Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Negotiation Games for Lawyers
Citeşte mai mult în legătură cu Drept constituțional, Dreptul muncii, Dreptul securității sociale, Fiscalitate, SELECTED, Sistemul judiciar

Asociaţiile magistraţilor solicită ÎCCJ să sesizeze CCR ref. proiectul de lege privind pensia de serviciu

18 octombrie 2023 | JURIDICE.ro

Asociaţia Magistraţilor din România, Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului, Asociația Procurorilor din România și Asociaţia Naţională a Magistraţilor Pensionari din România au solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție să sesizeze Curtea Constituţională cu obiecţia de neconstituţionalitate a proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal (PL-x nr. 244/2023):

Către
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,
Doamnei Preşedinte, jud. dr. Corina-Alina Corbu

Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), organizaţie neguvernamentală, apolitică, naţională şi profesională a judecătorilor şi procurorilor, declarată „de utilitate publică” prin Hotărârea Guvernului nr. 530/2008, membră a Asociaţiei Internaţionale a judecătorilor (IAJ-UIM) şi a Asociaţiei Europene a Judecătorilor (EAM-EAJ) din anul 1994 – cu sediul în municipiul Bucureşti, B-dul Regina Elisabeta nr. 53, sector 5, e-mail amr@asociatia-magistratilor.ro, reprezentată de judecător Virgiliu Cezar Filip,

Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO), organizație neguvernamentală, apolitică și profesională a judecătorilor, cu sediul în municipiul Oradea, str. Bradului, nr. 1, e-mail, contact@ajado.ro, reprezentată de judecător Florica Roman,

Asociația Procurorilor din România (APR), organizație neguvernamentală, apolitică, națională și profesională a procurorilor, cu sediul în municipiul București, Bd. Libertății nr. 12-14, e-mail apr@mpublic.ro, reprezentată de procuror (pens.) Elena Iordache,

Asociaţia Naţională a Magistraţilor Pensionari din România (ANMPR), organizaţie neguvernamentală a judecătorilor şi procurorilor pensionari, cu sediul în Bragadiru, str. Safirului, nr. 233-237J, casa 2, jud. Ilfov, e-mail katalin.kibedi@yahoo.com, reprezentată de procuror (pens.) Kibedi Katalin,

Vă solicită ca, în temeiul art. 146 alin. (1) lit. a) din Constituţia României, să sesizaţi Curtea Constituţională cu

Servicii JURIDICE.ro

Arbitraj comercial

Evenimente juridice

OBIECŢIA DE NECONSTITUŢIONALITATE

A proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal (PL-x nr. 244/2023)

În susţinerea solicitării noastre, expunem următoarele MOTIVE:

1. Încălcarea principiului supremaţiei legii şi a Constituţiei, precum şi a caracterului obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale în procedura reexaminării legislative – art. 1 alin. (5) coroborat cu art. 147 alin. (2) şi (4) din Constituţie.

Proiectului legislativ a fost adoptat la data de 16 octombrie 2023 în cadrul procedurii de reexaminare ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 467 din 2 august 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 727 din 7 august 2023.

Specificul procedurii reexaminării legii în parlament, potrivit art. 150 alin. (1) şi (2) din Regulamentul Senatului şi art. 134 alin. (1) şi (2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, este acela că cele două camere parlamentare au sarcina de a pune de acord prevederile declarate neconstituţionale cu decizia Curţii Constituţionale.

Sub acest aspect, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 515/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 1195 din 14 decembrie 2004 s-a reţinut că procedura parlamentară a reexaminării legii în temeiul art. 147 alin. (2) din Constituţie „se referă la reexaminarea unei legi sau a unor dispoziţii legale a căror neconstituţionalitate a fost constatată printr-o decizie a Curţii Constituţionale, pronunţată cu ocazia controlului de constituţionalitate a priori”, reţinând totodată Curtea că art. 147 alin. (2) din Constituţie „limitează reluarea procesului legislativ de reexaminare numai cu privire la dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale de către Curtea Constituţională”.

Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 467 din 2 august 2023 au fost făcute o serie de constatări pe marginea fiecăreia din soluţiile legislative punctuale operate în cadrul primului proiect legislativ, constatări care au fost nesocotite cu prilejul procedurii de reexaminare.

