« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrepturile omuluiDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Procedură civilă
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
 

Curtea de Apel Bucureşti. Acordare cheltuieli de judecată pe cale separată. Analiza caracterului rezonabil al onorariului de succes
05.01.2021 | Andrei PAP

JURIDICE - In Law We Trust
Andrei Pap

Andrei Pap

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX

 

R O M A N I A

 

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A IV-A CIVILĂ

 

DECIZIA CIVILĂ NR. 1764 A/2019

Ședința publică din data de 19.11.2019

 

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE JUDECĂTOR: Z___ D_____

JUDECĂTOR: D______ F______ G______              

GREFIER: M____ S____

Pe rol soluționarea cererii de apel formulate  de apelantul-reclamant S____ I__ R_____ , împotriva sentinței civile nr. 481/15.03.2019, pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV a Civilă, în dosarul nr. xxxxx /3/2018, în contradictoriu cu intimații-pârâți ______________________ și A__________ p_____ A____________ A________ S_______ , având ca obiect „pretenții”.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelantul-reclamant S____ I__ R_____ reprezentat de avocat S___________ C______, intimata-pârâtă ______________________, reprezentată de avocat B_____ H_____, cu împuternicire avocațială la dosar și intimata pârâtă A__________ p_____ A____________ A________ S_______, prin consilier juridic E____ A______ Marandici, cu delegație la dosar.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Apărătorii părților arată că nu mai au alte cereri de formulat.

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată, declară încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbateri asupra fondului apelului.

Apărătorul apelantului reclamant S____ I__ R_____ solicită a se observa că sentința apelată este netemeinică și nelegală. Încă de la începutul considerentelor instanța de fond a calificat fără a avea nici un fel de temei în cererea de chemare în judecată sau în lege, onorariile solicitate ca fiind onorarii de succes. Consideră că această apreciere a instanței nu are nici un suport nici în cererea de chemare în judecată și nici  în alte acte ale dosarului.

În opinia sa, onorariul stabilit în acest mod, anume o sumă fixă la care se adaugă o altă sumă în procent, al cărei calcul și plată urmează a se face la o dată ulterioară p_____ că la acel moment clientul nu avea banii  necesari p_____ achitarea onorariului, nu transformă  în mod automat onorariului în onorariu de succes. Instanța de judecată nu poate să suplinească, în nici un mod, mențiunile din contractul de asistență juridică, p_____ că nu există nici un temei.

Arată că prin respingerea cererii de acordare a cheltuielilor de judecată în forma concretizată în onorariile de avocat, instanța îl lipsește pe reclamant de posibilitatea de a recupera aceste cheltuieli.

Solicită a se observa criteriile potrivit cărora se stabilește onorariul între client și avocatul său. Precizează că a fost stabilit un onorariu corespunzător cu timpul și volumul de muncă al avocatului, cu dificultatea cauzei .

P_____ aceste motive solicită admiterea apelului, modificarea sentinței, în sensul admiterii acțiunii.

Își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Apărătorul intimatei pârâte ______________________ solicită respingerea apelului și menținerea sentinței apelate ca legală și temeinică. Arată că onorariul de succes trebuie justificate în drept. Statutul profesiei de avocat arată care sunt onorariile care pot fi percepute, respectiv un onorariu fix, unul de succes și o combinație.

Nu se solicită cheltuieli de judecată.

Reprezentantul intimatei pârâte A__________ p_____ A____________ A________ S_______ respingerea apelului și menținerea sentinței apelate ca legală și temeinică p_____ motivele expuse prin întâmpinare. Arată că nu instanța califică onorariul ca fiind unul de succes, ci însăși părțile.

     C U R T E A

Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția a IV-a Civilă la data de 04.07.2018 sub dosar nr. XXXXXXXXXXXX , reclamantul S____ I__ R_____ a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele ______________________ și A__________ p_____ A____________ A________ S_______ (A.A.A.S), ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună restituirea cheltuielilor de judecată în sumă de 451.518,39 lei efectuate cu onorariile de avocați în cauză pe perioada 11.11.2004 – 01.11.2017, în dosarul nr. 379/2004 Tribunalul Comercial Argeș, dosarul nr. 837/2005 Tribunalul București Secția a IV-a Civilă, dosarul nr. 1363//2005 Curtea de Apel București, dosarul nr. XXXXXXXXXXX Tribunalul București Secția a IV-a Civilă, dosarul nr. XXXXXXXXXXX al Curții de Apel București Secția a IX-a Civilă, dosarul nr. xxxxx/3/2006 Înalta Curte de Casație și Justiție, dosarul nr. XXXXXXXXXXX* al Curții de Apel București Secția a IX-a Civilă, dosarul nr. XXXXXXXXXXX** al Curții de Apel București Secția a IV-a Civilă – dosarul nr. xxxxx/3/2006** Înalta Curte de Casație și Justiție, în urma procesului civil ce a durat pe perioada 09.11.2004 – 01.01.2016 (12 ani) a câștigat prin hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă suma de 832.436 euro, respectiv suma de 3.775.000 lei, din care a plătit celor doi avocați ai săi, conform contractelor de asistență juridică încheiate cu aceștia, suma de 451.518 lei ce reprezintă un procent de cca. 12 % din suma câștigată. Cheltuielile efectuate cu onorariile de avocat sunt în suma de 451.518,39 ron și reprezintă: 263.302,39 ron – onorariu p_____ avocat A________, conform contractului de asistență juridică nr. 860/16.09. 2010 și ordinului de plată nr. 1/25.01.2017 emis de Libra Internet Bank; 188.216 ron – onorariu p_____ avocat ____ , conform contractului de asistență juridică nr. 20/08.11. 2004 și ordinului de plată nr. 3/25.01.2017 emis de Libra Internet Bank.

De asemenea, a solicitat, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligate pârâtele, în solidar, să-i plătească suma de 451.518,39 Ron, reprezentând cheltuieli de judecată cu onorariile de avocat, cu cheltuieli de judecată care vor fi ocazionale de acest proces.

În motivarea cererii , reclamantul a arătat că, în data de 09.11.2004, având în vedere că pârâta ______________________ a folosit ilegal realizarea sa tehnică și după data de 01.01.1998 (până la data de 24.07.2004 când s-a sfârșit fabricația Daciei berline) fără să încheie contractul prevăzut de lege a solicitat Tribunalului Comercial Argeș acordarea despăgubirilor pe această perioadă, invocând alin. 3 al art. 72 (fost 67 ulterior 73) din Legea nr. 64/1991, cât și titlul executoriu, sentința civilă nr. 329/21.04.1998 a Tribunalului T____ pronunțată în dosarul nr. 2815/C/1996. Cauza a făcut obiectul dosarului nr. 379/2004.

La data de 21.01.2005, Tribunalul Comercial Argeș, prin sentința civilă nr. 48/C/21.01.2005, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București Secția Civilă, unde s-a înregistrat dosarul nr. 837/2005 Secția a IV-a Civilă.

La data de 30.11.2005 instanța de judecată, prin sentința civilă nr. 1392/30.11.2005 a admis excepția de necompetență teritorială și și-a declinat competența în favoarea Tribunalului Argeș secția civilă. În data de 05.12.2005 împotriva acestei sentințe, au formulat recurs atât pârâta, cât și A__________ p_____ Valorificarea A________ S_______ la Curtea de Apel București unde s-a format dosarul nr. 1363/2005 (număr nou xxxxx/02/2005 prin care a solicitat continuarea judecații în cadrul Tribunalului București.

În data de 30.05.2006, Curtea de Apel București prin decizia civilă nr. 363/30.05.2006, a admis recursurile și a dispus continuarea judecații la Tribunalul București unde cauza s-a înregistrat sub nr. xxxxx/3/2006 la Secția a IV-a Civilă cu primul termen la data de 26.09.2006

La data de 16.02.2010, instanța de judecată, prin sentința civilă nr. 200, a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune p_____ pretențiile deduse judecății anterioare datei de 08.11.2001 motivând legal că hotărârea din încheierea din 13.06.2005 se atacă odată cu fondul prin apel, a admis acțiunea precizată, a obligat pârâta și intervenienta la plata către reclamant a sumei de 4.089.304 dolari SUA în echivalent în lei la data plății la cursul de schimb BNR, reprezentând despăgubiri în sumă de 2.621.909 USD la care s-a adăugat dobânda de 6% pe an în valoare de 1.467.395 USD calculată conform criteriilor stabilite prin sentința civilă nr. 329/PI/1998 pronunțată de Tribunalul T____ până la data de 26 ianuarie 2010; a obligat pârâta și intervenienta la plata în continuare a dobânzii legale aferente debitului principal de 2.621.909 USD începând cu data de 26 ianuarie 2010 și până la achitarea integrală a debitului; a obligat pârâta și intervenienta la plata sumei de 539 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de expertiză și taxă judiciară de timbru; a luat act de solicitarea reclamantului privind posibilitatea recuperării pe cale separată a cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel toate părțile, iar în data de 25.11.2011, Curtea de Apel București s-a pronunțat prin decizia civilă nr. 269/A/25.11.2011: în sensul că a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelantul-reclamant S____ I__ R_____, a admis apelurile declarate de pârâte, a schimbat în parte sentința, a admis excepția prescripției dreptului la acțiune p_____ perioada anterioară datei de 09.11.2001, a admis în parte acțiunea, a stabilit cuantumul despăgubirilor la plata cărora au fost obligate pârâta și intervenienta la suma de 941.319 USD (45.918 auto realizate x 41$/2) în lei la cursul zilei plății, a înlăturat obligația de plată a dobânzii legale și a păstrat celelalte dispoziții ale sentinței, deci a luat act de solicitarea reclamantului privind posibilitatea recuperării pe cale separată a cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat.

Împotriva acestei decizii au formulat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, părțile, în data de 26.02.2013 Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia civilă nr. 961/26.02.2013 a admis recursurile formulate de reclamant și de pârâte și a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel București, p_____ reclamant în mod legal, înlăturând prescripția p_____ perioada 01.01.1998 până la 08.11.2001 constatând că drepturile sunt pe perioada 01.01.xxxxxxxxxxxxx04 (data încetării fabricației D____ Berlină), în mod nelegal a dispus arbitrar că dreptul reclamantului este de 50% din valoarea eficienței economice dobânda legală nu se acordă reținându-se eronat că nu a solicitat-o prin cerere; p_____ pârâte, în mod nelegal a admis recursurile pe prezumția falsă că avizul de lucru S xxxxx din 26.09.1997 (ce lansa în producția de __________________ din avizele de modificare P xxxxx/22.10.1993 și P xxxxx/20.07.1993, despre care Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus în decizie că nu se mai analizează întrucât au intrat în puterea lucrului judecat) ar putea modifica soluția tehnica ce îi aparține în sensul că ar întruni elementele unei noi soluții tehnice cu atributele de noua și utilă unitarii așa cum prevede Legea nr. 64/1991. Prezumția falsă se putea înlătura de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin simpla vizualizare a Avizului S xxxxx din 26.09.1997 ce avea înscris pe prima pagina în dreapta sus fost P. xxxxx/22.10.1993 și P xxxxx/20.07.1993 și analiza pct. 4.2.2 din norma 500.10.008, paginile 8/16, 9/16; a dispus în mod expres prin încălcarea efectului pozitiv al puterii de lucru judecat al Titlului executoriu sentința civilă nr. 329/1998 a Tribunalului T____, cercetarea avizului S 22.673/26.09.1997 care este fost P xxxxx/22.10.1993 despre care tot ea a dispus că nu se pot analiza decât cu încălcarea puterii lucrului judecat, adică a efectului pozitiv al Titlului executoriu în care această apărare a fost respinsă irevocabil, iar considerentele sunt imutabile (imuabile).

Cauza a ajuns p_____ rejudecare din nou la Curtea de Apel unde s-a format dosarul nr. xxxxx/3/2006*, iar Curtea de Apel București a judecat apelurile, în data de 24.02.2016 instanța de rejudecare, cu încălcarea puterii de lucru judecat a pronunțat decizia civilă nr. 129/24.02.2016 întemeiată exclusiv pe consecințele faptelor și împrejurărilor generate de avizul P15237/22.10.1993 lansat în producție de avizul 8226 73/26.09.1997 (fost P15237/22.10.1993) și a hotărât definitiv astfel: a admis în mod legal apelul său, deoarece prin respingerea prescripției extinctive invocate de pârâte p_____ perioada 01.01.1998 – 08.11.2004 admițând cererea sa în integralitatea ei așa cum a fost precizată la 09.11.2004, de a acorda despăgubiri p_____ perioada 01.01.1998 – 24.07.2004; a admis nelegal apelurile pârâtelor (identice) deoarece singurele motive juridice (elemente de drept) al acestora respectiv motivul A continuitatea completului de judecată și motivul B excepția prescripției extinctive au fost respinse irevocabil de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia civilă nr. 961/2013; a respins excepția prescripției extinctive invocate de pârâte p_____ perioada 01.01.1998 – 08.11.2004 admițând cererea sa în integralitatea ei așa cum a fost precizată la 09.11.2004 de a acorda despăgubiri p_____ perioada 01.01.1998 – 24.07.2004, a admis nelegal în parte acțiunea cu toate ca i-a admis-o integral acordând despăgubiri p_____ perioada 01.01.1998 – 24.07.2004; a obligat pârâta ______________________ la plata sumei de 832.436,61 Euro în echivalent lei la data plații, reprezentând despăgubiri p_____ perioada 01.01.1998 – 24.07.2004, urmând ca A__________ p_____ A____________ A________ S_______ să plătească suma menționată către ______________________ conform art. 6 din OUG nr. 70/2004 și a compensat nelegal cheltuielile de judecată în condițiile în care acțiunea a fost admisă integral așa cum a fost precizată la 09.11.2004.

A mai arătat că hotărârea este nelegală, iar la data de 16.06.2016 a formulat recurs împotriva deciziei nr. 129/A/24.02.2016, iar cauza a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție cu termen de judecată la 11.10.2016, în pagina a 2-a la pct. e a solicitat instanței să oblige pârâtele să îi plătească cheltuielile ocazionate de proces conform chitanțelor din dosar, iar cu avocații pe cale separată.

La data de 27.06.2016 A__________ p_____ A____________ A________ S_______ (A___) a formulat recurs motivat după ce în data de 23.03.2016 a formulat recurs nemotivat și cerere de suspendare a executării silite a hotărârii recurate.

La data de 01.11.2016, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia civilă 2102/01.11.2016, a respins ca nefondate recursurile.

În drept, a invocat dispozițiile art. 274 Cod civil 1864, art. 451, 452, 453 din Noul Cod de procedură civilă.

Pârâta A__________ p_____ A____________ A________ S_______ a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii.

În motivarea întâmpinării, s-a arătat că înțelege să supună atenției pe cale de excepție, lipsa achitării taxei judiciare de timbru a cererii pendinte, în înțelesul dispozițiilor OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, a dispozițiilor art. 197 NCPC.

De asemenea, a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată astfel formulată ca inadmisibilă având în vedere următoarele: Dispozițiile art. 453 Noul Cod de procedură civilă prevăd: “Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să ii plătească acesteia cheltuieli de judecată.”

Astfel, p_____ a deveni operabil acest articol de lege este necesar a fi îndeplinite o ________ condiții: existenta unei hotărâri judecătorești pronunțată într-o cauză, în care pârâții din cauza pendinte să fie căzut în pretenții, cheltuielile de judecată să nu fi fost acordate în cauza ce le-a generat sau parte să nu fi renunțat expres la ele.

În cauză, a solicitat să se constate că aceste condiții nu sunt îndeplinite; astfel, reclamantul din prezenta cauza (și din cauza anterioara) este căzut în pretenții alături de actualii pârâți (A_________ D____ SA și A__________), în sensul că cererea inițială a acestuia a fost admisă numai în parte, prin decizia civilă nr. 129A/24.02.2016 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. xxxxx/3/2006** devenită irevocabilă prin decizia civilă nr. 2102/01.11.2016. Ca urmare, această condiție nu este îndeplinită.

A solicitat instanței să constate faptul că la fila 23 a deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție, se reține, în soluționarea motivului de recurs referitor la acordarea cheltuielilor de judecată, faptul că “Contrar susținerilor reclamantului, cererea sa de chemare în judecată a fost admisă doar în parte, așa cum se menționează expres în decizia atacată, fiindu-i acordată doar suma 832.436,61 euro, din cea de peste 25.000.000 USD solicitată conform calculelor învederate inclusiv în recurs, iar pârâta și intervenienta au formulat apărări și cu privire la fondul pretențiilor, dovedirea și modul de calcul al acestora, iar nu doar prin invocarea unor excepții, ceea ce a justificat admiterea și a apelurilor acestora.

În aceste condiții, nu s-a putut reține încălcarea de către instanța de apel a prevederilor art. 217 alin. 1 coroborate cu art. 276 C .pr.civ.” Față de cele reținute de instanțele anterioare, a solicitat să se constate faptul că A__________ p_____ A____________ A________ S_______ nu este căzută în pretenții în sensul art. 453 Noul Cod de procedură civilă.

În ceea ce privește cea de-a doua condiție, a solicitat să se observe că în dosarul nr. xxxxx/3/2006**, instanța a dispus cu privire la cheltuielile de judecată, reținând că acestea se compensează, aspect confirmat irevocabil de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Față de aceste aspecte, cererea astfel cum este formulată este inadmisibilă.

În ceea ce privește fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată p_____ aceleași motive expuse anterior:

A arătat, de asemenea, faptul că onorariile avocațiale pe care reclamantul a ales să le plătească (ulterior încheierii litigiului prin care s-a tranșat cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată) avocaților ce l-au reprezentat în cauză nu îi pot fi imputate.

În plus, a considerat necesar să sublinieze încă o dată că A__________ nu a căzut în pretenții în sensul art. 431 alin. 1 Noul Cod de procedură civilă, cererea de chemare în judecată a reclamantului fiind admisă numai în parte, iar cheltuielile de judecată efectuate în cauza nr. xxxxx/3/2006** fiind compensate.

A învederat faptul că, prin contractele de asistență juridică nr. 20/2004 și nr. 860/2010 s-a convenit între avocați și client plata onorariului în sumă fixa plus procent (5%, respectiv 7%) din suma ce va fi executată conform hotărârii definitive și executorii obținute. În ambele contracte, se arată că plata va fi efectuată la executarea titlului executoriu în legătură cu acțiunea în despăgubiri.

Cu privire la onorariul de succes, această cheltuială nu este imputabila părții căzută în pretenții, constituind de fapt o recompensă suplimentară a muncii efectiv prestate de avocat, cu vădit caracter voluntar, voluptoriu și de generozitate din partea clientului care l-a plătit. Astfel, această clauză are o cauză mediată, recompensatoare și nu este echivalentul propriu- zis al prestației avocatului, fiind distinctă de valoarea pricinii și munca depusă de avocat, din moment ce, în cunoștință de cauză, a fost caracterizată de părți „de succes”. Prin urmare, această sumă nu s-a impus a fi recuperată de la partea care a pierdut procesul, (aspecte regăsite în jurisprudență).

A considerat astfel, că raportat la inexistența culpei procesuale (a se vedea admiterea apelurilor pârâtelor și admiterea numai în parte a acțiunii reclamantului S____ I__ R_____, irevocabil) a Autorității, raportat la tranșarea irevocabilă a aspectului privitor la compensarea cheltuielilor de judecată, precum și în considerarea caracterului de bonificație benevola a onorariului de succes, cererea de chemare în judecată nu a putut fi admisă, sens în care a solicitat respingerea acesteia, în principal, ca inadmisibilă, și în subsidiar ca nefondată.

În drept, a invocat dispozițiile art. 205 Noul Cod de procedură civilă, precum și pe celelalte dispoziții legale invocate în întâmpinare.

Pârâta A_________ D____ SA a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În motivarea întâmpinării a arătat că:

1. A_________ D____ nu are calitatea de „parte care a pierdut procesul”.

2. Plata cheltuielilor de judecată în litigiul despre care face vorbire reclamantul a fost tranșată irevocabil de către instanță, care a dispus compensarea lor;

3. Sumele solicitate de reclamant reprezintă onorarii avocațiale de succes, despre care practica Înaltei Curți a statuat în mod constant că nu pot fi imputate părții care a pierdut procesul.

Astfel, A_________ D____ nu a pierdut procesul, de vreme ce instanța a admis și apelul său, alături de apelurile celorlalte două părți. Ca urmare a admiterii apelului său, acțiunea reclamantului a fost admisă doar în parte, și, pe cale de consecință, instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 453 alin. 2 și a obligat toate părțile la plata cheltuielilor de judecată care, apoi, au fost compensate.

Prin urmare, în litigiul soluționat prin decizia nr. 129/24.0.2016, chestiunea cheltuielilor de judecată a fost irevocabil soluționată de către instanță, și nu mai poate face obiectul unei noi acțiuni.

Mai mult, chiar dacă s-ar fi regăsit în ipoteza alin. 1 a art. 453 Noul Cod de procedură civilă, nu ar putea fi obligată la plata sumelor solicitate de reclamant deoarece aceste sume reprezintă onorarii avocațiale de succes, care nu pot fi imputate părții care a pierdut procesul.

Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat în mod constant că „onorariile de succes nu pot fi imputate părții care a pierdut procesul, ele fiind o recompensă suplimentară a muncii pe care avocatul o prestează efectiv și p_____ care primește onorariul propriu-zis” – a se vedea în acest sens decizia nr. 9042/2006, decizia nr. 405/2010, decizia nr. 1440/2012 sau decizia nr. 2131/2013).

Prin sentința civilă nr. 481 din 15.03.2019, Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă a respins excepția inadmisibilității formulării cererii și a respins, ca nefondată, cererea formulată de reclamantul S____ I__ R_____, în contradictoriu cu pârâtele ______________________, și A__________ p_____ A____________ A________ S_______ (A.A.A.S).

P_____ a hotărî astfel, analizând ansamblul înscrisurilor administrate în cauză, tribunalul a reținut următoarele:

În primul rând, tribunalul a observat că, prin expunerea de motive a cererii deduse judecății, reclamantul formulează numeroase critici la adresa instanțelor de judecată care au soluționat, chiar în mod irevocabil, litigiul care a determinat demersul juridic prezent. Tribunalul subliniază că astfel de alegații nu au nicio legătură cu obiectul cererii deduse judecății, că modalitatea în care au soluționat respectivele instanțe de judecată cererea sa nu poate face obiectul analizei în cauza de față și că hotărârile judecătorești respective au intrat sub a__________ lucrului judecat.

În fapt, cauza de față are ca obiect pretenții cu titlu de cheltuieli de judecată ocazionate de un dosar civil, cu mai multe faze procesuale, respectiv onorariul de succes.

Contractul de asistență juridică nr. 860/16.09.2010 încheiat de reclamant cu avocat A________ Ț_____, a avut ca obiect asistență juridică totală faza de judecată și executarea silită în procesul civil cu ______________________ în vederea recuperării drepturilor cuvenite p_____ capota spate cu eleron încorporat p_____ perioada 01.01.1998 – 24.07.2004 (dosar nr. xxxxx/3/2006 Curtea de Apel București), fiind prevăzut un onorariu fix de 1.200 lei, plus 7% din suma ce va fi executată conform hotărârii definitive și executării obținute. Totodată, părțile au menționat că plata se va face la executarea titlului executoriu obținut.

La data de 25.01.2017, cu op nr. 01, reclamantul a achitat apărătorului, în baza acestui contract de asistență juridică, suma de 263.302,39 lei.

Contractul de asistență juridică nr. 20/08.11.2004, încheiat de reclamant cu avocat V____ N______, a avut ca obiect redactare cerere de chemare în judecată având drept obiect despăgubiri p_____ folosirea realizării tehnice eleron, reprezentare la instanța de fond p_____ despăgubiri p_____ perioada 01.01.1998 – 2004, fiind prevăzut un onorariu fix de 1.000 lei, plus 5% din suma menționată în hotărârea definitivă. S-a mai stabilit că plata se va face la executarea titlului obținut în legătură cu acțiunea în despăgubiri.

La data de 25.01.2017, cu op nr. 03, reclamantul a achitat apărătorului, în baza acestui contract de asistență juridică, suma de 188.216 lei.

Tribunalul a observat că apărarea pârâtelor este comună și se subsumează ipotezei că nu sunt părți căzute în pretenții, întrucât cererea reclamantului a fost admisă în parte, fondându-se și pe aspectul că prin decizia nr. 129/24.02.2016 pronunțată de Curtea de Apel București, în al doilea ciclu procesual, s-a menționat „compensează cheltuielile de judecată”.

Tribunalul a constatat, în ceea ce privește prima apărare a pârâtelor, că pierderea procesului se consideră chiar și în ipoteza admiterii doar în parte a cererii deduse judecății, fiind căzute în pretenții doar în parte, chiar prevederile art. 453, alin. 2 Noul Cod de procedură civilă dispunând în același sens. Fundamentul juridic al acordării cheltuielilor de judecată este reprezentat de culpa procesuală a părții care cade în pretenții. Culpa procesuală este cea care trebuia să fundamenteze fiecare sumă la care va fi obligată partea care a căzut în pretenții, cu titlu de cheltuieli de judecată. Stabilind că temeiul juridic al acordării cheltuielilor de judecată este atitudinea procesuală culpabilă părții care a căzut în pretenții, tribunalul a reținut că fapta acesteia declanșează o răspundere civilă delictuală al cărei conținut îl constituie obligația civilă de reparare a prejudiciului cauzat, adică de restituire a sumelor pe care partea care a câștigat procesul a fost nevoită să le achite.

Referitor la cea de-a doua alegație a pârâtelor, tribunalul a constatat o dată, că au fost compensate cheltuielile de judecată generate de o singură fază procesuală (apelul), iar în al doilea rând, că în prezenta cauză se solicită acordarea onorariului de succes, aceasta fiind o cheltuială de judecată ulterioară obținerii titlului executoriu. Prin urmare, nu avea cum să fie previzionată și analizată de către instanțele de judecată anterior acestui moment. Tribunalul a mai subliniat și că solicitarea pe cale separată a cheltuielilor de judecată, chiar a unei părți din acestea (cum e cazul de față, onorariul de succes), nu este interzisă de lege, această ipoteză fiind consolidată indirect prin decizia nr. 19/2013 pronunțată în recurs în interesul legii și decizia nr. 59/2017 pronunțată p_____ dezlegarea unei chestiuni de drept, ambele de către Înalta Curte de Casație și Justiție, care stabilesc caracterul autonom al litigiilor prin care se formulează astfel de pretenții.

În continuare, tribunalul a reținut că art. 134 alin. 1 din Statutul profesiei de avocat menționează că onorariile pot fi stabilite sub forma de onorarii orare; onorarii fixe (forfetare); onorarii de succes; onorarii formate din combinarea criteriilor anterioare.

Statutul profesiei de avocat stabilește în art. 134 alin. 4 și 6 că onorariul orar și cel fix (forfetar) se datorează avocatului indiferent de rezultatul obținut prin prestarea serviciilor profesionale. Pe de altă parte, avocatul are dreptul ca, în completarea onorariului fix, să solicite și să obțină și un onorariu de succes, cu titlu complementar, în funcție de rezultat sau de serviciul furnizat. Statutul stabilește expres că onorariul de succes constă într-o sumă fixă sau variabilă stabilită p_____ atingerea de către avocat a unui anumit rezultat.

Spre deosebire de onorariile orare și fixe (forfetare), care, prin esența lor, sunt datorate p_____ activitatea profesională a avocatului, în funcție de criteriile enumerate de art. 132 alin. 3 din Statut, onorariul de succes este datorat numai în caz de atingere a rezultatului urmărit de client în litigiul în care a fost reprezentat de avocatul său.

Onorariul de succes păstrează și o componentă de remunerare a muncii prestate (art. 132 din Statut se referă la toate categoriile de onorariu), însă numai în mod cu totul subsidiar, sensul reglementarii fiind acordarea unui câștig avocatului în cazul muncii sale încununate de succes. Accentul cade nu pe volumul de muncă depus de avocat, pe executarea obligației sale de diligență, ci pe însuși rezultatul obținut – singurul care interesează în analizarea îndeplinirii clauzei.

Având în vedere aceste principii, onorariul de succes nefiind o cheltuială efectuată până la finalizarea procesului, rezultă că acesta constituie o recompensă suplimentară a muncii efectiv prestate de avocat, cu vădit caracter voluntar și voluptoriu și, din aceste motive, nu poate fi impus ca obligație în cadrul cheltuielilor de judecată în sarcina părții care a pierdut procesul.

Tribunalul mai constată că legea prevede obligativitatea stabilirii unui onorariu fix (orar și/sau forfetar) care să fie plătit indiferent de rezultatul procesului, p_____ ca activitatea avocatului să nu se transforme într-o operațiune pur speculativă, care să depindă numai de succesul demersului judiciar, precum și p_____ ca profesia de avocat să rămână liberă și independentă. Tribunalul a observat că onorariul fix a fost stabilit prin contractele de asistență juridică indicate mai sus la un cuantum foarte redus în comparație cu cuantumul pretins cu titlu de onorariu de succes. Tribunalul a remarcat aspectul că onorariul de succes poate fi stipulat exclusiv cu titlu complementar, în completarea onorariului fix (forfetar) sau orar stabilit prin contractul de asistență juridică, și niciodată în lipsa unui onorariu fix sau orar, deoarece aceasta ar însemna încheierea unui pact de quota litis, interzis expres. Tribunalul a mai considerat că părțile ar fi trebuit să convină asupra unui onorariu fix care să îndeplinească condiția proporționalității în raport de natura și complexitatea cauzei în care a fost acordată asistența juridică, la care se adaugă onorariul de succes cu titlu complementar, raportat la atingerea de către avocat a unui anumit rezultat. Or, în cauză, așa cum s-a subliniat, onorariile fixe au fost stabilite la un cuantum infim în raport atât cu pretențiile deduse judecății, complexitatea cauzei și durata procedurii, determinând tribunalul să aprecieze că acesta a fost menționat doar p_____ a ocoli interdicția expresă a stabilirii doar a onorariului de succes, care, prin comparație, este de aproximativ 200 de ori mai mare decât cel fix.

P_____ toate aceste considerente, tribunalul a respins cererea ca nefondată.

Împotriva sentinței tribunalului a declarat apel reclamantul S____ I__ R_____ , susținând următoarele critici:

Instanța de fond a reținut încă de la început în considerente: „(…) cauza de față are ca obiect pretenții cu titlu de cheltuieli de judecată ocazionate de un dosar civil, cu mai multe faze procesuale, respectiv onorariul de succes”.

Această constatare este, în primul rând, dat fiind locul în care este situată – anume la începutul expunerii considerentelor – una lipsită de suport, deoarece în cererea de chemare în judecată nu se face trimitere la o atare calificare a onorariilor de avocat ce fac obiectul acțiunii, singura calificare ca atare a onorariilor de avocat este făcută la unison de către pârâte, în întâmpinările depuse (identice).

Pornind de la acesta constatare, instanța a observat totuși, că „solicitarea pe cale separată a cheltuielilor de judecată, chiar a unei părți din acestea (cum e cazul de față, onorariul de succes) nu este interzisă de lege”, făcând în acest sens trimitere la două Decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, anume nr. 19/2013 (recurs în interesul legii) și nr. 59/2017 (dezlegarea unei chestiuni de drept), care „stabilesc caracterul autonom al litigiilor prin care se formulează astfel de pretenții”.

Instanțe de fond a calificat însă greșit onorariile de avocat solicitate în prezenta cauză cu titlu de cheltuieli de judecată, ca fiind onorarii de succes.

Este adevărat că onorariile au fost stabilite prin însumarea unei sume fixe și a uneia exprimată în procent, dar aceasta din urmă a fost stabilită în acest mod exclusiv p_____ că urma a fi plătită după executarea hotărârii (când clientul ar fi dispus de suma necesară), deci nu putea fi stabilită prin sumă fixă la momentul încheierii contractului de asistență juridică. Acest mod de stabilire a onorariului nu îl transformă însă într-unul de succes, astfel cum, fără niciun temei a apreciat instanța de fond. În realitate, onorariile plătite sunt unele „fixe”/forfetare, în sensul art. 134 alin. 4 și 6 din Statutul profesiei de avocat, cu singura diferență că cea de a doua componentă, procentuală, urma a fi calculată și plătită la încasarea sumei prin executare (benevola sau silită).

Amânarea momentului calculului și plății unei părți din onorariul stabilit în contractul de asistență juridică nu îi conferă caracter de onorariu de succes, contractul neavând nicio mențiune în acest sens, iar instanța neputând suplini voința părților sub acest aspect. De altfel, așa cum a arătat mai sus, această constatare a instanței este complet nemotivată.

Considerațiile făcute de către instanță – exclusiv în sensul soluției de respingere a cererii, considerații referitoare la „cuantumul infim” al onorariului fix, sunt, în opinia sa, speculații fără temei legal, instanța neputând interpreta astfel voința părților la momentul încheierii contractului de asistență juridică (interpretarea excede, din nou în opinia sa, rolului și abilitării legale a instanței de judecată), aceasta deosebit de faptul că, în realitate, partea din onorariu stabilit în procent nu este onorariu de succes.

Față de cele ce preced, solicită admiterea apelului și modificarea hotărârii apelate, cu obligarea la cheltuieli de judecată în apel.

În dovedirea susținerilor, nu a solicitat încuviințarea niciunui mijloc de probă.

În drept, nu a invocat nicio dispoziție legală.

Intimatele au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului, ca nefondat, susținând că soluția pronunțată de Tribunalul București este legală și temeinică.

În dovedirea susținerilor, nu a solicitat încuviințarea niciunui mijloc de probă.

În drept, nu a invocat nicio dispoziție legală.

În calea de atac a apelului, nu s-a solicitat încuviințarea niciunui mijloc de probă.

Analizând apelul declarat din prisma criticilor formulate și a dispozițiilor art. 478-480 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că sunt întemeiate criticile formulate, având în vedere următoarele:

Situația de fapt:

Prin decizia civilă nr. 129/24.02.2016 pronunțată în dosarul nr. xxxxx/3/2006* de către Curtea de Apel București s-au judecat apelurile, în data de 24.02.2016 și s-a hotărât definitiv în sensul că: a fost obligată pârâta ______________________ la plata sumei de 832.436,61 Euro în echivalent lei la data plații, reprezentând despăgubiri p_____ perioada 01.01.1998 – 24.07.2004, urmând ca A__________ p_____ A____________ A________ S_______ să plătească suma menționată către ______________________ conform art. 6 din OUG nr. 70/2004 și a compensat nelegal cheltuielile de judecată în condițiile în care acțiunea a fost admisă integral așa cum a fost precizată la 09.11.2004.

Împotriva sentinței civile menționate a fost declarată calea de atac a recursului, care a fost soluționată de către Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia civilă 2102/01.11.2016, prin care s-au respins, ca nefondate, recursurile declarate.

În dosarul respectiv, apelantul a beneficiat de asistența juridică a doi apărători, fiind încheiate două contracte de asistență juridică.

Contractul de asistență juridică nr. 860/16.09.2010 încheiat de apelantul cu avocat A________ Ț_____, care a avut ca obiect asistență juridică totală faza de judecată și executarea silită în procesul civil cu ______________________ în vederea recuperării drepturilor cuvenite p_____ capota spate cu eleron încorporat p_____ perioada 01.01.1998 – 24.07.2004 (dosar nr. xxxxx/3/2006 Curtea de Apel București), fiind prevăzut un onorariu fix de 1.200 lei, plus 7% din suma ce va fi executată conform hotărârii definitive și executării obținute. Totodată, părțile au menționat că plata se va face la executarea titlului executoriu obținut.

La data de 25.01.2017, cu op nr. 01, acesta a achitat apărătorului, în baza acestui contract de asistență juridică, suma de 263.302,39 lei.

Contractul de asistență juridică nr. 20/08.11.2004, încheiat de apelantul cu avocat V____ N______, care a avut ca obiect redactare cerere de chemare în judecată având drept obiect despăgubiri p_____ folosirea realizării tehnice eleron, reprezentare la instanța de fond p_____ despăgubiri p_____ perioada 01.01.1998 – 2004, fiind prevăzut un onorariu fix de 1.000 lei, plus 5% din suma menționată în hotărârea definitivă. S-a mai stabilit că plata se va face la executarea titlului obținut în legătură cu acțiunea în despăgubiri.

În drept,

Potrivit art. 453 din Codul de procedură civilă „(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

(2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată”.

Potrivit art. 133 și 134 din Statutul profesiei de avocat, în forma în vigoare la încheierii contractelor de asistență juridică „ (1)Onorariile se stabilesc liber între avocat și client, în limitele legii și ale statutului profesiei. Este interzisă fixarea de onorarii minime, recomandate sau maxime de către organele profesiei, de către formele de exercitare a profesiei de avocat sau de către avocați” și „1)Onorariile pot fi stabilite astfel:
a)onorarii orare; b)onorarii fixe (forfetare); c)onorarii de succes.
d)onorarii formate din combinarea criteriilor de la lit. a), b) si c)”.

Curtea învederează că, în mod corect, a reținut Tribunalul București că solicitarea pe cale separată a cheltuielilor de judecată, chiar a unei părți din acestea (cum e cazul de față, onorariul de succes), nu este interzisă de lege, această ipoteză fiind consolidată indirect prin decizia nr. 19/2013 pronunțată în recurs în interesul legii și decizia nr. 59/2017 pronunțată p_____ dezlegarea unei chestiuni de drept, ambele de către Înalta Curte de Casație și Justiție, care stabilesc caracterul autonom al litigiilor prin care se formulează astfel de pretenții.

În privința cuantumului onorariului, Curtea învederează că stabilirea acestuia se realizează de comun acord între avocat și client. Astfel, partea este liberă să plătească avocatului orice onorariu dorește, instanța neintervenind să modifice contractul de asistență juridică dintre parte și avocatul angajat, însă instanța are posibilitatea să aprecieze în ce măsură, în raporturile juridice cu partea adversă, această parte este justificat sau nu să fie obligată la suportarea acestor cheltuieli, în raport de complexitatea muncii desfășurate de avocat pe parcursul litigiului și de valoarea pricinii.

Statutul profesiei de avocat stabilește în art. 134 alin. 4 și 6 că onorariul orar și cel fix (forfetar) se datorează avocatului indiferent de rezultatul obținut prin prestarea serviciilor profesionale. Pe de altă parte, avocatul are dreptul ca, în completarea onorariului fix, să solicite și să obțină și un onorariu de succes, cu titlu complementar, în funcție de rezultat sau de serviciul furnizat. Statutul stabilește expres că onorariul de succes constă într-o sumă fixă sau variabilă stabilită p_____ atingerea de către avocat a unui anumit rezultat. Onorariul de succes poate fi convenit împreună cu onorariul orar sau fix.

Astfel, spre deosebire de onorariile orare și fixe care prin esența lor sunt datorate p_____ activitatea profesională a avocatului, onorariul de succes este datorat numai în caz de atingere a rezultatului urmărit de client în litigiul în care a fost reprezentat de avocatul său. Cum avocatul nu-i poate garanta clientului „succesul judiciar”, rezultă că angajamentul având ca obiect stabilirea onorariului de succes este un contract aleatoriu, părțile având în vedere posibilitatea unui câștig sau riscul unei pierderi, datorită unei împrejurări viitoare și incerte (rezultatul procesului), de care depinde existența obligației lor. Accentul cade, în acest caz, nu pe volumul de muncă depus de avocat, pe executarea obligației sale de diligență, ci pe însuși rezultatul obținut, singurul care interesează în analizarea îndeplinirii clauzei.

Este însă obligatorie și stabilirea unui onorariu (orar și/sau forfetar) care să fie plătit indiferent de rezultatul procesului, p_____ ca activitatea avocatului să nu se transforme într-o operațiune pur speculativă, care să depindă numai de succesul demersului judiciar. Scopul interdicției inserării unui pact de quota litis poate fi atins prin stabilirea unui onorariu fix semnificativ, dublată de negocierea unui onorariu de succes.

Dispozițiile Codului Deontologic al Avocaților din Uniunea Europeană, aplicabil deopotrivă și avocaților români, stabilește de asemenea că avocatul nu poate să-și fixeze onorariile pe baza unui pact „de quota litis”, definind mai larg pactul „de quota litis” ca fiind o convenție încheiată între avocat și clientul său, înainte de încheierea definitivă a unei cauze de interes p_____ respectivul client, convenție prin care clientul se angajează să îi verse avocatului o parte din ceea ce rezultă de pe urma cauzei, fie că aceasta constă într-o sumă de bani, fie în orice alt bun sau valoare.

Spre deosebire de onorariile orare și fixe (forfetare), care, prin esența lor, sunt datorate p_____ activitatea profesională a avocatului, în funcție de criteriile enumerate de art. 132 alin. 3 din Statut, onorariul de succes este datorat numai în caz de atingere a rezultatului urmărit de client în litigiul în care a fost reprezentat de avocatul său.

Onorariul de succes păstrează și o componentă de remunerare a muncii prestate (art. 132 din Statut se referă la toate categoriile de onorariu), însă sensul reglementării este de acordarea unui câștig avocatului, în cazul muncii sale încununate de succes.

Se învederează că modalitatea de stabilire a onorariului de avocat, în totalitate, în raport de suma recuperată de client, fără a fi prevăzut un onorariu fix la care se adaugă onorariul de succes cu titlu complementar raportat la atingerea de către avocat a unui anumit rezultat, reprezintă un pact de quota litis interzis în mod expres de art. 135 din Statutul profesiei de avocat.

Curtea constată că nu ne aflăm în ipoteza unui pact de quota litis interzis, având în vedere conținutul contractelor de asistență juridică și modalitatea de stabilire a onorariului.

În ceea ce privește cuantumul onorariului de succes solicitat și achitat de către apelant, instanța de apel constată că a fost de 451.518,39 ron și a reprezentat: 263.302,39 ron – onorariu p_____ avocat A________, conform contractului de asistență juridică nr. 860/16.09. 2010 și ordinului de plată nr. 1/25.01.2017 emis de Libra Internet Bank și 188.216 ron – onorariu p___ avocat__, conform contractului de asistență juridică nr. 20/08.11. 2004 și ordinului de plată nr. 3/25.01.2017 emis de Libra Internet Bank.

Munca depusă de avocat reprezintă un criteriu subiectiv, pe care instanța de judecată ar trebui să îl folosească cu precauție, deoarece depinde de factori care țin de personalitatea și pregătirea profesională a fiecăruia apărător.

Mai mult, activitatea desfășurată de către avocați nu presupune numai redactarea și reprezentarea părților în cauză, ci și pregătirea dosarului, consultarea acestuia la sediul instanței, pregătirea problemelor de drept și studierea jurisprudenței și a legislației aplicabile în cauză, care nu pot fi cuantificate de către instanțele de judecată.

Criteriul privind valoarea pricinii este un criteriu obiectiv, însă cel de-al doilea criteriu, respectiv munca îndeplinită de către avocat este un criteriu subiectiv, care putea fi cenzurat numai în situația în care este disproporție vădită între munca prestată de avocat și onorariul solicitat.

Curtea învederează că instanța de judecatã are posibilitatea reducerii onorariului de avocat, pe considerentul cã activitatea instanței nu afecteazã raportul juridic de drept civil nãscut, prin încheierea contractului de asistențã juridicã, între avocat și clientul sãu, ci se referã la un alt aspect, acela al modalitãții de calculare a sumei datorate cu titlu de cheltuieli de judecatã de cel cãzut în pretenții, pãrții care le solicitã și privește raportul juridic, dintre partea care cade în pretenții și partea care a câștigat procesul.

De asemenea, se arată că reducerea onorariului nu are nici un efect cu privire la relațiile dintre partea care și-a angajat avocatul și apărătorul acestuia, astfel încât partea respectivă are obligația de a achitat onorariul de avocat, așa cum a fost stabilit prin contractul de asistență juridică.

Reducerea onorariul de avocat, în temeiul dispozițiilor art. 451 alin. (2) din Codul de Procedură Civilă, are relevanță numai în raporturile dintre părți, în sensul că partea care a pierdut procesul va suporta numai o parte din onorariul părții adverse, care a câștigat procesul; diferența de  onorariu va fi suportată de către cel care și-a angajat apărătorul și care a acceptat onorariul negociat.

Astfel, Curtea învederează că trebuie stabilit un cuantum rezonabil al cheltuielilor de judecată datorate de către partea care a căzut în culpă.

În cauza de față, suma solicitată de către apelant de 451.518,39 ron nu poate fi considerată ca  având un caracter rezonabil, având în vedere valoarea acesteia, dar și împrejurarea că reprezintă onorariul este solicitat p_____ doi apărători, pe care i-a angajat apelantul-reclamant.

Chiar dacă dosarul a avut o complexitate deosebită, iar judecata acestuia s-a desfășurat pe o perioadă îndelungată de timp, totuși a fost opțiunea apelantului de a beneficia de serviciile juridice a doi avocați. În aprecierea caracterului rezonabil al onorariului de avocat, trebuie să se aibă în vedere nu numai complexitatea cauzei, ci și atitudinea de bună-credință sau rea-credință a părților.

Partea adversă, care a căzut în pretenții, nu poate fi obligată să suporte integral acest onorariu, apreciind ca fiind nerezonabilă.

În acest sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care, învestitã fiind cu soluționarea pretențiilor la rambursarea cheltuielilor de judecatã, în care sunt cuprinse și onorariile avocațiale, a statuat cã acestea urmeazã a fi recuperate numai în mãsura în care cheltuielile solicitate sunt dovedite (Cauza C________ contra România, Hotãrârea din 9 noiembrie 2004 Cauza I____ contra România, Hotãrârea din 3 februarie 2005) și constituie cheltuieli necesare care au fost în mod real realizate în limita unui cuantum rezonabil (Cauza C_____ contra România, Hotãrârea din 26 mai 2005).

De asemenea, în cauza A_______ împotriva României, hotărârea din 24 februarie 2009,  pronunțată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, s-a reliefat faptul că „ un reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor de judecată decât în măsura în care se stabilesc realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil al cuantumului lor”.

Având în vedere aceste considerente, va a dmite apelul declarat de apelantul reclamant S____ I__ R_____, împotriva sentinței civile nr. 481/15.03.2019, pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV a Civilă, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimații pârâți ______________________ și A__________ p_____ A____________ A________ S_______, va schimba în parte sentința apelată, după cum urmează: va admite în parte acțiunea reclamantului și va obliga pe pârâți la plata către reclamant a sumei de 215.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată reduse conform art. 274 alin. 3 vechiul Cod procedură civilă. În ceea ce privește restul pretențiilor, urmează să respingă solicitarea. De asemenea, va păstra dispoziția din sentință privind respingerea excepției inadmisibilității cererii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

 Admite apelul declarat de apelantul-reclamant S____ I__ R_____, cu domiciliul în Pitești _________________________, ___________.C, __________________, împotriva sentinței civile nr. 481/15.03.2019, pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV a Civilă, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimații-pârâți ______________________, cu sediul în Colibași _________________-4, jud. Argeș și A__________ p_____ A____________ A________ S_______, cu sediul în București ______________________________ Șerb______ nr. 50, sector 1. Schimbă în parte sentința apelată, după cum urmează:

Admite în parte acțiunea reclamantului.

Obligă pe pârâți la plata către reclamant a sumei de 215.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată reduse conform art. 274 alin. 3 vechiul Cod procedură civilă. Respinge restul pretențiilor reclamantului.

Păstrează dispoziția din sentință privind respingerea excepției inadmisibilității cererii. Cu drept de recurs în 30 de zile de la comunicare, recursul urmând a fi depus la Curtea de Apel București.

Pronunțată în ședința publică, azi, 19.11.2019.

NOTĂ:
Facem precizarea că la data redactării prezentului material, decizia de mai sus a fost atacată cu recurs, stadiul procesual al dosarului putând fi verificat pe portalul instanţelor de judecată[1].


[1] Pe rolul Tribunalului Bucuresti cauza a fost înregistrată sub nr. dosar 22932/3/2018.


Avocat Andrei Pap
PAP | law office

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.