Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q8
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3 SUV
Citeşte mai mult în legătură cu Dreptul muncii, Flux informații, Note de studiu, RNSJ, SELECTED

Despre continuitatea juridică a organizațiilor patronale în România

19 octombrie 2023 | Andrei SĂVESCU
Andrei Săvescu

Andrei Săvescu

Introducere

1. Organizațiile patronale au apărut imediat ce a fost posibil, pe măsura dezvoltării proprietății private în România post-decembristă. Deși în primii ani după Revoluția din Decembrie 1989, pe fondul ritmului lent al privatizării, organizațiile patronale au înregistrat o prezență timidă și au avut un rol limitat în dezvoltarea relațiilor de muncă, odată cu trecerea timpului au devenit din ce în ce mai numeroase și mai puternice, în prezent deținând un rol deosebit de important în societate. Reglementarea organizațiilor patronale a evoluat corespunzător în timp, fiind la început ezitantă, apoi tot mai complexă[1].

Terminologie

2. În esență, patronatul este o persoană juridică fără scop patrimonial, alcătuită prin asocierea patronilor, adică a persoanelor juridice de drept privat care au salariați, precum și/sau a persoanelor fizice autorizate și persoanelor care exercită o meserie sau o profesie în mod independent[2]. Ca orice altă persoană juridică, și organizațiile patronale legal înfiinţate se supun dispoziţiilor aplicabile categoriei din care fac parte[3].

3. Cuvântul “patronat” este utilizat de legiuitor cu două înțelesuri: unul restrâns, de patronat, așa cum am menționat mai sus, și unul mai larg, de organizație patronală, în sensul de organizație alcătuită prin asocierea unor patroni, adică persoane juridice sau fizice sau care angajează salariați[4]. Unele patronate și unele organizații patronale au caracter reprezentativ, în condițiile prevăzute de lege, ceea ce le conferă unele drepturi suplimentare, în comparație cu patronatele și organizațiile patronale care nu au caracter reprezentativ.

4. De-a lungul timpul, legiuitorul a utilizat și expresia “asociație patronală”, tot în sensul de organizație alcătuită prin asocierea unor patroni[5].

JURIDICE by Night

Arbitraj comercial

Evenimente juridice

Servicii JURIDICE.ro

Legea nr. 21/1924

5. Ca persoane juridice de drept privat, primele organizațiile patronale s-au constituit și au funcționat imediat după Revoluție, în baza legii nr. 21/1924, Decretului-lege nr. 8/1989 și Decretului nr. 31/1954, ca persoane juridice de drept privat, fără scop patrimonial, având ca scop apărarea intereselor patronilor, individuali sau reuniți în uniunii sau asociații patronale[6].

Ordonanța Guvernului nr. 26/2000

6. Acea reglementare a fost abrogată de Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații[7], care a devenit noul sediu al materiei pentru patronate.

7. Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 a marcat o primă delimitare a reglementării patronatelor față de reglementarea altor persoane juridice fără scop patrimonial, care erau reglementate împreună în actul normativ anterior[8]. Patronatele au fost supuse Ordonanței Guvernului nr. 26/2000.

8. Potrivit noii reglementări, asocierile de patronate, adică organizațiile patronale, erau denumite federații. Federațiile înființare după intrarea în vigoare a Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 trebuia să se înființeze potrivit noii reglementări, cuprinse în art. 35.

9. În ce privește organizațiile patronale vechi, înființate sub imperiul vechii reglementări, potrivit art. 83 alin. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, toate grupările de persoane juridice anterioare și-au păstrat personalitatea juridică, iar regimul lor juridic avea să fie cel nou, dat de Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 federațiilor. Același act normativ a prevăzut, în sarcina instanțelor judecătorești, obligația de a transmite dosarele persoanelor juridice deja înființate către noile instanțe judecătorești competente, precum și către Ministerul Justiției[9], pentru a fi înscrise în Registrul național al persoanelor juridice fără scop patrimonial[10]. Toate aceste operațiuni urma să fie realizate din oficiu, fără să fie nicio solicitare în acest sens din partea organizațiilor la care reglementarea s-a referit.

10. Așadar, Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 a prevăzut o procedură nouă pentru înființarea federațiilor patronale, procedură aplicabilă dealtfel tuturor federațiilor, adică persoanelor juridice alcătuite din persoane juridice, iar organizațiile patronale existente la momentul intrării în vigoare a noii reglementări, indiferent de denumirea lor anterioară, au devenit, prin puterea legii, federații (patronale)[11].

11. Opțiunea legiuitorului a fost firească: (1) pe de o parte, a fost simplificată tipologia persoanelor juridice asociative, iar pe de altă parte (2) legiuitorul le-a conservat existența juridică. De altfel, este greu de conceput cum ar fi putut fi altfel, să se desființeze prin puterea legii persoane juridice care funcționau, unele dintre ele, încă din zorii noii democrații românești, din perioada 1990-1991, și să fie obligate să se re-înființeze în conformitate cu noua reglementare.

Legea nr. 356/2001

12. La scurt timp după Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, organizațiile patronale au primit și ele o reglementare specială[12], legea nr. 356/2001[13], legea patronatelor, prin care legiuitorul a distrus simplitatea reglementării din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, care reglementa doar federația ca formă de asociere a mai multor patronate. Noua reglementare a prevăzut o diversitate de organizații patronale: patronate, uniuni sau federații patronale și, respectiv, confederații patronale[14]. În privința patronatelor deja înființate, legiuitorul a prevăzut obligația de a depune noul statut în concordanță cu prevederile noii reglementări, sub sancțiunea suspendării dreptului de reprezentare[15].

13. Această obligație necesită două precizări. (i) În primul rând, trebuie observat că din textul art. 21 din legea nr. 356/2001, menționat mai sus, rezultă că obligația de a depune noul statut incumbă doar patronatelor pre-existente, nu și organizațiilor patronale de rang superior, adică nu și federațiilor[16]. (ii) Pe de altă parte, sancțiunea nerespectării termenului de 6 luni pentru depunerea noului statut al patronatului nu era pierderea personalității juridice, și nici pierderea statutului juridic, ci doar suspendarea dreptului de reprezentare, astfel încât, depunerea noului statut reînvia dreptul de reprezentare suspendat pentru depășirea termenului.

14. Așadar, organizațiile patronale de tip federație, respectiv, potrivit noilor forme juridice, uniune/confederație, nu au fost afectate de noua reglementare. Opțiunea legiuitorului, asemănătoare cu cea exprimată în Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 este firească: nu puteau fi nici desființate organizațiile patronale vechi, și nici obligate să se reînființeze, din moment ce aveau deja viață juridică proprie de 10 ani.

15. Bineînțeles, menținerea organizațiilor patronale a avut în vedere atât organizațiile înființate potrivit reglementării imediat anterioare, Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, cât și organizațiile mai vechi, pe care Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 le-a menținut.

Legea nr. 62/2011

16. După încă 9 ani, legiuitorul a perfecționat reglementarea, prin legea nr. 62/2011, legea dialogului social[17], clarificând ierarhia organizațiilor patronale care se vor constitui: patronat, organizație patronală (alcătuită din doi sau mai mulți patroni), federație patronală (alcătuită din două sau mai multe organizații patronale), confederație patronală (alcătuită din două sau mai multe federații patronale)[18]. Reglementarea a fost perfecționată în sensul îngreuierii constituirii organizațiilor patronale, în sens larg, întrucât accentul noii reglementări a fost pus pe reprezentativitatea organizațiilor patronale, care au anvergură și care, deci, sunt un factor important al dialogului social.

17. Bineînțeles, legiuitorul și-a păstrat opțiunea de menținere a organizațiilor patronale[19] deja înființate[20], atât organizațiile înființate potrivit reglementării imediat anterioare, legea nr. 365/2001, cât și organizațiile mai vechi, pe care legea nr. 365/2001 le-a menținut.

