Secţiuni » Top Legal
Top Legal
Publicare
Banner BA-01
Banner BA-02
Comunicare profesională Fiscalitate Noutăți legislative SELECTED Top Legal

Experții Deloitte: noul impozit pe cifra de afaceri va crește rata efectivă de impozitare la 20%-30% și ar putea aduce 6,5 miliarde de lei în plus la buget anul viitor

20 octombrie 2023 | JURIDICE.ro

Legea ar putea intra în vigoare chiar din luna octombrie, dat fiind că mai trebuie doar promulgată de președintele României și publicată în Monitorul Oficial, atrag atenția specialiștii Deloitte

Impactul măsurilor fiscale cuprinse în legea pe care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament va fi unul semnificativ, în special pentru entitățile care urmează să fie impozitate pe cifra de afaceri, în cazul cărora rata efectivă de impozitare va crește considerabil, la 20%-30%, după intrarea în vigoare a noilor reglementări, potrivit unei analize realizate de experții Deloitte România. Cele mai afectate domenii sunt tehnologie și telecomunicații, industria auto, retail, domeniul farmaceutic și industria prelucrătoare. Conform aceleiași analize, impozitul pe cifra de afaceri ar aduce în plus la bugetul de stat 6,5 miliarde de lei pe an. Experții Deloitte atrag atenția că legea ar putea intra în vigoare chiar din luna octombrie, dat fiind că mai trebuie doar promulgată de președintele României și publicată în Monitorul Oficial. Printre măsurile cu aplicabilitate imediată se numără restrângerea facilităților acordate angajaților din anumite domenii, precum scutirea de impozit pe veniturile care depășesc 10.000 de lei pe lună pentru angajații din IT, și reintroducerea contribuției la sănătate pentru angajații din construcții și sectorul agricol.

„Acest pachet de măsuri tratează «un simptom» acut, dar nu și cauza «bolii», ceea ce induce efecte adverse în economie. Este adevărat că deficitul bugetar trebuie redus și era nevoie de măsuri în această direcție, însă ele par dezechilibrate, dat fiind că impactul financiar estimat pentru anii următori provine în proporție de aproximativ 85% din taxarea suplimentară și, în consecință, în mică parte din reducerea cheltuielilor. Dar, din nou, autoritățile au mers pe o abordare din care lipsesc studiile de impact, măsurile concrete de limitare a evaziunii fiscale și o viziune clară cu privire la reașezarea sistemului fiscal național în ansamblul său. Rămâne de văzut care va fi impactul lor real în practică, dar este foarte important ca, din acest moment, să înceapă elaborarea unei strategii fiscale coerente, pe baza unor studii solide, care, chiar dacă necesită timp pentru conturare, să reașeze sistemul fiscal pe baza corecte și sustenabile. De altfel, revizuirea cadrului fiscal este prevăzută și în PNRR, însă se pare că, cel puțin pentru moment, nu reprezintă o prioritate. În plus, factorii de decizie trebuie să identifice domeniile prioritare pentru dezvoltarea economiei naționale, cu productivitate mult peste medie, pe care să le stimuleze cu facilități fiscale și care să constituie unul dintre pilonii strategiei. În paralel, este necesar să înceapă tratamentul pentru cauza «bolii», care este reprezentată de ponderea cheltuielilor curente ale statului, mult prea mare în raport cu cea destinată investițiilor, care cumulează doar puțin peste 18% din total în 2023, chiar dacă în creștere față de anul anterior, astfel încât veniturile suplimentare obținute ca urmare a noilor măsuri fiscale să fie direcționate către proiecte prioritare ale statului, de dezvoltare a infrastructurii de transport, educație, sănătate etc. în beneficiul întregii societăți”, a declarat Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România.

Impozitul minim pe cifra de afaceri/impozitul suplimentar

„Poate cea mai importantă măsură cuprinsă în acest pachet, ca impact, este introducerea unui nivel minim al impozitului pe profit, care se va determina prin aplicarea unei cote de 1% din cifra de afaceri, și care va fi aplicabil dacă impozitul pe profit calculat conform regulilor generale este mai mic în sumă absolută decât acest nivel minim. Această măsură se va aplica companiilor cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro, aproximativ 1.000 de companii, după estimările noastre, deci o treime din marii contribuabili, companii românești și multinaționale. La această măsură se adaugă un impozit pe profit suplimentar, în cazul instituțiilor financiare (2% din principalele venituri în primii doi ani, 1% ulterior), și a companiilor din industria de petrol și gaze cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro (0,5% din cifra de afaceri).

