Secţiuni » Selected
Selected
Comunicate profesionişti

Stelian Ion, ministrul Justiției: Vom trimite proiectul de desființare SIIJ către CSM. UPDATE: Proiectul de lege. UPDATE: Aviz negativ. UPDATE: Precizări FJR și AIJ. UPDATE: Precizări AMR, UNJR, AJADO și APR. UPDATE: Aviz favorabil al Consiliului Legislativ. UPDATE: Guvernul a adoptat Proiectul de Lege privind desființarea SIIJ. UPDATE: Opinia concurentă a jud. Gabriela Baltag și jud. dr. Evelina Oprina
19.02.2021 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

Joi, 18 februarie 2021, jud. Gabriela Baltag și jud. dr. Evelina Oprina, membri aleși ai CSM, au transmis jud. Mihai-Bogdan Mateescu, președinte CSM, opinia concurentă la avizul negativ referitor la Proiectul de Lege privind desfiinţarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.

Gabriela Baltag, Evelina Oprina: „Precizăm că avizul negativ conținut de HCSM nr. 23/2021 cuprinde şi votul subsemnatelor, însă argumentarea votului nostru nu se regăseşte în motivarea avizului publicat în seara zilei de 11 februarie 2021 şi la a cărei redactare nu am participat, nefiind consultate în acest sens. 

Opinia concurentă pe care o ataşăm conține motive susţinute de mai mulți membri în şedinţa Plenului CSM din 11 februarie 2021 în sprijinul avizării negative a proiectului de lege privind desfiinţarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.”

Textul opiniei poate fi accesat aici.

***

În cadrul ședinței din 18 februarie 2021, Guvernul României a adoptat Proiectul de Lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.

Proiectul poate fi consultat aici.

***

Marți, 16 februarie 2021, Consiliul Legislativ a hotărât avizarea favorabilă cu observații/propuneri a proiectului de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.

Textul avizului poate fi accesat aici.

***

Luni, 15 februarie 2021, Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR), Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO) si Asociatia Procurorilor din Romania (APR) au dat publicitatii urmatorul comunicat, semnat de jud. dr. Andreea Ciuca, jud. Dana Girbovan, jud. Florica Roman, proc. Elena Iordache, potrivit stiripesurse.ro.

„Plenul CSM a avizat negativ, in data de 11.02.2021, proiectul Ministerului Justitiei privind desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor (SIIJ), CSM apreciind ca revenirea dosarelor in care sunt cercetati magistrati in competenta DNA “este inacceptabila” in lipsa unor garantii similare celor existente in dispozitiile actuale, cu privire la independenta magistratilor – componenta esentiala a statului de drept. Acest aviz survine dupa ce anterior, in luna mai 2020, CSM avizase negativ un alt proiect legislativ avand acelasi obiect si, deci acelasi scop. Solicitarea, de catre ministrul justitiei, a unor avize repetate pentru desfiintarea SIIJ este o tactica de uzura, de inspiratie securista, conform careia se repeta aceeasi cerere sub diferite pretexte pana cand se obtine rezultatul urmarit.

Presedintele ICCJ si judecatori membri alesi ai CSM au argumentat clar si concret ca desfiintarea acestei structuri de parchet, fara a fi inlocuita cu o formula care sa asigure garantii cel putin egale, pentru prezervarea independentei magistratilor, reprezinta un pericol real si grav pentru independenta justitiei ca serviciu public, propunerea de lege in acest sens fiind, asadar, inacceptabila.

Pe data de 12.02.2021, ministrul justitiei a sustinut o conferinta de presa, afirmand, cu ignorarea avizului negativ al Plenului CSM, ca a decis trimiterea către Guvern a proiectului, in vederea sesizarii Parlamentului cu adoptarea lui.

Reiteram ca SIIJ este singura structura de parchet aflata complet in afara oricarui control politic, in conditiile in care conducerea si procurorii acestei structuri sunt numiti exclusiv de CSM, pe o perioada determinata, in conditii transparente, din randul procurorilor cu vechime de minim 18 ani, cu garantii solide de profesionalism. De asemenea, competenta revocării procurorilor SIIJ, din functii de conducere si de executie, revine tot CSM. In acest context, intentia si declaratiile ministrului justitiei, reprezinta o sfidare atat a avizului negativ al CSM, cat si a opinilor argumentate ale membrilor acestuia, care s-au declarat ferm impotriva desfiintarii SIIJ, fara reglementarea concomitenta a unor garantii substantiale, similare celor deja existente in forma in vigoare a legii, cu privire la independenta magistratilor.

Argumentam punctual motivele pentru care sustinerile ministrului, din conferinta de presa, sunt eronate si manipulatorii.

1. Cu privire la efectul avizului negativ al CSM, ministrul justitiei a sustinut ca „avizul CSM este unul consultativ”, prin urmare acesta nu conteaza.

Declaratia este diametral opusa celei din data de 5.01.2021, cand acelasi ministru, Stelian Ion, a declarat cu privire la numirea procurorilor de rang inalt: „Mă interesează ca CSM să aibă un drept de veto față de propunerile ministrului. (…) Ministrul să facă propunerea, CSM să aibă un aviz obligatoriu de care ministrul să țină cont” (interviu publicat de hotnews).

Fata de aceste opinii vadit contrare, emise la interval scurt, de o luna, ministrul justitiei demonstreaza ca foloseste subiectul justitiei doar in scop electoral si propagandistic, iar nu pentru apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

2. Ministrul justitiei a sustinut in conferinta de presa ca “este important sa readucem normalitatea in sistemul de justitie”.

„Normalitatea” la care ministrul justitiei vrea sa reintoarca justitia este aceea in care DNA a cercetat penal si a supravegheat sute de judecatori si procurori, cu sprijinul SRI, pe perioade indelungate de timp, uneori ani de zile, pentru ca in final sa se dispuna clasarea cauzelor, astfel cum rezulta din Hotararea Plenului CSM 225/2019, respectiv achitarea definitiva a magistrarilor urmariti, dupa ce viata lor privata si imaginea lor au fost facute praf, cu incalcarea drepturilor consacrate si garantate de CEDO.

„Normalitatea” la care ministrul cere sa se revina este aceea in care judecatori si procurori au fost chemati de procurorii DNA si obligati sa isi justifice, in fata acestora, hotararile pe care le-au dat. Aceste practici sunt acum publice si au generat ample reactii si dezbateri publice.

„Normalitatea” este, pentru ministrul justitiei, aceea in care, pe parcursul solutionarii unui dosar in care DNA este parte, judecatorul cauzei sa poata fi citat la DNA in diferite calitati procesuale, cu scopul evident de a-l intimida.

„Normalitate” pentru ministru este ca DNA sa solicite trimiterea dosarelor unui judecator la DNA pentru a le verifica, adica pentru a ”verifica” masurile si hotararile date in aceste dosare, astfel cum s-a intamplat in cazul celor 4 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, in care DNA a solicitat si verificat 2.166 de hotărâri (!!) si a audiat 15 martori, judecători ai instanței supreme, după cum reiese din Sentința penală nr. 1055/29.11.2016 pronunțată de ÎCCJ-Secția Penală, în dosarul nr.2820/1/2016, rămasă definitivă.

„Normalitate” este pentru ministrul justitiei ca procurorii DNA sa faca dosare penale unor judecatori avand ca scop sa „bage frica” in colegii lor, astfel cum rezulta din inregistrarea procurorilor de la DNA Oradea din anul 2018.

Cele de mai sus sunt doar cateva exemple privind abuzurile comise de procurorii DNA contra magistratilor, abuzuri invocate de judecatori, membri ai CSM, pe care, insa, minstrul justitiei le ignora, ca si cand nu ar exista. Dar, aceasta atitudine de intoarcere a spatelui unor evidente, constatate punctual si sustinute pe baza documentelor (inclusiv hotarari definitive), privind presiunile asupra magistratilor si deturnarea scopului anchetelor penale, nu face ca aceste abuzuri sa dispara, ci doar arata dezinteresul ministrului justitiei pentru reala aparare a independentei justitiei ce constituie unul dintre pilonii statului de drept, statornicit prin documente europene si nationale, in interesul cetateanului.

3. Cu privire la sustinerea potrivit careia ”Desfiintarea SIIJ este in programul de guvernare”.

Folosirea acestui argument nu face decat sa confirme ca tema justitiei este una exploatata intens electoral, o arma ”utila” in bataliile politice, fara a exista, insa, vreo intentie de a analiza problemele reale (destule si urgente!) cu care se confrunta sistemul judiciar si de a veni cu solutii la acestea.

Asa cum sustine nonsalant ministrul justitiei, programul de guvernare, program eminamente politic, prevaleaza in mod absolut asupra argumentelor ce stau la baza hotararilor CSM, singurul organism indrituit constitutional sa garanteze independenta justitiei. Sfidarea avizului CSM demonstreaza, inca o data, determinarea ministrului Stelian Ion de a controla politic justitia.

4. Cu privire la afirmatia ministrului vizand intentia unor membri CSM de a fi reglementata o ”superimunitate”

Aceasta este o falsa problema, sustinuta tot in scop pur politic, de vreme ce nu exista o atare superimunitate reglementata in legile in vigoare si nimeni din sistemul judiciar nu a solicitat-o si nu o sustine. Termenul in sine este unul non-juridic, folosit si in trecut, in scop vadit manipulator.

Subscrisele asociatii, am sustinut constant ca judecatorii si procurorii nu sunt mai presus de lege si cand gresesc trebuie sa raspunda penal, disciplinar, civil. Atat subscrisele asociatii, cat si CSM am solicitat, insa, puterii executive si celei legislative sa garanteze judecatorilor si procurorilor ca nu pot fi expusi niciunei presiuni sau influente, din interiorul sau exteriorul sistemului, atunci cand iau o decizie. Garantia ceruta este aceea ca magistratii sa isi exercite functia independent, nu sub spectrul unor dosare penale, in cazul in care solutia pronuntata nemultumeste parchetul. Spunem din nou, ceea ce am afirmat de foarte multe ori, si anume ca aceasta independenta nu este nici conceputa, nici ceruta ca privilegiu al magistratilor, ci ca garantie a unei justitii nesupuse presiunilor de orice fel.

Prin raportare la argumentele anterior expuse, rezulta, din cele afirmate de ministrul justitiei, ca o justitie timorata, hartuita si controlata este o justitie „normala”, iar o justitie in care judecatorii si procurorii cer garantii de impartialitate si independenta, in acord deplin cu documentele europene, este o justitie anormala, care solicita beneficii nemeritate, o asa numita „superimunitate”.

Declaratiile ministrului ii sfideaza nu doar pe magistrati, ci mai ales pe cetatenii in folosul carora justitia exista.

5. Cu privire la declaratia ministrului potrivit caruia acesta ”are incredere in DNA” si ca DNA a fost intens si nedrept atacata in ultimii ani

Increderea este o chestiune de perceptie personala, care nu are valoarea unui argument in fata cetatenilor, in lipsa unor fapte si analize concrete pe care increderea celui care o transmite se intemeiaza. Or, exista acum numeroase marturii publice si documentate despre modalitatea abuziva in care DNA si-a derulat anchetele penale in perioada triumfalista a institutiei. Hotararea Plenului CSM nr. 225/2019 prezinta in cifre seci, stastistice, abuzurile de neadmis comise DNA in contra judecatorilor si procurorilor. Dar in spatele acestor cifre se ascund tracasari, presiuni, temeri care nu constituie decat elemente menite sa subrezeasca independenta justitiei, ca serviciu public.

Pentru toate abuzurile documentate impotriva magistratilor si a cetatenilor, DNA nu si-a asumat niciodata vreo raspundere. Dimpotriva, dupa perioada bilanturilor triumfaliste – in care numai judecatorii erau vinovati pentru orice hotarare de achitare, in care se facea parada catuselor in mass-media, inainte ca dosarele sa ajunga pe rolul instantelor -, a urmat perioada batistei pe tambal, iar acum suntem in epoca victimizarii. Dupa ce a refuzat sa isi faca o analiza onesta si obiectiva a activitatii pentru a evita pe viitor greselile trecutului, DNA se prezinta acum ca o institutie imaculata, fara trecut, care lupta eroic impotriva coruptiei. A nu vorbi niciodata despre erorile DNA ori a considera orice critica la adresa DNA ca un atac de rea-credinta, este nu doar un reflex totalitar, ci si o actiune care slabeste, in final, increderea cetatenilor in DNA si in justitie.

Pe de alta parte, in conferinta de presa ministrul a spus ca are incredere in DNA si DIICOT, fara ca macar sa mentioneze celelalte parchete, acelea care, intr-o covarsitoare majoritate, cu discretie si profesionalism, asigura ordinea de drept in Romania. Este inadmisibil ca toti ceilalti procurori (in afara celor din cele doua structuri speciale) sa fie tratati ”in plan secund”, fara ca activitatea lor sa fie evidentiata cel putin in aceeasi masura, si fara ca acela ce detine portofoliul de ministru sa spuna clar si raspicat ca acesti procurori au dus greul in lupta cu infractionalitatea si sa le recunoasca public meritele. Nu exista parchete ”vedete”, nici din perspectiva pozitiei constitutionale si legale, nici prin prisma activitatii desfasurate ori a increderii ce trebuie exprimata public, iar ministrul justitiei ar trebui sa cunoasca aceasta realitate.