Legea nr. 367/2022

18. După încă 11 ani, în prezent, aspectele specifice organizațiilor patronale au primit o nouă configurație, reglementată de noua lege privind dialogul social nr. 367/2022[21], în vigoare de la 25 decembrie 2022, astfel cum aceasta a fost modificată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 42/2023[22].

19. Noua reglementare aduce o noutate importantă la nivelul definirii noțiunilor. Ea definește organizația patronală ca fiind o denumire generică pentru patronat, federație patronală, confederație patronală sau orice altă structură realizată prin asocierea patronilor şi/sau a angajatorilor. Această definiție largă a noțiunii de “organizație patronală” este importantă nu doar sub aspectul unei clarificări terminologice, ci, mai ales, pentru că reprezentativitatea (s.n.), chestiunea cheie în materie de dialog social, poate fi un atribut al oricărei organizații patronale, indiferent dacă este vorba de un patronat, o federație, o confederație sau orice altă structură de acest tip[23].

20. Noua tipologie a organizațiilor patronale este mai complexă[24] decât în vechea reglementare, însă obținerea reprezentativitatea (s.n.) este simplă și clară, orice organizație patronală care îndeplinește exigențele noii reglementări poate obține recunoașterea reprezentativității.

21. În ce privește organizațiile patronale înființate înainte de intrarea în vigoare a legii nr. 367/2022, legiuitorul și-a păstrat, în mod firesc, opțiunea de menținere a acestora[25], ca de fiecare dată când a modificat reglementările referitoare la patronate. Firește, și de această dată, menținerea organizațiilor patronale a avut în vedere atât organizațiile înființate potrivit reglementării imediat anterioare, legea nr. 62/2001, cât și organizațiile mai vechi, pe care legea nr. 62/2011 le-a menținut.

22. Mai mult decât atât, în contextul în care complexitatea și rigorile noii tipologii a organizațiilor patronale au crescut, având în vedere (i) importanța reprezentativității organelor patronale și (ii) opțiunea legiuitorului de a include în sfera noțiunii de organizație patronală orice organizație de acest fel, așa cum am arătat mai sus, legiuitorul a făcut precizări suplimentare cu privire la organizațiile patronale vechi care solicită recunoașterea reprezentativității[26], precizări care sunt în același sens cu precizarea de menținere a patronatelor vechi, dar de această dată și în materie de reprezentativitate, nu doar de existență juridică. Astfel, organizațiile patronale care au dobândit personalitate juridică anterior intrării în vigoare a legii nr. 367/2022 “vor depune la dosarul de reprezentativitate hotărârile judecătoreşti de dobândire a personalităţii juridice obţinute în baza actelor normative în vigoare la momentul dobândirii acesteia”. Este important de subliniat aici că legiuitorul nu a luat în considerare doar organizațiile patronale deja înființate, ci și organizațiile sindicale deja înființate, care au primit exact același regim juridic[27].

23. Semnificația derogărilor referitoare la organizațiile patronale vechi în privința art. 80 din legea nr. 367/2022, care se referă la dovada condițiilor de reprezentativitate se răsfrânge corespunzător și în privința dispozițiilor art. 79, care se referă la condițiile pentru recunoașterea reprezentativității. Bunăoară reprezentativitatea la nivel național a unei organizații patronale vechi necesită analizarea următoarelor aspecte: (i) dacă au statut legal de confederaţie patronală (art. 79 alin. 1 lit. A lit. a)), (ii) dacă au independenţă organizatorică şi patrimonială (art. 79 alin. 1 lit. A lit. b)), (iii) dacă au structuri teritoriale în cel puţin jumătate plus unu din judeţele României, inclusiv în municipiul Bucureşti (art. 79 alin. 1 lit. A lit. c)) și (iv) dacă au ca membri patroni ale căror unităţi cuprind cel puţin 7% din angajaţii/lucrătorii din economia naţională, cu excepţia angajaţilor/lucrătorilor din sistemul bugetar (art. 79 alin. 1 lit. A lit. c)). Toate aceste condiții, prevăzute de legea nouă, legea nr. 367/2022, în vigoare, trebuie să fie îndeplinite în mod cumulativ de către organizațiile patronale, atât de către cele constituite sub imperiul legii nr. 367/2022, cât și de cele vechi.

24. În privința organizațiilor patronale vechi, trebuie menționată că, întrucât ele se bucură de derogările prevăzute la art. 178 din legea nr. 367/2022, analizarea, de către instanța judecătorească învestită cu soluționarea cererii de constatare a reprezentativității, a condiției de a avea statut legal de confederație patronală, condiție prevăzută de art. 79 alin. 1 lit. A lit. a) din legea nr. 367/2022, nu vizează o apreciere cu privire la formă (s.n.), adică dacă există o hotărâre judecătorească de constituire a confederației, ci o apreciere cu privire la fond (s.n.), adică dacă în componența organizației patronale care solicită recunoașterea reprezentativității există două sau mai multe federații patronale, exigență prevăzută de art. 64 alin. 1 lit. d) din legea nr. 367/2022.

Concluzie

25. În acest fel, se păstrează făgașul normal al reglementării, nu doar menținând organizațiile patronale istorice, ci și permițându-le să-și conserve reprezentativitatea, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de noua reglementare.


[1] Autorul mulțumește pentru sprijinul acordat în abordarea problematicii care face obiectului acestui articol dlui av. Răzvan Crăciunaș și dnei av. Ioana Hubert.
[2] A se vedea art. 1 din legea nr. 367/2022 privind dialogul social, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 1238 din 22 decembrie 2022.
[3] A se vedea art. 192 din Codul civil, Legea nr. 287/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 15 iulie 2011.
[4] În treacăt remarcăm că noțiunea de „patron” este mai restrânsă decât noțiunea de „profesionist”, așa cum a fost ea reglementată de art. 3 din Codul civil. Toți patronii sunt profesioniști, dar doar unii profesioniști sunt patroni.
[5] A se vedea, bunăoară, art. 14 din legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 24 octombrie 1996.
[6] Ulterior, au fost înființate organizații patronale și în baza Hotărârii Guvernului nr. 509 din 26 august 1991, privind organizațiile patronale ale regiilor autonome și societăților comerciale cu capital integral de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 26 august 1991.
[7] Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000.
[8] Sindicatele, partidele politice și cultele religioase au rămas în afara reglementării Ordonanței Guvernului nr. 26/2000, cf. art. 1 alin. 3 al noului act normativ.
[9] Art. 84. (1) În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe registrele persoanelor juridice, aflate la grefa tribunalelor în circumscripţiile cărora funcţionează persoanele juridice de drept privat prevăzute de Legea nr. 21/1924 vor fi transmise judecătoriilor în ale căror circumscripţii acestea îşi au sediul.
(2) În acelaşi termen, registrele uniunilor şi federaţiilor, aflate la grefa curţilor de apel în circumscripţiile cărora funcţionează uniunile şi federaţiile prevăzute de Legea nr. 21/1924, vor fi transmise tribunalelor în circumscripţiile cărora acestea îşi au sediul.
(3) În vederea constituirii Registrului naţional prevăzut la art. 73, în termenul menţionat la alin. (1), instanţele judecătoreşti sunt obligate să transmită Ministerului Justiţiei copii de pe registrele asociaţiilor şi fundaţiilor, precum şi de pe registrele uniunilor şi federaţiilor, aflate la grefa acestora.
[10] Art. 74. (1) În scopul constituirii şi funcţionării Registrului naţional, instanţele judecătoreşti sunt obligate ca, din oficiu, să comunice electronic Ministerului Justiţiei copii de pe hotărârile judecătoreşti rămase definitive privind constituirea, modificarea şi încetarea oricărei asociaţii, fundaţii sau federaţii, precum şi de pe înscrisurile doveditoare, în termen de 3 zile de la data rămânerii definitive a fiecărei hotărâri judecătoreşti. În acelaşi termen, instanţele judecătoreşti vor efectua transferul înscrierilor cuprinse în registrele speciale ţinute de acestea către serverul central instalat la sediul Ministerului Justiţiei.
[11] Potrivit art. 73 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, Registrul naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial avea patru secţiuni distincte, enumerând în mod limitativ, nu exemplificativ, patru tipuri de persoane juridice cu caracter asociativ: a) asociaţii; b) organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale; c) fundaţii; d) federaţii. Organizațiile patronale se încadrau în această din urmă categorie: federații.
[12] De o reglementare specială care se bucuraseră deja, așa cum am menționat, sindicatele, partidele politice și cultele, care fuseseră extrase de sub incidența Ordonanței Guvernului nr. 26/2000.
[13] Legea nr. 356/2001, legea patronatelor, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 12 iulie 2001.
[14] Art. 4. (1) Patronatele se pot constitui în uniuni, federaţii, confederaţii sau în alte structuri asociative.
(2) Două sau mai multe patronate pot constitui uniuni sau federaţii patronale.
(3) Mai multe uniuni sau federaţii patronale se pot asocia în confederaţii patronale.
[15] Art. 21. (1) În termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, patronatele care până la data respectivă au dobândit personalitate juridică vor depune la instanţa de judecată competentă noul statut în concordanţă cu prevederile prezentei legi.
(2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) determină suspendarea dreptului de reprezentare începând cu ziua următoare expirării termenului de 6 luni.
[16] Federațiile erau singurele organizații de rang superior în acel moment, așa cum am arătat mai sus, potrivit dispozițiilor legale intrate în vigoare cu 6 luni mai devreme, Ordonanța Guvernului nr. 26/2000.
[17] Legea nr. 62/2011, legea dialogului social, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 10 mai 2011.
[18] Art. 55. (1) Organizaţiile patronale se constituie prin asociere liberă, pe sectoare de activitate, teritorial sau la nivel naţional, după cum urmează:
a) patronii se pot asocia pentru constituirea unei organizaţii patronale;
b) două sau mai multe organizaţii patronale pot constitui o federaţie patronală;
c) două sau mai multe federaţii patronale pot constitui o confederaţie patronală.
(2) Organizaţiile patronale îşi pot constitui structuri organizatorice teritoriale proprii, cu sau fără personalitate juridică. Structurile organizatorice teritoriale fără personalitate juridică îşi desfăşoară activitatea în baza statutului organizaţiilor patronale din care fac parte.
(3) Federaţiile şi confederaţiile patronale pot constitui din organizaţiile afiliate uniuni patronale teritoriale.
(4) Uniunile patronale teritoriale dobândesc personalitate juridică la cererea federaţiilor sau a confederaţiilor patronale care au hotărât constituirea acestora. În acest scop, împuternicitul special al federaţiei sau confederaţiei patronale va depune o cerere de dobândire a personalităţii juridice la tribunalul în a cărui rază teritorială îşi are sediul uniunea patronală teritorială, însoţită de hotărârea federaţiei sau a confederaţiei patronale de constituire a uniunii, potrivit statutului, copiile certificate ale statutelor federaţiilor şi/sau confederaţiilor patronale şi de copiile legalizate ale hotărârilor judecătoreşti de dobândire a personalităţii juridice de către acestea, rămase definitive şi irevocabile.
(5) O organizaţie patronală nu se poate afilia decât la o singură organizaţie patronală de rang superior.
(6) Organizaţiile patronale constituite la nivel naţional trebuie să aibă în componenţă structuri teritoriale în cel puţin jumătate plus unu dintre judeţe, inclusiv în municipiul Bucureşti.
[19] Art. 219. (1) Hotărârile judecătoreşti de dobândire a personalităţii juridice de către organizaţiile sindicale sau patronale obţinute până la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân valabile.
[20] În ce privește organizațiile sindicale, legiuitorul a impus câteva obligații administrative. A se vedea în acest sens art. 219 alin. 2-4 din Legea nr. 62/2011.
[21] Legea nr. 367/2022, privind dialogul social, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1238 din 22 decembrie 2022.
[22] Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 42/2023 pentru modificarea și completarea legii nr. 367/2022 privind dialogul social și a legii nr. 53/2003 – Codul muncii -, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 25 mai 2023.
[23] Art. 1. În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: (…)
12. patronat – persoană juridică de drept privat, autonomă, fără caracter politic şi fără scop patrimonial, constituită din patroni;
13. organizaţie patronală – denumire generică pentru patronat, federaţie patronală, confederaţie patronală sau orice altă structură realizată prin asocierea patronilor şi/sau a angajatorilor. Se constituie pe baza dreptului de liberă asociere, în scopul apărării şi promovării drepturilor şi intereselor comune ale membrilor săi, prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare, pactele, tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte, precum şi de statutele proprii;
14. reprezentativitate – atribut al organizaţiilor sindicale sau al organizaţiilor patronale dobândit potrivit prevederilor prezentei legi, care conferă statutul de partener social abilitat să îşi reprezinte membrii în cadrul dialogului social instituţionalizat; (…)
[24] Art. 64. (1) Organizaţiile patronale se constituie prin asocierea liberă, după cum urmează:
a) patronii/angajatorii se pot asocia pentru constituirea unui patronat/federaţie patronală/a angajatorilor;25/05/2023 – litera a fost modificată prin Ordonanţă de urgenţă 42/2023
b) societăţile cooperative, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale autorizate, care au calitatea de angajatori, potrivit legii, pot constitui şi/sau adera la un patronat;
c) două sau mai multe patronate pot constitui o federaţie patronală;
d) două sau mai multe federaţii patronale/ale angajatorilor pot constitui o confederaţie patronală/a angajatorilor.
(2) Organizaţiile patronale îşi pot constitui structuri organizatorice teritoriale proprii, cu sau fără personalitate juridică. Structurile organizatorice teritoriale fără personalitate juridică îşi desfăşoară activitatea în baza statutului organizaţiilor patronale din care fac parte.
(3) Federaţiile şi confederaţiile patronale pot constitui din organizaţiile afiliate uniuni patronale teritoriale.
(4) Uniunile patronale teritoriale, constituite potrivit alin. (3), dobândesc personalitate juridică la cererea federaţiilor sau a confederaţiilor patronale care au hotărât constituirea acestora. În acest scop, împuternicitul special al federaţiilor sau confederaţiilor patronale va depune o cerere de dobândire a personalităţii juridice la tribunalul în a cărui rază teritorială îşi are sediul uniunea patronală teritorială, la care se anexează două exemplare, semnate pentru conformitate cu originalul pe fiecare pagină de către împuternicitul special, ale următoarelor documente:
a) hotărârea definitivă a federaţiei sau a confederaţiei de constituire a uniunii, potrivit statutului;
b) statutul federaţiilor sau confederaţiilor patronale care au hotărât constituirea uniunii, hotărârile judecătoreşti definitive de dobândire a personalităţii juridice de către acestea, precum şi ultimele hotărâri judecătoreşti privind modificarea statutului şi/sau a organelor de conducere, după caz;
c) statutul uniunii patronale teritoriale;
d) lista membrilor din organele de conducere, conţinând numele, prenumele, codul numeric personal, funcţia şi durata mandatului acestora;
e) dovada sediului uniunii.
(5) Un patron/angajator poate fi afiliat la mai multe patronate, conform obiectelor de activitate înregistrate la registrul comerţului, pentru protejarea intereselor specifice fiecărui obiect de activitate. În scopul constatării reprezentativităţii la nivelul unui sector de negociere colectivă, un angajator poate fi reprezentat de un singur patronat sau de o singură federaţie patronală, respectiv de o singură confederaţie patronală.
(6) O organizaţie patronală se poate afilia numai la o singură organizaţie patronală de rang imediat superior.
(7) Organizaţiile patronale constituite la nivel naţional trebuie să aibă în componenţă structuri teritoriale în cel puţin jumătate plus unu dintre judeţe, inclusiv în municipiul Bucureşti.
(8) Afilierile de orice tip care nu respectă prevederile alin. (6) sunt nule de drept. Nulitatea poate fi invocată de orice persoană interesată, pe cale de acţiune sau de excepţie, în conformitate cu prevederile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.
[25] Art. 178. (1) Hotărârile judecătoreşti de dobândire a personalităţii juridice de către organizaţiile sindicale sau patronale obţinute până la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân valabile.
[26] Art. 178. (…) (2) Organizaţiile (…) patronale care şi-au dobândit personalitatea juridică anterior intrării în vigoare a prezentei legi, prin excepţie de la prevederile (…) art. 80 lit. A lit. a), lit. B lit. a), vor depune la dosarul de reprezentativitate hotărârile judecătoreşti de dobândire a personalităţii juridice obţinute în baza actelor normative în vigoare la momentul dobândirii acesteia.
Organizațiile patronale vechi se bucură de următoarele excepții:
Art. 80. Dovada îndeplinirii condiţiilor de reprezentativitate a organizaţiilor patronale se face astfel:
A. la nivel naţional: a) copie a hotărârii judecătoreşti definitive de dobândire a personalităţii juridice de către confederaţie (s.n.) şi a ultimei hotărâri judecătoreşti definitive de modificare a statutului şi/sau a componenţei organelor de conducere; (…)
B. la nivel de sector de negociere colectivă: a) copie a hotărârii judecătoreşti definitive de dobândire a personalităţii juridice de către patronat sau federaţia patronală şi a ultimei hotărâri judecătoreşti definitive de modificare a statutului şi/sau a componenţei organelor de conducere, după caz; (…)
[27] Art. 178. (…) (2) Organizaţiile sindicale (…) care şi-au dobândit personalitatea juridică anterior intrării în vigoare a prezentei legi, prin excepţie de la prevederile art. 55 lit. A lit. a), lit. B lit. a), lit. C lit. a), lit. D lit. a) (…), vor depune la dosarul de reprezentativitate hotărârile judecătoreşti de dobândire a personalităţii juridice obţinute în baza actelor normative în vigoare la momentul dobândirii acesteia.
Organizațiile sindicale vechi se bucură de următoarele excepții:
Art. 55. Dovada îndeplinirii condiţiilor de reprezentativitate (de către organizațiile sindicale – n.n.) se face astfel:
A. la nivel naţional: a) copie a hotărârii judecătoreşti definitive de dobândire a personalităţii juridice de către confederaţie (s.n.) şi a ultimei hotărâri judecătoreşti definitive de modificare a statutului şi/sau a componenţei organelor executive de conducere; (…)
B. la nivel de sector de negociere colectivă: a) copie a hotărârii judecătoreşti definitive de dobândire a personalităţii juridice de către federaţie (s.n.) şi a ultimei hotărâri judecătoreşti definitive de modificare a statutului şi/sau a componenţei organelor executive de conducere; (…)
C. la nivel de grup de unităţi, dacă acesta este constituit: a) copie a hotărârii judecătoreşti definitive de dobândire a personalităţii juridice de către federaţie (s.n.) şi a ultimei hotărâri judecătoreşti definitive de modificare a statutului şi/sau a componenţei organelor executive de conducere; (…)
D. la nivel de unitate: a) copie a hotărârii judecătoreşti definitive de dobândire a personalităţii juridice de către organizaţia sindicală şi a ultimei hotărâri judecătoreşti definitive de modificare a statutului şi/sau a componenţei organului executiv de conducere; (…)


Av. dr. Andrei Săvescu, SĂVESCU & ASOCIAȚII

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories