« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideoArticole autoriRevista de note şi studii juridice (RNSJ)ESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii

Despre bicameralism și Parlamentul cu 300 de parlamentari
05.01.2021 | Antonie POPESCU

JURIDICE - In Law We Trust
Antonie Popescu

Antonie Popescu

În preajma zilei de 30 decembrie a anului trecut și, probabil, în cinstea acesteia, aflam din aproape toată presa națională că o senatoare a readus în public subiectul trecerii țării noastre la un Parlament unicameral precum în postsovietica RSS Moldovenească a USSR. La câteva zile, față de reacțiile publice pe care le-a generat, aceasta și-a nuanțat parțial declarația sa inițială…

Referendumul din anul 2009, invocat de senatoare în sprijinul propunerii sale, a avut în principal scopul de a testa rezistența la desființarea bicameralismului parlamentar (care are și niște critici întemeiate, rezultând în principal din suprapunerea prerogativelor celor două camere). Procedura a fost ticluită deplorabil, impardonabil pentru un stat UE stabil democratic, prin introducerea întrebării/temei privind reducerea numărului de parlamentari care, în toată campania, a avut captivă întrebarea/tema cu reducerea numărului de camere parlamentare…

Am calificat ca impardonabilă procedura referendară din 2009 pentru că reducerea numărului de parlamentari nu necesita modificarea Constituției ci modificarea Legii electorale, deci referendumul era inutil în speța principală! Astfel, potrivit art. 62 alin. (3) din textul zisei Constituții din 1991: „Numărul deputaților și al senatorilor se stabilește prin legea electorală, în raport cu populația țării.” Așadar, revehicularea în spațiul public a unui desuet rezultat referendar din 2009, sub motiv că ar fi nevoie de revizuirea Constituției pentru reducerea numărului de parlamentari, este în realitate o minciună! Minciuna este incalificabilă câtă vreme cel prin care s-a lansat acum în public este beneficiarul plenipotențiar al numărului actual de parlamentari, care putea fi redus prin modificări aduse legilor electorale din 2015 încoace, inclusiv pe calea unei ordonanțe de urgență, cum s-a mai întâmplat, însă ocaziile au fost ratate! Prin urmare, în contextul referendar asociat, scopul nedeclarat al Comisiei invocate de senatoarea în cauză, la prima sa apariție publică în fruntea camerei pe care nu o mai vrea, apare doar acela de a desființa bicameralismul introdus de la Alexandru Ioan Cuza, suprimat de comuniști în 1946, când a fost suspendată activitatea Senatului, după 1947 aceștia inventând marea adunare națională!

Parlamentarismul de azi trebuie să fie inspirat din tradiția democratică românească și europeană, și nu din modelul postsovietic impus fostelor republici sovietice socialiste desprinse din URSS – avem exemplul caricatural al monocameralismului parlamentar, al „Parlamentului-garsonieră”, din Republica Moldova sau al blocajelor din Ucraina – care altfel nu poate decât să ne sporească îngrijorarea! Ar trebui ca fiecare dintre liderii partidelor politice parlamentare să reacționeze, să se delimiteze de neinspirata declarație a primei senatoare și să respingă desființarea bicameralismului, câtă vreme reducerea numărului de parlamentari se poate face de îndată, prin modificarea Legii electorale nr. 208/2015. Contrar alegațiunilor din epoca referendumului (2009), pentru reducerea numărului de parlamentari nu era și nu este nevoie de revizuirea Constituției ci doar de stabilirea la 300 a numărului de deputați și senatori prin Legea electorală.

Convocarea unei Adunări Constituante este însă necesară, în opinia noastră, nu pentru desființarea bicameralismului sau alte „revoluții retard-bolșevice” ci pentru refacerea și consolidarea statului de drept prin revenirea la fundamentul unei ordini constituționale legitime. Fondarea Statului român modern este opera europeană a lui Cuza, a Brătienilor și a Regilor României, iar desăvârșirea ei prin Marea Unire a fost realizată de Partidul Național, Iuliu Maniu și ceilalți fruntași transilvăneni împreună cu faimoasa generație a Unirii din Basarabia și Bucovina. România a intrat în Al Doilea Război Mondial pentru apărarea rezultatului Unirii din 1918: Regatul României în granițele sale firești. Teza de doctorat a lui Iuliu Maniu a rămas și pentru azi un îndreptar al modului de punere în viață în armonia transilvană a principiilor wilsoniene ale naționalităților. E timpul să ne întoarcem la Fondatori și la principiile fondatoare ale Statului Român recunoscut și garantat de Marile Puteri europene.