Dintre companiile vizate de impozitul minim, 70% ar urma să fie taxate la cifra de afaceri și doar 30% rămân la impozitul pe profit, conform datelor raportate de companii pentru 2022 și estimărilor pe 2023. În consecință, pentru acestea, dar și pentru contribuabilii care vor datora impozit suplimentar, cel mai probabil va crește cota efectivă de impozitare începând cu 2024. Cele mai afectate vor fi companiile din tehnologie și telecomunicații, pentru care impozitul total urcă la 31%, industria auto (la 30%), retail (la 29%), domeniul farmaceutic (la 29%) și industria prelucrătoare (la 28%). Calculele au la bază impozitul pe profit raportat de companii pentru anul trecut și cifra de afaceri estimată. Este de reținut faptul că impozitul pe cifra de afaceri se aplică și societăților din aceleași categorii care au pierdere fiscală, aproximativ 100 din totalul menționat. Măsurile intră în vigoare la 1 ianuarie 2024 și ar putea aduce la buget aproximativ 6,5 miliarde de lei anul viitor”, a declarat Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

Măsuri care vizează impozitarea veniturilor

„Prevederile referitoare la impozitarea veniturilor din salarii, spre deosebire de majoritatea măsurilor, vor fi aplicabile din prima lună după publicarea actului normativ în Monitorul Oficial. În aceste condiții, angajatorii trebuie să fie pregătiți pentru conformare imediat, fiind vorba de impozite cu reținere la sursă. Renunțarea la scutirea de impozit pe veniturile angajaților din IT care depășesc 10.000 de lei pe lună va afecta salariul net sau costul salarial pentru angajator. Spre exemplu, în prezent, pentru un salariu brut de 14.000 de lei/lună, angajatul rămâne cu 9.100 de lei net, după reținerea contribuțiilor în sumă de 4.900 de lei. În noua formulă, angajatul din IT va putea opta să renunțe la contribuția la pilonul II de pensii (care în prezent este de 3,75%, însă va crește la 4,75% de anul viitor), caz în care va rămâne cu un salariu net de 9.350 de lei pe lună (sau 9.486 de lei începând cu 2024), deci mai mult decât în prezent. Opțiunea pentru menținerea contribuției la pilonul II de pensii va atrage scăderea salariului net la 8.840 de lei lună.

De asemenea, reintroducerea contribuției de sănătate pentru salariații din construcții va determina o scădere a venitului net pentru aceștia. Spre exemplu, la un salariu net de 5.000 de lei, costul total al angajatorului este, în prezent, de 6.492 de lei. Ulterior, pentru a menține salariul net, angajatorul va trebui să suporte un cost total de 7.436 de lei (+15%). În caz contrar, salariul net scade la 4.365 de lei (-13%). Angajații din acest sector au în continuare posibilitatea de a renunța la contribuția pentru pilonul II de pensii. În consecință, ambele măsuri vor pune presiune pe angajații din aceste sectoare care până acum beneficiau de aceste facilități, dar și pe angajatori, de la care se așteaptă să acopere, cel puțin parțial, această posibilă scădere a veniturilor nete. În plus, beneficiarii tichetelor de masă sau de vacanță vor avea de suportat, și pentru acestea, contribuția la sănătate de 10% care până acum nu era datorată.

Printre alte măsuri, mai este de remarcat creșterea cotei de impozit pe venit de la 16% la 70% pentru veniturile a căror sursă nu a fost identificată, constatate în cadrul unei verificări a situației fiscale personale. Această măsură însă va fi aplicabilă pentru veniturile identificate în urma verificărilor începute după 1 iulie 2024, deci se acordă indirect o perioadă pentru contribuabili de a se conforma voluntar, situație care le-ar permite utilizarea cotelor curente de impunere (semnificativ mai mici), în funcție de tipul de venit obținut”, a declarat Raluca Bontaș, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