6. Ministrul a mentionat ca ”justitia este pentru oameni, pentru justitiabili”

Declaratia ministrului este una pur politicianista, proiectul acestuia de desfiintare a SIIJ periclitand independenta magistratilor, singura garantie reala si efectiva a unei justitii ”pentru oameni, pentru justitiabili”. Doar judecatori liberi, netimorati, feriti de orice presiuni exterioare asigura o judecata corecta, in interesul cetateanului. Orice cetatean trebuie sa stie ca atunci cand iau decizii, judecatorii nu actioneaza din teama, astfel cum afirma presedinta Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni si presedintele Asociatiei Internationale a Judecatorilor, in luna ianuarie a acestui an. Tocmai de aceea clasa politica are îndatorirea de a legifera instituirea unor mecanisme corespunzatoare de asigurare reală a independentei judecatorilor, fara de care nu se poate concepe existenta statului de drept, prevazut de art. 1 alin. (3) din Constitutie.

„Normalitatea” invocata repetat de ministru in conferinta de presa, daca se va reveni la ea, nu este in interesul justitiabilului, ci dimpotriva, ii incalca acestuia accesul la o justitie dreapta. Asadar, revenirea anchetelor penale privindu-i pe magistrati la DNA, in lipsa unor garantii substantiale, similare celor existente in formula actuala, nu este de natura sa inlature riscul de a se comite abuzuri precum cele dovedite, contra magistratilor, si nu este in niciun caz in interesul cetatenilor la care minstrul face demagogic trimitere.

Subscrisele asociatii, condamna public demagogia ministrului justitiei si intentia acestuia de preluare politica a controlului asupra justitiei, motiv pentru care vom intreprinde toate demersurile necesare pentru a intari independenta justitiei si a oferi garantii cetatenilor ca vor fi judecati de judecatori independenti, ce sunt feriti de santajul cu dosare penale.

***

Vineri, 12 februarie 2021, Asociația Forumul Judecătorilor din România şi Asociația Inițiativa pentru Justiție au dat publicității următorul comunicat: Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție au luat act cu îngrijorare de atitudinea revoltătoare a majorității membrilor Consiliului Superior al Magistraturii de condiționare a desființării Secției Speciale de Investigare a Infracțiunilor din Justiție de instituirea unor privilegii inadmisibile, care asigură impunitate, fapt de neconceput în societăți democratice stabile.

Sub umbrela constituțională de ”garant al independenței justiției”, unii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii au încercat să inducă ideea că ”toți magistrații vor garanții că nu vor fi supuși unor abuzuri”. Aceste afirmații sunt dezonorante, mai ales pentru magistrații care au înțeles că situații izolate și incerte, prezentate în presă drept „abuzuri”, nu pot fi generalizate. 

Cât timp astfel de prevederi nu au fost niciodată solicitate de către miile de magistrați onești din România drept condiție pentru desființarea SIIJ, o astfel de afirmație riscă să afecteze în spațiul public credibilitatea unui organism reprezentativ, creat tocmai pentru a garanta independența justiției. 

În plus, utilizarea trunchiată a unor pasaje din Avizele Comisiei de la Veneția duce în derizoriu orice demers susținut de vreun magistrat, fie și din poziția de membru al unui organism pur administrativ.

Termenul de ”garanții procesuale efective”, folosit de Avizele Comisiei de la Veneția, nu vizează instituirea unor filtre pentru ca magistrații să nu poată fi niciodată anchetați penal. Dimpotrivă, este vorba de implicarea efectivă, reală, a CSM în numirea procurorilor în structurile de parchet, în raport de factorul politic, de selecția riguroasă a procurorilor în structurile de parchet, de evitarea conflictelor de interese etc. (a se vedea par. 80 și următoarele din Avizul nr.924/2018 al Comisiei de la Veneția, publicat aici).

Punerea în mișcare a acțiunii penale față de un judecător sau procuror doar cu autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și trimiterea în judecată a judecătorilor și procurorilor încuviințată de Secția pentru judecători sau, după caz, de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii sunt aspecte în mod evident neconstituționale, pentru că ar situa magistrații deasupra cetățenilor obișnuiți. Mai mult, dacă astfel de modificări ar intra în vigoare, s-ar deschide calea spre crearea de privilegii și pentru alte categorii sociale, cum ar fi parlamentarii.

Reiterăm faptul că nu se poate susține sub nicio formă necesitatea implicării directe, nemijlocite, a unor organe administrative, cu atribuții extrajudiciare, de tipul secției pentru judecători/procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în activitatea obișnuită a unui procuror, sub forma încuviințării trimiterii în judecată a judecătorilor, respectiv a procurorilor cercetați penal. Pentru verificarea legalității rechizitoriilor, Codul de procedură penală a prevăzut etapa camerei preliminare.

Nici punerea în mișcare a acțiunii penale față de un judecător sau procuror numai cu autorizarea prealabilă a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu este acceptabilă: Comisia de la Veneția, prin Avizul nr. 968/2019 din 9 decembrie 2019, subliniază că un sistem în care procurorul general poate împiedica în mod eficient orice anchetă îndreptată împotriva sa este contrar statului de drept, reprezentând un pericol grav pentru orice investigație, o atare concluzie desprinzându-se și din hotărârea din cauza Kolevi c. Bulgariei, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în care s-a identificat o deficiență gravă a sistemului de justiție penală din Bulgaria, respectiv imposibilitatea virtuală de a-l investiga penal pe procurorul general).

Încuviințând trimiterile în judecată, ambele secții ale CSM ar deveni un fel de superiori ierarhici ai procurorilor de caz, ceea ce ar contraveni art. 132 alin. (1) din Constituția României. Potrivit normei constituționale, procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, dar acest control ierarhic se efectuează exclusiv în cadrul Ministerului Public, de către procurori ierarhic superiori, iar nu de organe administrative din afara Ministerului Public.

Faptul că, în prezent, secțiile CSM încuviințează luarea față de magistrații cercetați penal a unor măsuri procesuale deosebit de intruzive sub aspectul vieții private (percheziția, reținerea, arestarea preventivă sau arestul la domiciliu) nu reprezintă un argument valabil, întrucât aceste măsuri nu sunt de esența urmăririi penale, spre deosebire de trimiterea în judecată.

Crearea unui corp de magistrați incoruptibili, onești și profesioniști exclude acordarea unor astfel de imunități de care niciun cetățean obișnuit nu se ”bucură”. Conform art. 16 alin. (1) și (2) din Constituția Românei, ”cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. Nimeni nu este mai presus de lege.

Nu în ultimul rând, semnalăm atitudinea inexplicabilă şi discreţionară a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii care, în pofida dispozițiilor art. 29 alin. 2 din Legea nr. 317/2004 („asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor pot participa la lucrările plenului şi ale secţiilor, exprimând, atunci când consideră necesar, un punct de vedere asupra problemelor ce se dezbat, la iniţiativa lor sau la solicitarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii”), a împiedicat reprezentantul Asociației Inițiativa pentru Justiție să-și exprime un punct de vedere cu privire proiectul de lege privind desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție.”

Asociația Forumul Judecătorilor din România
judecător Dragoș Călin, co-președinte
judecător Lucia Zaharia, co-președinte

Asociația Inițiativa pentru Justiție
procuror Bogdan Pîrlog, co-președinte
procuror Sorin Lia, co-președinte

***

Joi, 11 februarie 2021, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii:

– a apreciat că se impune exprimarea unui aviz referitor la Proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.

– a hotărât avizarea negativă a proiectului de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.

Textul avizului poate fi accesat aici.

:: Ordinea de zi soluționată (pct. 7)

***

Luni, 4 ianuarie 2021, Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică proiectul de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție – forma retransmisă spre avizare Consiliului Superior al Magistraturii la 31 decembrie 2020.

:: Proiectul
:: Expunere de motive

***

Joi, 31 decembrie 2020, Ministerul Justiţiei a dat publicității principalele declarații ale ministrului Justiției, Stelian Ion, din cadrul primei conferințe de presă susținută la Ministerul Justiţiei: „Vă mulţumesc pentru prezenţă în această ultimă zi a anului 2020. Este prima conferinţă de presă pe care o susţin de la Ministerul Justiţiei.
Ieri, am adoptat în guvern o ordonanţă care se referă la buna funcţionare a instanţelor de judecată. A fost o ordonanţă pe chestiuni tehnice, care ţin de administrarea justiţiei. De la 1 ianuarie urma să intre în vigoare nişte prevederi care ar fi impus constituirea unor completuri de câte trei judecători care să judece apelurile şi în instanţele civile, dar şi în cele penale. Pentru că am primit solicitări exprese din partea Consiliului Superior al Magistraturii, foarte bine argumentate, în urma unei evaluări proprii a situaţiei instanţelor judecătoreşti din care a rezultat volumul mare de încărcare a acestor instanţe, faptul că schema de personal este redusă, faptul că, în ultima perioadă, nu s-au făcut intrări în profesie, acest lucru a condus la concluzia că cea mai bună soluţie este aceea de a interveni urgent în reglementarea acestei situaţii. Altfel s-ar fi produs blocaje inacceptabile în instanţele de apeluri, ceea ce ar fi condus, inevitabil, la o mărire a duratei proceselor.

Aşa încât, ţinând cont de faptul că acest proiect de ordonanţă de urgenţă a primit ulterior avizul din partea CSM, de asemenea, avizul Consiliului legislativ, am considerat că este oportun să emitem această ordonanţă de urgenţă, văzând şi faptul că, în Parlament, nu a fost adoptată şi nu mai putea fi adoptată o lege în timp util, care să reglementeze acest aspect.

Aş vrea să mă mai refer și la alte trei chestiuni, pe scurt, pentru a vă da posibilitatea să adresaţi întrebări.

Prima chestiune – încă de la preluarea acestui mandat am discutat în cadrul direcţiei de elaborare acte normative în sensul de a face unele corecturi ale proiectului de lege referitoare la desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie şi a trimite acest proiect către Consiliul Superior al Magistraturii în vederea obţinerii unui aviz. Am făcut acest lucru chiar în cursul zilei de astăzi. Este zi lucrătoare, chiar dacă este ultima zi din an. Vom trimite proiectul către CSM. Vreau să vă fac precizarea că, din proiectul iniţial de lege, am păstrat doar partea referitoare la desfiinţarea SIIJ, eliminând celelalte articole care se refereau la aşa zise superimunităţi ale judecătorilor şi procurorilor pe care nici aceştia nu le ceruseră şi care, din punctul meu de vedere, nu îşi aveau locul în acest proiect de lege. Ca atare – oricum vă rog să observaţi faptul că am avut o colaborare bună cu CSM-ul până în prezent – am obţinut acele avize, sunt optimist că, şi pe viitor, se va întâmpla acelaşi lucru şi vom obţine un aviz din partea CSM pentru acest proiect de lege.

O altă chestiune este cea legată de răspunsul pe care îl vom trimite în cursul zilei de azi către GRECO. Până la sfârşitul anului, trebuie să trimitem acest răspuns. Suplimentar faţă de ceea ce s-a răspuns până acum, le vom spune că avem în programul de guvernare clar stabilită prioritatea desfiinţării Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie – o chestiune solicitată în mod expres, în mod argumentat, de către GRECO – de asemenea, în plus, avem prins în programul de guvernare chestiunea privitoare la procedura de numire a procurorilor de rang înalt, în sensul întăririi rolului Consiliului Superior al Magistraturii.

În săptămâna care va urma, voi avea o întâlnire cu sindicatele din penitenciare, mi-au solicitat acest lucru, voi fi deschis tuturor celor care-mi vor solicita astfel de întâlniri. Dacă există pe anumite ramuri discuţii de făcut sunt deschis şi voi avea acele întâlniri.

În final, după cum ştiţi, au existat unele situaţii în care hotărâri judecătoreşti pronunţate în România au avut un deznodământ poate neaşteptat pentru noi, în special în Italia. Și predecesorul meu, domnul ministru Cătălin Predoiu a solicitat un punct de vedere în cadrul ministerului, s-a formulat acel punct de vedere, l-am primit în urma solicitărilor pe care, la rândul meu, le-am făcut şi urmează în perioada următoare să am un dialog cu omologul meu din Italia astfel încât să găsim cele mai bune soluţii pentru a reglementa această situaţie, pentru a le aduce la cunoştinţă şi domniilor lor această problemă pe care o avem. Vreau să vă spun doar că, în general, relaţiile noastre sunt foarte bune, relaţiile între autorităţi, în marea majoritate a cazurilor nu intervin astfel de probleme şi nu putem vorbi de o chestiune sistemică, sunt cazuri punctuale care pentru noi sunt foarte importante pentru că e vorba de dosare de răsunet, să spun aşa, dar la nivel de sistem nu există astfel de probleme. În orice caz voi avea acel dialog şi vă voi ţine la curent.”

Secţiuni: Content, Selected, Sistemul judiciar | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , , , , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti
SERVICII JURIDICE.RO