Lovitura dată Revoluției din Decembrie 1989 de către cercurile politico-militare (partidul comunist, securitatea, forțele armate) strânse ad-hoc în jurul lui Iliescu, după ce asistaseră lipsite de curaj la alungarea, de către o mână de oameni care au animat mulțimile, a dictatorului comunist Ceaușescu, a înlăturat posibilitatea refacerii legitimității constituționale – pentru ideologii și adepții frontului salvării naționale, constituția lor din 1991 evitând să facă vreo referire la Actul cu valoare constituțională: Proclamația către țară de la 22 Decembrie 1989 a CFSN. Astfel, constituția fesenistă din 1991 se revendică direct de la constituția ceaușist-comunistă din 1965, arătând continuitatea cu regimul de ocupație sovietică și cu ne-ordinea statală impusă de acesta la 30 decembrie 1947 și perpetuată prin edițiile constituționale din 1948, 1952 și 1965.

Deși unii dintre cei ajunși la putere erau mari admiratori ai lui Cuza, continuitatea Cuza – Carol I și Ferdinand I – Mihai I precum și legitimitatea Regelui i-a descumpănit, astfel că au fost puși în situația de a ignora complet opera constituțională a lui Cuza, de la Statutul Dezvoltător al Convenției Europene de la Paris la Constituția din 1866 – în forma revizuită în 1923, repusă în vigoare după 23 August 1944. Rostul Constituantei ar fi nu „abolirea bicameralismului” ci declararea ca aflată în vigoare a Constituției de la 1866 în forma revizuită în 1923, urmând să procedeze la revizuirea acesteia, pentru a răspunde și înlătura efectele crizelor și dereglărilor sistemice petrecute în țara noastră, restaurând ordinea constituțională a țării și determinând refacerea statului de drept și reclădirea instituțiilor constituționale ale României! Aflată într-o profundă criză constituțională dată de deceniile de ocupație și de rătăcirea generată de deturnarea spiritului Revoluției din Decembrie 1989, România europeană nu se poate dezvolta pe aranjamentul unei organizații statale croite de regimul de ocupație sovietică prin marionetele sale coordonate de NKVD.

De aceea, reclădirea și modernizarea Statului, nu pot fi făcute decât prin revenirea la principiile sale fondatoare. În acest context, orice participare parlamentară din Basarabia și Bucovina de Nord este dorită și așteptată!

Rolul Diviziunii B din principala noastră structură informativă nu este să apere construcția NKVD-istă care a dezagregat Regatul României, nici să împiedice reforma constituțională a țării prin limitarea revizuirii, sub pretextul art. 152 din constituția fesenistă, și nici să împiedice publicarea altor opinii decât cele feseniste sau useriste. Mai degrabă, rolul Diviziunii B este acela de a apăra rezultatul Marii Uniri din 1918 – Unire de care, printr-un efort exemplar de memorie, toți își amintesc (doar) la 1 Decembrie!

Până la realizarea acestor deziderate, am vrea să vedem că senatoarea la care ne-am referit inițiază/preia urgent următorul proiect de lege, propus de noi, de modificare a Legii nr. 208/2015, proiect care se poate adopta în procedură de urgență, iar după promulgare și publicarea sa în Monitorul Oficial va produce imediat efecte – 165 de parlamentari demisionează, iar Parlamentul își continuă activitatea cu 300 de membri:

Proiect de LEGE pentru modificarea și completarea Legii nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente

Parlamentul României adoptă prezenta Lege:

Articolul I:
Art. 5 se modifică, se completează și va avea următorul cuprins:
(1) Senatorii și deputații se aleg prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale.
(2) Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 100.000 (în loc de 73.000) de locuitori.
(3) Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 224.000 (în loc de 168.000) de locuitori.
(4) Numărul locuitorilor care se iau în calcul este conform populației după domiciliu, raportat de Institutul Național de Statistică la data de 1 ianuarie a anului precedent anului în care au loc alegeri la termen.
(5) Numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaților se determină prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripții electorale la normele de reprezentare prevăzute la alin. (2) – (4), la care se adaugă un mandat de senator, respectiv de deputat, pentru ceea ce depășește jumătatea normei de reprezentare, fără ca numărul mandatelor de senator dintr-o circumscripție electorală să fie mai mic de 2, iar cel de deputat, mai mic de 4.
(6) Numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaților, pe fiecare circumscripție în parte, sunt prevăzute în anexa nr. 1, repartizate corespunzător cu încadrarea în numărul total de mandate parlamentare care nu poate depăși 300.
(7) În cazul alegerilor parlamentare anticipate se iau în calcul datele utilizate la ultimele alegeri parlamentare la termen.

Articolul II:
Prin derogare de la dispozițiile art. 6 din Codul Civil, prezenta lege se aplică direct și imediat inclusiv mandatelor din legislatura 2020-2024, având ca efect încetarea mandatelor parlamentare care depășesc numărul total de 300 de senatori și deputați aleși, în ordinea stabilită prin rezultatele alegerilor din 5-6 decembrie 2020 – activitatea Camerei Deputaților și Senatului continuând cu încadrarea în numărul total de 300 de parlamentari.

Avocat Antonie Popescu

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.