Secţiuni » Sistemul judiciar
Sistemul judiciar
Alegeri CSMActivitate parchete
3 comentarii

FJR și AIJ solicită reforme reale și rapide în justiție
07.01.2021 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Content, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust

Joi, 7 ianuarie 2021, Asociația Forumul Judecătorilor din România şi Asociația Inițiativa pentru Justiție au dat publicității următorul comunicat: Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție readuc în atenția opiniei publice faptul că Primul Raport anual cu privire la statul de drept, publicat la 30.09.2020 de Comisia Europeană, reține că măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței sistemului judiciar continuă să fie în vigoare, dând exemplul Secției de investigare a infracțiunilor comise de judecători și procurori (SIIJ), normelor vizând răspunderea materială a magistraților, numirii procurorilor de rang înalt, sistemului de pensionare anticipată la 20 de ani vechime etc. Comisia Europeană a constatat că acest fapt crește incertitudinea privind funcționarea sistemului de justiție, în ansamblu, dar afectează și independența, statutul și cariera individuală a magistraților, în special prin efectul combinat al diverselor măsuri legislative, criticate în timp de toate entitățile internaționale relevante (Comisia de la Veneția, GRECO, Comisia Europeană, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni). A fost criticată și creșterea deficitului de resurse umane în sistemul de justiție, în condițiile unor aspecte legislative negative vizând admiterea în magistratură și promovarea judecătorilor la Înalta Curte de Casație și Justiție.

De asemenea, concluziile Avocatului general CJUE, Michal Bobek, publicate la 23.09.2020, la Luxembourg, în primul set de șase cereri de decizie preliminară (cauzele ”Asociația Forumul Judecătorilor din România și alții”) vizând, în esență, statul de drept în România, au confirmat practic întreaga abordare propusă de subscrisele asociații profesionale ale magistraților, care au militat cu determinare pentru independența justiției în ultimii 3-4 ani, inclusiv caracterul obligatoriu al Deciziei privind Mecanismul de cooperare și verificare, instituit de Comisia Europeană, cu relevanță și pentru Curtea Constituțională a României. Numirea interimară a șefului Inspecției Judiciare și normele naționale privind înființarea unei secții de parchet specifice cu competență exclusivă pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați, considerate și de Avocatul general al CJUE ca fiind contrare dreptului Uniunii Europene, reprezintă alte două aspecte care nu pot fi trecute cu vederea.

În acest context, Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită încă o dată reforme rapide în justiție, pentru alinierea legislației naționale cerințelor minimale ale dreptului Uniunii Europene privind statul de drept, rapoartele entităților internaționale relevante și doleanțelor majorității covârșitoare a magistraților români.

Cel puțin următoarele reforme sunt necesare urgent:

1. Reglementări legislative pentru admiterea în magistratură, delegarea, detașarea și transferul magistraților; renunțarea la dispozițiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Național al Magistraturii;

2. Desființarea necondiționată a secției de parchet separate, creată pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori;

3. Abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligația de abținere a magistraților de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”;

4. Reinstaurarea meritocrației în magistratură; reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv și mai ales la Înalta Curte de Casație și Justiție;

5. Revizuirea sistemului de numire și revocare a procurorilor-șefi și limitarea rolului ministrului justiției în aceste proceduri, simultan cu creșterea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii; întărirea independenței procurorului și reglementarea clară și restrictivă a noțiunii de procuror ierarhic superior;

6. Respectarea rolului și a atribuțiilor stabilite de Constituție pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin înlăturarea transferării arbitrare a unor atribuții ale Plenului către secții sau către anumiți judecători, în funcție de gradul profesional deținut, de natură a deturna funcționarea colegială; revizuirea dispozițiilor privind alegerea și revocarea membrilor CSM, în sensul instituirii unui vot universal, respectiv a unei proceduri flexibile și accesibile;

7. Reorganizarea Inspecției Judiciare, reconsiderarea rolului și a atribuțiilor inspectorului-șef; reglementarea unor examene meritocratice pentru selectarea inspectorilor judiciari și funcțiile de conducere din cadrul Inspecției Judiciare; abrogarea OUG nr.77/2018;

8. Abrogarea dispozițiilor introduse în anii 2018-2019 de natură a încărca nejustificat volumul de muncă al instanțelor și parchetelor (spre exemplu, completurile de apeluri în trei judecători);

9. Revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraților, cât timp acestea ignoră independența justiției;

10. Ratificarea de Parlamentul României a Protocolului nr. 16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, al cărui text a fost adoptat de Comitetul Miniștrilor la data de 10 iulie 2013 și care a fost deschis spre semnare la 2 octombrie 2013, la Strasbourg. Protocolul nr. 16 prevede posibilitatea pentru cele mai înalte jurisdicții ale părților contractante de a solicita un aviz consultativ Curții Europene a Drepturilor Omului, atunci când apreciază că o anumită cauză aflată pe rolul lor ridică o problemă gravă privind interpretarea sau aplicarea Convenției sau a protocoalelor sale.

Alte propuneri (unele cuprinse și în proiectele publicate de Ministerul Justiției la 30 septembrie 2020) care pot ajuta la modernizarea justiției nu sunt de o urgență deosebită și pot fi discutate pe larg (spre exemplu, adoptarea autonomiei bugetare a magistraturii, conform recomandărilor Comisiei de la Veneția, unele modificări aduse Codului de procedură civilă etc.) în grupuri de lucru organizate de Ministerul Justiției, la care să participe și asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor.

Asociația Forumul Judecătorilor din România
judecător Dragoș Călin, co-președinte
judecător Lucia Zaharia, co-președinte

Asociația Inițiativa pentru Justiție
procuror Bogdan Pîrlog, co-președinte
procuror Sorin Lia, co-președinte

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

3 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti