« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrepturile omuluiDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti
 

CCR. Excepție de neconstituționalitate respinsă ref. taxele judiciare de timbru
06.01.2021 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust Monitor Dosare

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 6 din 5 ianuarie 2021 a fost publicată Decizia nr. 369/2020 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 9 lit. a) din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, care au următorul conținut: „Următoarele cereri formulate în cursul procesului sau în legătură cu un proces se taxează astfel: a) cereri de recuzare în materie civilă – pentru fiecare participant la proces – pentru care se solicită recuzarea – 100 lei.”

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat atât asupra chestiunilor juridice de principiu, cât și a dispozițiilor legale criticate, prin raportare la critici similare, constatând că sunt constituționale.

Astfel, Curtea a statuat că accesul la justiție nu presupune gratuitatea actului de justiție și, implicit, nici realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit. Funcția de restabilire a ordinii de drept, ce se realizează prin actul de justiţie, este, de fapt, un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. În consecință, legiuitorul este îndreptățit să instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu afecta bugetul de stat prin costurile procedurilor judiciare deschise de părțile aflate în litigiu.

În egală măsură, Curtea reține că art. 21 din Constituție nu instituie nicio interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și normal ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, în virtutea dispozițiilor constituționale ale art. 56 alin. (1), Curtea a arătat că plata taxelor și a impozitelor reprezintă o obligație constituțională a cetățenilor, iar cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire toți cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe.

În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a accesului liber la justiție este aceea că nu este un drept absolut (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57). Astfel, acest drept poate fi subiectul unor limitări atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa. În consecinţă, plata taxelor judiciare de timbru ca fiind o condiție legală pentru începerea proceselor civile (obligația la plata anticipată a acestor taxe şi, în unele cazuri, până la un termen ulterior, stabilit de instanța judecătorească) este justificată, precum şi sancțiunea anulării acțiunii sau cererii, în caz de neplată a acestora.

În ceea ce privește susținerea potrivit căreia ar putea exista situații în care părțile să nu poată plăti taxele judiciare de timbru din cauza cuantumului excesiv al acestora și, în consecință, să nu se poată adresa justiției, Curtea a constatat că legiuitorul a instituit, prin dispozițiile art. 42 din OUG nr. 80/2013, posibilitatea instanței de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. Totodată, potrivit dispozițiilor art. 90 din Codul de procedură civilă, cel care nu poate față cheltuielilor pe care le presupun declanșarea și susținerea unui proces civil, fără a primejdui propria sa întreținere sau a familiei sale, poate beneficia de asistență judiciară, în condițiile legii speciale privind ajutorul public judiciar. De altfel, contribuția justițiabilului poate fi recuperată la cererea acestuia, potrivit art. 453 din Codul de procedură civilă, de la partea care pierde procesul.

Referitor la cuantumul acestora, Curtea a constatat că legiuitorul are deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului. Stabilirea modalității de plată a taxelor judiciare de timbru, precum și a cuantumului lor reprezintă o opțiune a legiuitorului, ce ține de politica legislativă fiscală.

În privința instituției recuzării, Curtea a reținut faptul că formularea unei cereri de recuzare reprezintă o chestiune personală, întemeiată pe motive care privesc raporturile dintre partea care formulează cererea de recuzare și persoana a cărei recuzare se cere. Prin urmare, taxa judiciară de timbru se plătește distinct pentru recuzarea fiecărui participant la proces. Potrivit art. 47 din Codul de procedură civilă, cererea de recuzare se poate face verbal în ședință sau în scris pentru fiecare judecător în parte, arătându-se cazul de incompatibilitate și probele de care partea înțelege să se folosească, dispozițiile legale aplicându-se, în mod corespunzător, și procurorilor, magistraților-asistenți, asistenților judiciari și grefierilor.

În ceea ce privește criticile referitoare la stabilirea taxelor judiciare de timbru prin ordonanță de urgență, cu încălcarea art. 139 raportat la art. 115 alin. (6) din Constituție, Curtea amintește că sintagma „numai prin lege” din cuprinsul art. 139 alin. (1) din Constituție nu are o semnificație absolută, ci se referă la interzicerea stabilirii unor impozite și taxe pentru bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat prin acte inferioare legii, cum ar fi hotărâri ale Guvernului, ordine ale miniștrilor etc., sintagma nefiind aplicabilă în cazul adoptării ordonanțelor și ordonanțelor de urgență ale Guvernului în acest domeniu.

Pentru aceste considerente, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate, constatând că prevederile art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Monitorizarea inteligentă a dosarelor de instanţă: Monitor Dosare

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.