Generalizarea RO e-Factura

„Pentru companii, o măsură importantă cuprinsă în această lege este cea legată de generalizarea sistemului de raportare RO e-Factura, pentru toate operațiunile taxabile în România, cu excepția exporturilor și a livrărilor intracomunitare. Procesul are două etape importante: între 1 ianuarie și 30 iunie 2024, este obligatorie raportarea facturilor în sistem electronic în termen de cinci zile lucrătoare de la emitere, iar după 1 iulie 2024, facturile trebuie emise direct din sistemul RO e-Factura, astfel că cele pe hârtie sau emise în vechiul format electronic nu vor mai fi acceptate din punct de vedere fiscal. Furnizorii vor beneficia de o perioadă de grație, în primele trei luni din 2024, în care nu se vor aplica amenzi pentru neconformare. Prin această măsură, România se aliniază tendințelor la nivel european cu privire la facturarea electronică, după ce țări precum Italia, Serbia sau Ungaria au implementat sisteme similare, iar alte state, cum ar fi Germania, Belgia, Letonia, Polonia, și-au anunțat intenția de a introduce facturarea electronică obligatorie în următorii doi ani. În zona de taxe indirecte, alte măsuri importante sunt cele de majorare a unor cote de TVA. Printre acestea se numără și creșterea TVA de la 5% la 9% pentru locuințele care respectă condițiile pentru aplicarea cotei reduse, măsură care necesită o atenție sporită pentru că vine și cu un set de criterii privind dotările minime ale unei locuințe pentru a fi considerată locuință care poate fi livrată ca atare. În plus, crește TVA pentru alimentele cu zahăr și se introduc accize pentru băuturile nealcoolice cu conținut ridicat de zahăr și pentru țigările electronice ce conțin înlocuitori din tutun, cu sau fără nicotină, și dispozitive de vaporizare sau similare”, a declarat Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România.

Abordare nouă în controalele fiscale

„Implementarea sistemelor electronice de raportare fiscală are drept scop, printre altele, simplificarea și eficientizarea controalelor derulate la contribuabili. Din acest considerent, la finalul anului trecut a fost introdusă în legislație noțiunea de notificare de conformare, pe care autoritatea fiscală este obligată să o trimită contribuabilului în momentul în care constată neconcordanțe în raportările depuse de acesta sau neconformarea la obligațiile care îi revin, cu scopul de a crește conformarea voluntară și de a direcționa controalele în zonele cu evaziune fiscală ridicată. ANAF a emis deja, în primul semestru al anului, 3.700 de notificări de conformare, un volum considerabil, având în vedere că formularul a apărut la jumătatea semestrului. Pe de altă parte, activitatea de inspecție fiscală a încetinit, atât ca număr, cât și ca sume impuse. Din datele ANAF reiese că, în primul semestru din acest an, au avut loc 7.500 de controale la persoane juridice, în scădere de la 8.800 în aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, sumele impuse s-au ridicat la un miliard de lei în prima jumătate a acestui an, față de 1,4 miliarde de lei în primul semestru din 2022. În schimb, au crescut verificările documentare, operaționalizate, de asemenea, prin modificările aduse legislației la finalul lui 2022, pentru a simplifica procesul și a elibera resurse atât pentru contribuabil (controlul nu se mai derulează la sediul contribuabilului, ci la ANAF), cât și pentru instituția de control, care le poate direcționa către lupta cu marea evaziune. Această procedură necesită în continuare o serie de reglaje în implementare, dar, pe termen lung, ne așteptăm la rezultate pozitive”, a declarat Alex Slujitoru, Partener Reff & Asociații | Deloitte Legal.

Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță fiscală și juridică, consultanță, consultanță financiară și managementul riscului către aproximativ 90% din companiile prezente în topul Fortune Global 500® și către mii de companii din sectorul privat. Experții firmei contribuie la atingerea unor rezultate măsurabile și de durată, care ajută la consolidarea încrederii în piețele de capital, care permit companiilor să se transforme, să prospere și să deschidă calea către o economie mai puternică, către o societate mai echitabilă și o lume sustenabilă. Cu o istorie de peste 175 de ani, Deloitte acoperă peste 150 de țări și teritorii. Obiectivul său este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor aproximativ 457.000 de profesioniști la nivel mondial.

Deloitte România este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale din țara noastră și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații | Deloitte Legal, servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță și managementul riscului, consultanță financiară, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a peste 3.400 de profesioniști.

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Poezii
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership