« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideoArticole autoriRevista de note şi studii juridice (RNSJ)ESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii
 1 comentariu

PUZ și PUD acte administrative cu caracter individual. Episod cvasi-fericit în 2020
04.01.2021 | Andrei TALAMBĂ

JURIDICE - In Law We Trust
Andrei Talambă

Andrei Talambă

Ce s-a întâmplat?

Am asistat un client beneficiar al unor PUZ și PUD[1] prin care s-au reglementat condițiile de construire pe o singură parcelă. Acestea au fost atacate în contencios administrativ de Instituția Prefectului Județului Argeș la mai mult de 1 an de la adoptare. Nu a fost clar la ce dată s-au comunicat Prefectului hotărârile de aprobare, însă acest aspect nu a fost analizat, întrucât s-a reținut că este vorba de acte administrative cu caracter normativ.

Prima instanță a respins excepția tardivității considerând că PUZ-ul și PUD-ul în discuție sunt acte administrative cu caracter normativ, iar instanța de recurs a menținut soluția, reținând același lucru. Am primit însă și o opinie minoritară, în care se expun rațional și simplu motivele pentru care autorul opiniei a considerat că PUD-ul și PUZ-ul puteau fi considerate acte administrativ cu caracter individual.

Nu intenționez să critic hotărârea definitivă, fiind motivată cursiv și reprezintă opinia argumentată a instanței, ci doar să împărtășesc satisfacția de a vedea că apărările au fost analizate și a existat o deliberare efectivă în soluționarea cauzei.

Dat fiind că situația din speță este mai complexă, iar hotărârea cuprinde și informații confidențiale, voi reda mai jos pasajele relevante din hotărâre și din opinia separată. Din parcurgerea acestora rezultă că sunt suficiente pentru scopul prezentei lucrări și nu au cum să fie prezentate trunchiat.

De ce episod cvasi-fericit?

Evident, clientul nu a fost deloc fericit, iar avocații implicați au înregistrat numai o victorie morală – un membru al completului de recurs a procedat la analiza în concret a datelor speței și a conchis că actele administrative contestate nu aveau elemente de act administrativ cu caracter normativ.

Pentru cei obișnuiți cu materia urbanismului, un asemenea episod este unul neobișnuit, în condițiile în care majoritatea spețelor se soluționează prin raționamente rigide de tip Patul lui Procust, fără a intra în specificul actului de reglementare din domeniul urbanismului (i.e. procedura de aprobare, măsurile dispuse prin actul administrativ, destinatarii acestuia, nulitate condiționată de vătămare șamd). Aici însă nu a fost așa, cred că toți participanții la proces și-au văzut apărările ascultate și analizate efectiv.

De ce act administrativ cu caracter individual?

Pentru că PUZ-ul și PUD-ul în discuție reglementau (fiind anulate, nu mai reglementează nimic) o singură parcelă de teren, având trei beneficiari, iar singurele persoane ce ar fi putut fi virtual afectate erau vecinii stânga-dreapta-față-spate.

Actele administrative individuale se caracterizează prin aceea că reprezintă manifestări unilaterale de voinţă care generează, modifică sau sting drepturi şi obligaţii în beneficiul sau în sarcina uneia sau mai multor persoane dinainte determinate, spre deosebire de actele administrative normative, care conţin reglementări cu caracter general, impersonal şi obligatoriu.[2]

Așadar, criteriul calitativ care caracterizează actele administrative cu caracter normativ este dat de caracterul general al reglementării și și de sfera nedeterminată a destinatarilor. Nu avem așa ceva în cazul PUZ-ului și PUD-ului anulate.

Raportat la reglementarea PUZ-ului și PUD-ului din Legea nr. 350/2001 și la criteriile de distincție ale actelor administrative individual, acestea pot fi, după caz, considerate acte administrative cu caracter individual sau normativ, în funcție de reglementarea concretă a acestora.[3] [4] Altfel spus, dacă prin PUZ sau PUD se reglementează doar condițiile de construire pe o parcelă determinată sau se introduce în intravilan un teren agricol cu un singur proprietar, nu există, din punctul meu de vedere, niciun motiv pentru a se considera că nu ar avea caracter individual.

Cu totul alta va fi concluzia dacă printr-un PUZ se reglementează suprafețe întinse, principiile prevăzute de art. 4 din Legea nr. 350/2001[5] impunând uneori includerea în unitatea teritorială de referință a imobilului solicitantului și a mai multor imobile învecinate, ale căror proprietari nu pot fi determinați. Spre exemplu, realizarea investiției presupune și lărgirea căilor de acces, situație în care se impune includerea în suprafața studiată de elaboratorul PUZ-ului a tuturor imobilelor care sunt deservite de respectivul drum.

Consider lipsit de dubiu că un PUZ care reglementează un sector din București este un act administrativ cu caracter normativ, la fel cum este clar că are caracter individual un PUZ sau un PUD prin care pur și simplu se detaliază limitele de construire pe un singur teren de 1000 m2 sau un teren agricol este introdus în intravilan.

În mod corect s-a reținut așadar în opinia separată anterior menționată că “De asemenea, în aprecierea acestei chestiuni am considerat că, spre deosebire de PUG, atât PUD, cât și PUZ (n.n. PUZ și PUD analizate, nu acest tip de acte în general) trebuiau analizate ca fiind acte administrative cu caracter individual, iar nu normativ, dat fiind ca acestea au fost întocmite la cererea a trei inițiatori/beneficiari determinați, destinatarii actelor fiind individualizați chiar în cuprinsul lor (…) (n.n. anonimizați) și afectează, fie și potențial, un număr determinat de persoane, care poate fi cu ușurință individualizat din documentele de cadastru și urbanism. Prin urmare, atât în soluționarea excepției tardivității, cât și în analiza motivelor de nulitate ale celor două documente de urbanism ar fi trebuit să se țină seama de caracterul de acte administrative individuale ale acestora.

Pentru a nu fi acuzat de subiectivism în lăudarea unei opinii separate corecte și curajoase, menționez că argumentele reținute în fundamentarea opiniei separate au fost reținute și în alte cazuri în care s-a pus problema calificării ca individual a unui act administrativ. A se vedea, spre exemplu, aici și aici.

În decizia din recurs s-a reținut însă un caracter normativ absolut al PUZ-urilor și PUD-urilor pe motiv că ar fi obligatorii pentru orice persoană care dorește să construiască pe suprafața reglementată de acestea. Mai exact, s-au reținut următoarele considerente:

În fine, trebuie observat și că, așa cum reiese din art. 39, coroborat cu art. 47 și 48 din Legea nr. 350/2001, PUZ sau PUD nu se raportează la anumite persoane determinate sau determinabile, ci la orice persoană fizică sau juridică ce dorește să construiască în zona la care planul se referă, având astfel aplicabilitate generală și repetată, prin acesta fiind stabilite reguli generale prin care se determină cadrul în care urmează sa aibă loc dezvoltarea urbanistică a zonei respective și care se aplică erga omnes, adică tuturor celor care doresc să construiască în zona respectivă, având astfel aplicabilitate într-un număr nedefinit de situații, și aceasta chiar și prin raportare la planul urbanistic de detaliu care, potrivit art. 48 alin (3), se elaborează numai pentru reglementarea amănunțită a prevederilor stabilite ăn PUG și PUZ, adică pentru reglementarea amănunțită a regulilor generale din cadrul planului superior. Or, potrivit art. 11 alin (4) din Legea contenciosului, actele normative pot fi atacate oricând. Așa încât, nici din această perspectivă nu se poate reține că instanța de fond ar fi respins greșit excepția de tardivitate.

Deși instanța a făcut aplicarea criteriului calitativ menționat anterior, aceasta s-a realizat în abstract, fără a se avea în vedere ce anume s-a aprobat prin PUZ și PUD și care sunt efectele concrete ale reglementărilor (înălțimea viitoarei construcții, POT, CUT, numărul de etaje și cam atât). Câtă vreme legislația în vigoare nu numai că permite, dar și impune (e.g. cazul prevăzut de art. 311 din Legea nr. 350/2001) elaborarea de PUZ-uri inclusiv pentru edificarea unor case, categoria de act administrativ în care se încadrează trebuie analizată de la caz la caz.

Altfel, se poate ajunge prin același raționament la catalogarea, spre exemplu, a autorizațiilor de construire ca acte administrative cu caracter normativ. Punctual, toate criteriile care au condus la catalogarea PUZ-ului și PUD-ului în discuție ca acte administrative cu caracter normativ pot fi îndeplinite și de autorizația de construire emisă ulterior.

Punctual, la fel ca în cazul PUD-ului, orice succesor al beneficiarului inițial al unei autorizații de construire[6] va putea construi în baza acesteia, la fel cum va putea cere și autorității competente modificarea condițiilor de construire aprobate prin emiterea unei noi autorizații. Dreptul de construire nu va putea fi negat nici de vecini și nici de autoritatea emitentă. Mai mult, autorizațiile de construire (unanim considerate ca având caracter individual, exemple aici și aici) vor fi opozabile și obligatorii pentru autoritățile competente la elaborarea și aprobarea unor planuri urbanistice ulterioare conform art. 56 alin. (3) din Legea nr. 350/2001[7].

Este prin urmare corect să analizăm în concret natura actelor administrative supuse analizei prin perspectiva sau să aplicăm în abstract criteriul anterior menționat până când nu vom mai avea niciun act administrativ cu caracter individual? Cred că prima variantă este de preferat.

Opinia minoritară nu este așadar citată pentru că este favorabilă apărărilor formulate de beneficiarul actelor, ci pentru că arată un proces efectiv de interpretare și aplicare a prevederilor anterior menționate și o înțelegere a specificului actelor analizate.


[1] Plan urbanistic zonal și plan urbanistic de detaliu, așa cum sunt definite în art. 47-48 din Legea nr. 350/2001
[2] BOGASIU Gabriela, Legea contenciosului administrativ din 31-iul-2015, Universul Juridic, comentariu la art. 2 din Legea nr. 554/2004, disponibilă pe platforma idrept.ro
[3] Conform art. 47 din Legea nr. 350/2001, PUZ-ul poate reglementa organizarea reţelei stradale, organizarea arhitectural-urbanistică în funcţie de caracteristicile structurii urbane, modul de utilizare a terenurilor, dezvoltarea infrastructurii edilitare, statutul juridic şi circulaţia terenurilor, protejarea monumentelor istorice şi servituţi în zonele de protecţie ale acestora.
[4] Conform art. 48 din Legea nr. 350/2001, PUD-ul poate reglementa modul specific de construire în raport cu funcţionarea zonei şi cu identitatea arhitecturală a acesteia, în baza unui studiu de specialitate, retragerile faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei, procentul de ocupare a terenului şi modul de ocupare a terenului, accesele auto şi pietonale, conformarea arhitectural-volumetrică și conformarea spațiilor publice.
[5] Urbanismul trebuie să reprezinte o activitate:
a) operaţională, prin detalierea şi delimitarea în teren a prevederilor planurilor de amenajare a teritoriului;
b) integratoare, prin sintetizarea politicilor sectoriale privind gestionarea teritoriului localităților;
c) normativă, prin precizarea modalităților de utilizare a terenurilor, definirea destinațiilor şi gabaritelor de clădiri, inclusiv infrastructura, amenajări şi plantații.
[6] Art. 41 din Legea nr. 50/1991 dispune ca “Dreptul de concesiune asupra terenului se transmite în caz de succesiune sau de înstrăinare a construcţiei pentru a cărei realizare acesta a fost constituit, în aceleaşi condiţii se transmite şi autorizaţia de construire.”
[7] Valabilitatea prevederilor documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism se extinde de drept pentru acele investiţii care au început în timpul perioadei de valabilitate, până la finalizarea acestora, în următoarele situaţii:
a) dacă în timpul perioadei de valabilitate a fost începută, în condiţiile legii, procedura de autorizare a executării lucrărilor de construire/desfiinţare;
b) dacă a fost demarată punerea în aplicare a reglementărilor privind circulaţia juridică a terenurilor, stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan sau delimitarea zonelor afectate de servituţi publice;
c) dacă au fost iniţiate obiective de investiţii de modernizare şi/sau dezvoltare a infrastructurii tehnico-edilitare.


Av. Andrei Talambă

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “PUZ și PUD acte administrative cu caracter individual. Episod cvasi-fericit în 2020”

  1. Daniel ȘERBAN spune:

    Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, a reținut în decizia nr. 13 din 24 ianuarie 2014 (http://www.scj.ro/1093/Detalii-jurisprudenta?customQuery%5B0%5D.Key=id&customQuery%5B0%5D.Value=117510) că, în sensul Legii nr. 52/2003, art. 3 alin. (1), actul normativ (cel mai important izvor de drept) conține reguli cu caracter obligatoriu, învestite cu forță juridică superioară altor izvoare ale dreptului și tinzând să acopere întreaga sferă a relațiilor sociale ce necesită reglementare juridică. Conform art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, prin act administrativ se înțelege manifestarea juridică unilaterală de voință cu caracter individual sau normativ a unei autorități publice, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice.

    Distincția între actele administrative individuale și actele administrative normative se realizează în funcție de întinderea efectelor juridice pe care le produc. Actele administrative normative conțin reglementări cu caracter general, impersonale, care produc efecte erga omnes, în timp ce actele administrative individuale produc efecte, de regulă, față de o persoană sau uneori față de mai multe persoane, nominalizate expres în conținutul acestor acte, creând, modificând sau desființând drepturi și obligații în beneficiul sau în sarcina unor persoane dinainte determinate.

    Hotărârile Guvernului au caracter individual sau normativ. Hotărârea normativă este, ca și legea, un act juridic normativ prin care se creează, modifică sau sting pe cale generală și impersonală drepturi și obligații.

    A mai reținut Înalta Curte că Hotărârea Guvernului nr. 377/2007 este un act administrativ cu caracter individual, din moment ce urmărește stabilizarea unei situații juridice precise în raport cu un număr relativ restrâns și determinat de subiecți de drept.

    Elocvente sunt și deciziile nr. 5440 din 27 noiembrie 2009, nr. 3964 din 4 octombrie 2012 și nr. 4228 din 18 octombrie 2012 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.