2. Art. I pct. 1 din proiectul legislativ referitor la stabilirea unei baze de calcul a pensiei de serviciu reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 luni de activitate înainte de data pensionării – încălcarea art. 124 alin. (3) cu referire la art. 1 alin. (3) şi (5), precum şi art. 147 alin. (4) din Constituţie vizând componenta instituţională a independenţei justiţiei.

Cu privire la baza de calcul a pensiei de serviciu, prin paragraful nr. 118 al Deciziei CCR nr. 467/2023 s-a reţinut că „aceasta trebuie raportată la venitul brut de la momentul deschiderii dreptului la pensie de serviciu pentru a reflecta un nivel cât mai apropiat de venitul aferent funcţiei, gradului profesional, vechimii avute în vedere la data pensionării”.

Curtea a constatat că raportarea bazei de calcul la veniturile brute lunare şi a sporurilor realizate într-o perioadă extinsă de timp, reprezintă o modalitate de reducere a bazei de calcul, care nu poate conduce, în mod obiectiv, la un cuantum al pensiei cât mai apropiat de cel al venitului ce reprezintă indemnizaţia pentru activitatea desfăşurată în calitate de magistrat.

Noua formă legislativă are în vedere o bază de calcul mai redusă decât cea stabilită prin dispoziţia declarată neconstituţională (de 300 de luni), însă efectul este de asemenea unul de reducere a bazei de calcul în măsura în care magistratul care îndeplineşte condiţiile de pensionare cu mai puţin de 48 de luni după dobândirea unui grad profesional superior sau a ultimei trepte de vechime în profesie (în special atunci când valorifică şi o perioadă asimilată iar reperul de 48 de luni acoperă nu doar veniturile aferente treptei de vechime peste 20 de ani ci şi cele aferente treptei 15-20 de ani) este pus în situaţia de a nu îşi putea valorifica la stabilirea pensiei nivelul de venit dobândit.

În consecinţă, considerăm că dispoziţiile art. I pct. 1 din proiectul legislativ nu sunt de natură să respecte standardul constituţional stabilit prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 467 din 2 august 2023 din perspectiva componentei instituţionale a independenţei justiţiei.

3. Art. I pct. 1, 3, art. II şi art. IV din proiectul legislativ referitoare la efectul combinat al stabilirii condiţiei de vârstă pentru pensionare, reducerii vechimii asimilate la cel mult 5 ani şi al abrogării art. 211 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind majorarea procentului de stabilire a pensiei cu câte 1% pentru fie care an suplimentar de vechime efectivă – încălcarea art. art. 124 alin. (3) cu referire la art. 1 alin. (3) şi (5), precum şi art. 147 alin. (4) din Constituţie referitoare la principiul independenţei justiţiei (componenta instituţională) şi principiul securității juridice din perspectiva nerespectării cerinţelor de calitate a legii.

Prin paragraful nr. 126 din Decizia Curţii Constituţionale nr. 467 din 2 august 2023 s-a reţinut că introducerea unei vârste de pensionare presupune elaborarea unei norme tranzitorii care să coreleze criteriul vârstei cu cel al vechimii efective în funcţie, vârsta neputând fi un criteriu de sine stătător decât la momentul atingerii vârstei standard de pensionare preconizate (60 de ani).

Prin prevederile art. IV din proiectul legislativ adoptat s-a reglementat o formă tranzitorie a introducerii noului sistem prin care criteriul vârstei nu este corelat cu cel al vechimii efective.

Similar vechii forme a propunerii legislative declarată neconstituțională prin Decizia nr. 467/2023, noua prevedere introduce drept criteriu determinant pe cel al vârstei de pensionare încă de la începutul perioadei de etapizare în condițiile în care criteriul vechimii efective valorificate rămâne fix.

Astfel, între magistrații care și-au început cariera în același timp dar au vârste diferite se impune drept condiție absolută atingerea unui prag de vârstă care determină implicit realizarea unei vechimi efective suplimentare pentru cel născut mai târziu fără nici un beneficiu suplimentar în condițiile în care art. I pct. 2 din proiectul legislativ abrogă prevederile art. 211 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 referitoare la adăugarea unui procent de 1% pentru fiecare an suplimentar de vechime.

În acest context se creează premisele unei discriminări pe criteriul vârstei, spre deosebire de sistemul public de pensii în cadrul căruia realizarea unor vechimi efective diferite până la împlinirea vârstei de pensionare determină un cuantum diferit al pensiei.

De altfel, CCR a subliniat prin considerentul nr. 135 faptul că în jurisprudența Curții a fost consacrată vârsta drept criteriu de discriminare, și cu toate că decalajul creat prin vechiul proiect legislativ a fost atenuat prin introducerea unei forme de etapizare mult mai extinse, totuși noua reglementare păstrează aplicarea unui tratament diferențiat întemeiat strict pe criteriul vârstei necorelat cu vechimea suplimentară pe care fiecare treaptă a etapizării o presupune.

Cu referire la înlăturarea perioadei asimilate realizate în alte profesii juridice, în partea finală a considerentului nr. 117 din Decizia nr. 467/02.08.2023 s-a reținut că lipsa reglementării unor norme tranzitorii raționale care să conducă treptat la finalitatea urmărită, corelată cu pierderea iremediabilă a perioadei asimilate, conduce la încălcarea componentei instituționale a independenței justiției, cu referire directă la condițiile necesar a fi îndeplinite pentru acordarea pensiei de serviciu.

Noua soluție legislativă adoptată prin art. II al legii criticate introduce o formă de diminuare etapizată a vechimii ce se poate valorifica ce pornește de la cel mult 5 ani, ceea ce presupune o scădere abruptă a vechimii în profesiile juridice pentru magistrații care au acumulat o vechime mai consistentă sub acest aspect.

Or, în condițiile în care jurisprudența recentă CCR a indicat explicit faptul că reducerea perioadelor asimilate trebuie realizată în timp și treptat, considerăm că noua soluție legislativă prezintă în continuare vicii de neconstituționalitate.

Curtea Constituţională a mai reţinut prin paragraful nr. 157 al Deciziei nr. 467/02.08.2023 că, din perspectiva securităţii juridice în cadrul sistemului judiciar, eliminarea bonificaţiei de 1% aduce în discuţie o lipsă de previzibilitate a statutului juridic al persoanelor care, la data intrării în vigoare a legii, fac parte din sistemul justiţiei. Aceste persoane pierd un element al statutului lor consolidat la data intrării în profesie. Prin urmare, legiuitorul trebuie să facă diferenţa între persoanele deja aflate în structura sistemului judiciar şi cele care încă nu au accesat acest sistem la data intrării în vigoare a legii. Dacă în primul caz o reglementare precum cea analizată nu poate fi acceptată, în cel de-al doilea caz legiuitorul are o marjă de apreciere tocmai pentru că persoana va fi capabilă să previzioneze parcursul său profesional, precum şi drepturile care decurg din acesta, încă de la momentul intrării în profesie.

Astfel, cu referire explicită la soluţia de abrogare a art. 211 alin. (2) din Legea nr. 303/2022, Curtea Constituţională a statuat că înlăturarea bonificaţiei de 1% pentru persoanele care fac parte din sistemul justiţiei, la data intrării în vigoare a legii, echivalează cu încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componenta sa de securitate juridică şi calitate a legii, prin raportare la art. 124 alin. (3) din Constituţie.

4. Art. I pct. 5 referitor la actualizarea din oficiu a pensiilor de serviciu, inclusiv a pensiilor de invaliditate şi a celor de urmaş, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de INS şi art. V care stabileşte cu caracter derogator că pentru persoanele care au decizii de pensionare sau îndeplinesc condiţiile de pensionare până la data de 1 ianuarie 2024, precum și pentru persoanele în funcție la data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate și pensia de urmaș, se actualizează procentual ori de câte ori se majorează indemnizația de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional – încălcarea art. art. 16 alin. (1), art. 53 alin. (2) şi art. 1 alin. (5) raportat la art. 124 alin. (3) din Constituţia României referitor la discriminare şi principiul securității juridice.

Constatările Curţii Constituţionale cu privire la înlocuirea modului de actualizare a pensiei de serviciu în raport cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional, cu actualizarea în funcţie de indicele de inflaţie, se regăsesc în paragraful nr. 157 al Deciziei nr. 467/02.08.2023, Curtea Constituţională analizând acest aspect, ca şi cel al bonificaţiei de 1%, ca un element intrinsec al statutului consolidat al magistratului la data intrării acestuia în profesie, statuând că legiuitorul poate face diferenţa între persoanele deja aflate în structura sistemului judiciar şi cele care încă nu au accesat acest sistem la data intrării în vigoare a legii, calificând drept inacceptabilă din perspectiva principiului securității juridice modificarea acestui element al statutului magistraţilor ulterior accederii în profesie.

Prin noua formă legislativă nu au fost respectate considerentele Deciziei CCR nr. 467/02.08.2023 în privinţa magistraţilor pensionari, optându-se pentru actualizarea anuală a pensiilor acestora cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de INS, deşi statutul consolidat la care face referire paragraful nr. 157 al Deciziei CCR vizează şi situaţia acestora, iar faptul că dreptul de pensie este deja consolidat la momentul intrării în vigoare a legii noi atrage neconstituționalitatea dispoziţiei legislative şi din perspectiva principiului neretroactivității.

5. Art. XVIII referitor la modificarea art. 101 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare – încălcarea art. 1 alin. (5) dar şi a art. 16 alin. (1) şi art. 53 alin. (2) din Constituţia României din perspectiva neîndeplinirii cerinţelor de calitate a legii şi nediscriminare.

Prin Decizia nr. 467/02.08.2023 Curtea Constituţională a României a reţinut neconstituţionalitatea fostului art. XV referitor la modificarea art. 101 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, apreciind în cadrul paragrafului nr. 164 că baza de impunere, raportată concomitent la o parte aşa-zisă necontributivă a pensiei de serviciu şi la nivelul câştigului salarial mediu net, nu este clar determinată, reglementarea având un evident caracter confuz şi neîndeplinind cerinţele de calitate a legii, ceea ce a determinat concluzia încălcării art. 1 alin. (5) din Constituţie.

Considerăm că noua formă legislativă menţine acelaşi raportare la o bază de impunere insuficient de clar determinată, viciul de constituţionalitate constatat prin Decizia nr. 467/02.08.2023 continuând să existe.

Prin art. XVIII din Lege, legiuitorul modifică art. 101 din Legea nr. 227/2015, instituind o supraimpozitare a pensiilor de serviciu pentru partea din venitul din pensie care excedează ,,principiului contributivităţii”, diferenţiată procentual prin raportarea acestei părţi la nivelul câștigului salarial mediu net și al nivelul câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Legiuitorul nu stabileşte o modalitate de determinare a pensiei conform principiului contributivităţii, ceea ce face ca norma să fie profund neclară şi imprecisă. Bunăoară, deşi principiul contributivităţii este consacrat în sistemul public de pensii, atât de Legea nr. 263/2010, cât şi de Legea nr. 127/2019, în realitate, modul concret de aplicare a acestuia depinde de o multitudine de factori şi, mai mult, diferenţele sunt fundamentale, chiar şi între cele două Legi menţionate.

Printre altele, se ridică problema dacă legiuitorul a avut în vedere o determinare fictivă a pensiei magistratului în baza principiului contributivităţii, strict în scop de impozitare, conform tuturor regulilor prevăzute în sistemul public de pensii şi, dacă da, care vor fi aspectele avute în vedere. Astfel, raportat la sistemul public de pensii, la determinarea cuantumului pensiei sunt avute în vedere toate veniturile pentru care s-au achitat contribuţii de asigurări sociale. În acest context, se ridică problema dacă pentru stabilirea bazei de impozitare vor fi avute în vedere numai indemnizaţiile brute şi sporurile cu caracter permanent, aşa cum prevede art. 211 din Legea nr. 303/2022, sau toate veniturile care pot fi valorificate conform sistemului public de pensii.

De asemenea, nu rezultă dacă, în vederea determinării acestei baze de impozitare, se vor aplica toate dispoziţiile ce reglementează stabilirea pensiei în sistemul public, sau doar unele dintre acestea. Între altele, se ridică problema dacă, în acest proces, se are în vedere şi indicele de corecţie. În plus, pentru că pensia de serviciu a magistraţilor se determină după alte coordonate decât pensia din sistemul public, nu este clar care sunt condiţiile ce vor fi avute în vedere pentru aspecte precum stagiul complet de cotizare sau vârsta standard de pensionare. În concret, nu rezultă dacă vârsta standard este cea reglementată de Legea nr. 303/2022 sau cea din sistemul public şi nici dacă stagiul avut în vedere este cel din sistemul public sau vechimea minimă statuată pentru pensia de serviciu.

În egală măsură, dacă raportarea se face la sistemul public, atunci în cazul magistraţilor se creează o evidentă discriminare, în condiţiile în care pentru pensia de serviciu legiuitorul nu a instituit reguli diferite în funcţie de sex, condiţiile fiind aceleaşi, indiferent dacă magistratul este femeie sau bărbat. Or, în sistemul public, stagiul complet de cotizare şi vârsta standard de pensionare sunt stabilite diferit pentru femei şi bărbaţi, ceea ce înseamnă că, în final, pentru doi magistraţi de sex diferit aflaţi însă în condiţii identice sub toate celelalte aspecte, valoarea pensiei determinate conform contributivităţii va fi diferită şi, implicit, baza de impozitare şi regimul fiscal vor fi diferite.

Toate aceste aspecte, care au constituit critici şi raportat la prima formă legislativă a proiectului PL-x nr. 244/2023 şi pe care Curtea Constituţională a României le-a găsit ca întemeiate reţinând caracterul neclar al modului de determinare a bazei de impunere, se menţin şi raportat la actualul proiect care păstrează o soluţie legislativă care prezintă aceleaşi vicii de neconstituţionalitate.

Suplimentar, prin paragraful nr. 165 din Decizia nr. 467/02.08.2023, Curtea Constituţională a observat că impozitarea nu poate avea un caracter sancţionator, pentru că se ajunge practic la o regândire şi o restructurare indirectă a înseşi bazei de calcul al pensiei de serviciu, care, astfel cum s-a arătat, trebuie să reflecte o valoare cât mai apropiată de cuantumul indemnizaţiei aferente funcţiei deţinute la momentul la care s-a realizat pensionarea. Or, dacă baza de calcul este un element ce ţine de însăşi asigurarea independenţei sistemului judiciar, nu este admisibilă reducerea indirectă a acesteia prin reglementarea unor impozite care în final conduc la o altă valoare a pensiei decât cea comparabilă cu indemnizaţia unei persoane aflate într-o funcţie similară celei din care s-a realizat pensionarea.

Or, în condiţiile în care potrivit art. V din proiectul legislativ adoptat, cuantumul net al pensiei de serviciu actualizate nu poate depăși 100% din venitul net la data actualizării al unui judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional, acest aspect angajând practic o recalculare ori o îngheţare a cuantumului pensiilor în plată pentru a fi aliniate plafonului venitului net (norma adoptată nu clarifică efectele dispoziţiei asupra acestei categorii de pensii), rezultă că aplicarea impozitului prevăzut de art. XVIII determină scăderea indirectă a bazei de calcul a pensiei de serviciu sub standardul constituţional constând într-o valoare cât mai apropiată de cuantumul indemnizaţiei aferente funcţiei deţinute la momentul la care s-a realizat pensionarea.

Un ultim aspect din perspectiva modificărilor aduse art. 101 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal îl reprezintă faptul că stabilirea unor impozite menite exclusiv să scadă nivelul pensiilor de serviciu în plată, deci stabilite exclusiv în scop sancţionator şi nu în scopul de a alimenta constant şi ritmic bugetul de stat, constituie o formă legislativă care nu ţine cont de observaţiile CCR enunţate în paragrafele nr. 165 şi 167 din Decizia nr. 467/02.08.2023, constituind o încălcare a art. 1 alin. (5) dar şi a art. 16 alin. (1) şi art. 53 alin. (2) din Constituţia României.

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories