mod expres, această situație nefiind însă întâlnită în forma actuală a art. 28 din Legea nr. 223/2015.

108. Astfel, cu titlu de exemplu, se observă că pentru personalul aflat în misiune permanentă în străinătate, în forma inițială a acestei legi, art. 28 avea următorul cuprins: „(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c). (…) (2) Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special pensionați în condițiile art. 19, 26 și 38, baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie. (3) Actualizarea prevăzută la alin. (2) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcție/salariului de funcție și soldei de grad/salariului gradului profesional, deținute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu. () (5) În situația în care baza de calcul stabilită potrivit alin. (3) este mai mică decât cea stabilită potrivit alin. (1), personalul aflat în misiune permanentă în străinătate poate opta pentru situația cea mai avantajoasă. ()”

109. Concluzia care se desprinde din cele arătate anterior este aceea că baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat, astfel cum este definită de art. 28 din Legea nr. 223/2015, este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate, prin transpunerea fiecărui element component al soldei/salariului lunar brut realizat la funcția de bază, la data deschiderii drepturilor de pensie, fără a se face distincție după cum acest cuantum brut este mai mare sau mai mic la data deschiderii drepturilor de pensie față de perioada aleasă de viitorul pensionar.

110. Pentru a răspunde punctual întrebării instanței de trimitere, aceasta poate semnifica inclusiv diminuarea bazei de calcul alese de viitorul pensionar militar, pentru cele 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, care este însă o situație de excepție, și nu regula în materia salarizării potrivit Legii-cadru nr. 153/2017, ce a prevăzut, în general, majorări salariale.

111. Astfel, în ceea ce privește aplicarea acestei legi, art. 38 a instituit o serie de reguli, stipulând că prevederile legii se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017, când se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

112. Conform art. 38 alin. (3) din acest act normativ, „Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale: a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții”.

113. Legiuitorul a stabilit în mod expres anumite excepții de la aplicarea acestor dispoziții prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările și completările ulterioare, Ordonanța de urgență nr. 91/2017 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 79/2018, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2018 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 61/2019.

114. De asemenea, conform art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, „În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creștere a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, fiecare creștere reprezentând 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018. Creșterea respectivă și data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h)”, o serie de derogări fiind, de asemenea, adoptate de legiuitor prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri bugetare, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 61/2019 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2018 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, Legea nr. 51/2020 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și Legea nr. 64/2020 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice etc.

115. Art. 38 alin. (6), care prevede plafonarea salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare astfel majorate, începând cu 1 ianuarie 2018, la nivelul celor stabilite de lege pentru anul 2022, a suferit, de asemenea, modificări prin Legea nr. 79/2018 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, Legea nr. 287/2018 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, Legea nr. 42/2020 pentru modificarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și Legea nr. 156/2020 pentru modificarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

116. Cu toate acestea, niciunul dintre actele normative anterior menționate nu au reglementat situația din cazul de față, în care, ca urmare a pronunțării unor hotărâri judecătorești sau emiterii unor acte administrative, s-a procedat la recalcularea în mod retroactiv a drepturilor salariale anterior datei de 1 ianuarie 2018, rezultând o indemnizație mai mare la data de 31 decembrie 2017 față de cea acordată începând cu data de 1 ianuarie 2018, prin aplicarea plafonării la nivelul salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare prevăzute în anexele la lege pentru anul 2022.

117. Or, acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă (ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus), cu atât mai mult cu cât este în discuție o zonă normativă specială, cum este cea din domeniul asigurărilor sociale, neputând fi introduse distincții dacă legea nu le încorporează.

118. De asemenea nu poate fi primită nici opinia exprimată în cadrul punctelor de vedere transmise de curțile de apel la solicitarea prezentului complet, potrivit căreia, practic, nu este posibil ca baza de calcul al pensiei să fie mai mică decât media drepturilor din cele 6 luni alese, care intră în baza de calcul al pensiei militare de stat, ci va fi cel puțin egală cu această medie, prin aplicarea art. 38 alin. (61) din Legea-cadru nr. 153/2017.

119. Potrivit acestui text, „Începând cu luna mai 2018, în situația în care veniturile salariale nete acordate potrivit prevederilor prezentei legi sunt mai mici decât cele aferente lunii februarie 2018, se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Suma compensatorie este cuprinsă în salariul lunar și nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25. Suma compensatorie se determină lunar pe perioada în care se îndeplinesc condițiile pentru acordarea acesteia”.

120. Or, în luna februarie 2018 drepturile salariale ale personalului prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 erau deja stabilite prin aplicarea art. 38 alin. (3) și (6) anterior enunțate, astfel încât în situația în care veniturile lunii decembrie 2017, majorate cu 25%, conform art. 38 alin. (3), depășeau plafonul impus de art. 38 alin. (6), erau stabilite începând cu luna ianuarie 2018 la acest nivel, indiferent dacă erau mai mari decât acesta.

121. Rezultă chiar din preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2018 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 61/2019, care a introdus acest alineat, că scopul legiuitorului nu a fost ca suma compensatorie să cuprindă eventuala diferență de venit dintre luna decembrie 2017 și luna ianuarie 2018, ci o cauză principală care a condus la adoptarea acestor prevederi a fost aceea că „limitarea acordării sporurilor la 30% pentru personalul din unitățile sanitare a condus la diminuarea veniturilor salariale pentru această categorie de personal” și că „pentru unele categorii de bugetari, de exemplu, personalul încadrat pe unele funcții din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, care a beneficiat începând cu 1 martie 2018 de prevederile Regulamentului de sporuri aprobat în baza art. 23 din această lege, drepturile salariale nete începând cu luna martie 2018 au fost mai mici decât cele acordate în luna februarie 2018, drept care este necesară corectarea acestor situații în regim de urgență”.

122. Un alt element în raport cu care se stabilește cuantumul pensiei militare a cărei bază de calcul este determinată conform regulilor de la art. 28 din Legea nr. 223/2015 este impus de art. 60 alin. (1) din aceeași lege, invocat, de asemenea, de către instanța de trimitere.

123. Acesta, în forma anterioară modificărilor aduse de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, avea următorul cuprins: „(1) Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 și 108 și în funcție de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie, astfel: a) potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu și a mediei soldelor de funcție/salariilor de funcție îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, la cererea persoanelor ale căror drepturi de pensie au fost deschise înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi; b) în funcție de gradul militar/profesional deținut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu și media soldelor de funcție/salariilor de funcție deținute în cele 6 luni alese conform prevederilor art. 28 pentru drepturile de pensie deschise în baza prezentei legi.”

124. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, art. 60 din Legea nr. 223/2015 a fost modificat, în sensul că are următorul cuprins: „La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.”

125. Trebuie menționat că art. 3 lit. m) din aceeași lege, astfel cum a fost modificat prin aceeași Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 59/2017, dispune că „pensia netă” reprezintă pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare.

126. Art. 60 din lege, în forma expusă mai sus, a făcut obiectul controlului de constituționalitate, iar prin Decizia nr. 849 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 13 martie 2020, instanța de contencios constituțional a reținut că: „26. Referitor la critica prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015, modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, care nu mai prevăd actualizarea pensiilor de serviciu, Curtea observă că, potrivit acestor dispoziții de lege, pensia militară de stat netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. Curtea reține că această reglementare este în acord cu dispozițiile art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii.”

127. Pornind de la aceste elemente, procedând la o interpretare sistematică a legii, prin luarea în considerare a legăturilor textului de lege interpretat cu alte dispoziții din același act normativ, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept urmează a determina domeniul de aplicare al art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, astfel cum a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017.

128. Astfel, art. 60 din Legea nr. 223/2015 dispune plafonarea pensiei nete la media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute, astfel cum aceasta este calculată potrivit art. 28 din același act normativ, deci se referă la media soldelor, actualizate deja prin transpunerea elementelor componente ale soldei/salariului lunar brut realizat la funcția de bază, la data deschiderii drepturilor de pensie (folosindu-se în mod expres sintagma cuprinse în baza de calcul al pensiei).

129. Aceeași referire este făcută și la art. 3 lit. l) din lege, astfel cum a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, potrivit căruia „solda/salariul lunar net reprezintă solda/salariul lunar brut prevăzută/prevăzut la art. 28 alin. (1) din care se deduce contribuția individuală la bugetul de stat, contribuția individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate și impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare”.

130. În condițiile în care s-a stabilit anterior că baza de calcul al pensiei prevăzută de art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 este formată din media celor 6 solde/salarii lunare brute, deja actualizate prin transpunerea, la data deschiderii drepturilor de pensie, a fiecărui element component al soldei lunare brute realizate la funcția de bază, nu poate fi primită interpretarea în sensul că art. 60 din Legea nr. 223/2015 se referă la plafonarea pensiei nete militare de stat la media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute efectiv încasate în cele 6 luni alese.

131. De altfel, fișa de pensie nu conține cuantumul efectiv încasat al soldelor/salariilor lunare brute din cele 6 luni alese, ci în aceasta se înscriu drepturile salariale aferente celor 6 luni consecutive alese, deja aduse la nivelul celor aferente funcției de bază prin raportare la cuantumul de la data deschiderii dreptului de pensie.

132. În acest sens, se observă că art. 17 lit. f) din Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare, aprobată prin Ordinul nr. M.24/30/8.147/2016 emis de ministrul apărării naționale, de ministrul afacerilor interne și de directorul Serviciului Român de Informații, stabilește că partea a II-a a fișei de pensie se completează la pct. 7 cu „Situația soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, corespunzătoare celor 6 luni consecutive alese sau ultimelor 6 luni de activitate pentru situația în care beneficiarul nu își exprimă opțiunea, actualizate, din care se constituie baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare, prevăzută de art. 28 din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare. Rubricile din tabel se completează prin înscrierea în casetele I-VI, pe orizontală, a elementelor componente ale soldei/salariului lunar(e) realizat(e) la funcția de bază, actualizate, aferente fiecăreia din cele 6 luni, astfel cum sunt prevăzute în contextul formularului, respectiv coeficient/procent și sumă”.

133. De altfel, procedând și la interpretarea istorico- teleologică a art. 60 din Legea nr. 223/2015, modalitate ce ajută la stabilirea sensului unei dispoziții legale, prin urmărirea finalității dorite de legiuitor la adoptarea actului normativ din care face parte acea dispoziție, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, analizând expunerea de motive a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, constată că legiuitorul, deși a acceptat ca baza de calcul al pensiei să fie media drepturilor salariale din cele 6 luni alese de viitorii pensionari, actualizate, prin transpunerea soldelor/salariilor brute de la data deschiderii dreptului de pensie, prin modificarea textului normativ, s-a asigurat ca la stabilirea pensiei nete militare de stat să nu se depășească valoarea netă a acestora și să nu se mai procedeze la actualizarea anuală a pensiei astfel stabilite în raport cu majorarea drepturilor salariale ale personalului aflat în activitate.

134. În aceste condiții, nu se poate aprecia că modificarea art. 60 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 nu este corelată cu dispozițiile din forma anterioară a Legii nr. 223/2015, fiind clar că legiuitorul a urmărit ca nivelul pensiei militare să nu depășească un anumit plafon, atribuția de legiferare a acestuia fiind un drept constituțional exclusiv acordat, fără a putea fi supus unor limitări sau ingerințe din partea altor puteri ale statului, potrivit art. 1 alin. (4) din Constituția României.

Pentru considerentele expuse, ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a considerat că se impune admiterea sesizării, pronunţând următoarea soluţie:

„Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Brașov – Secția civilă, în Dosarul nr. 3.817/62/2018, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.

În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, stabilește că:

Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate, prin transpunerea fiecărui element component al soldei/salariului lunar brut realizat la funcția de bază, stabilit potrivit legilor de salarizare în vigoare la data deschiderii drepturilor de pensie, fără a se face distincție după cum acest cuantum brut actualizat este mai mare sau mai mic față de cel al soldelor/salariilor lunare brute realizate în perioada aleasă de viitorul pensionar, ceea ce poate semnifica inclusiv diminuarea bazei de calcul alese în măsura în care, la data deschiderii drepturilor de pensie, acestuia îi sunt aplicabile dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.

În interpretarea dispozițiilor art. 60 din aceeași lege, astfel cum a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, stabilește că: Pensia militară de stat netă, calculată conform dispozițiilor art. 3 lit. m) din Legea nr. 223/2015, după deducerea impozitului pe venit, potrivit legislației în vigoare, este plafonată la cuantumul mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, deja actualizate, conform dispozițiilor art. 28 alin. (1), la data deschiderii dreptului de pensie.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 octombrie 2020.”

Avocat Andrei Pap
PAP | law office

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.