« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrepturile omuluiDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 

România la CEDO: cauza pendinte Spătaru. Deces copil la câțiva ani după naștere într-un spital privat, contradicție între rapoartele medico-juridice, clasare anulată cu trimitere spre re-investigare și apoi iar clasare cu confirmare (fapta definitivă a Judecătoriei Suceava)
08.01.2021 | Mihaela MAZILU-BABEL

JURIDICE - In Law We Trust
Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

Secția a patra, CEDO

Cererea nr. 57834/19
Mugurel-Constantin SPĂTARU împotriva României
introdusă la 24 octombrie 2019, comunicată la 30 noiembrie 2020 și publicată la 21 decembrie 2020

I. Obiectul cererii (precum este redat de CEDO și tradus de mine repede cu ajutorul lui Google Translate)

Obiectul cererii este dat atât de decesul fiului reclamantului care, potrivit acestuia, a avut loc din cauza îngrijirii insuficiente în timpul sarcinii mamei și în timpul nașterii, precum și de lipsa eficacității investigației referitoare la responsabilitatea medicului obstetrician. Copilul s-a născut pe 21 februarie 2009 într-un spital privat din Suceava.

Reclamantul a depus o plângere penală în august 2009 pentru vătămări corporale grave. După moartea minorului din 25 decembrie 2011, obiectul acestei proceduri a fost schimbat în ucidere din culpă.

Printr-o decizie din 11 octombrie 2016, Judecătoria Suceava a anulat decizia parchetului de închidere a cazului și a trimis cauza pentru cercetări ulterioare.

Printr-o decizie din 25 martie 2019, aceeași instanță a confirmat o a doua decizie de clasificare. Bazându-se în special pe avizul Comisiei medico-legale superioare, instanța a constatat că nu există o legătură de cauzalitate între îngrijirea sarcinii și nașterii și decesul copilului.

Din dosar nu reiese dacă reclamantul s-a constituit parte civilă în procesul penal sau dacă a introdus o acțiune civilă separată.

Bazându-se pe articolul 2 din Convenție, reclamantul s-a plâns de ineficiența anchetei penale. El se plânge în special că ancheta nu a clarificat contradicțiile dintre diferitele rapoarte medico-juridice efectuate în prezenta cauză cu privire la existența unei legături între gestionarea sarcinii și naștere, și diferitele patologii ale copilului care au dus la moartea acestuia.

II. Întrebările comunicate părților

1. Reclamantul a epuizat căile de atac interne prevăzute la articolul 35 § 1 din Convenție? În special, sistemul juridic național a pus la dispoziția reclamantului o cale de atac civilă care, indiferent de rezultatul procedurii penale și/sau disciplinare, ar fi putut duce la o compensare adecvată pentru prejudiciul suferit ca urmare a presupusei neglijențe medicale (Calvelli și Ciglio împotriva Italiei [MC], nr. 32967/96, § 51, CEDO 2002-I și Lopes de Sousa Fernandes împotriva Portugaliei [MC], nr. 56080/13, §§ 215 și 235 , 19 decembrie 2017)?
Guvernul este invitat să furnizeze copii ale hotărârilor judecătorești relevante.
Reclamantul este invitat să clarifice dacă a devenit parte civilă în contextul procedurii penale.

2. A existat o încălcare a dreptului la viață al copilului reclamantului, protejat de articolul 2 din Convenție (Lopes de Sousa Fernandes, citată mai sus, §§ 190-196 și §203)?

În special,

3. Având în vedere obligațiile pozitive care decurg din articolul 2 din Convenție, a existat în România la momentul respectiv un cadru de reglementare eficient care să oblige spitalele să adopte măsuri adecvate, în special îngrijirea în situații precum cea prezentă, pentru a proteja viața pacienților?

4. Având în vedere obligațiile procedurale care decurg din articolul 2 al Convenției, a fost efectivă urmărirea penală efectuată în speță în sensul acestei dispoziții? Investigația a clarificat cauzele decesului copilului? Instanțele naționale au examinat în mod satisfăcător argumentul principal al reclamantului, care a constat în afirmarea existenței unei contradicții între diferitele rapoarte medico-juridice produse în prezenta cauză (a se vedea, în acest sens, Eugenia Lazăr împotriva României, nr.32146/05, §§78 și 81-85, 16 februarie 2010)?

III. Jurisprudența CEDO incidentă, invocată de chiar CEDO a fi relevantă

3.1. Calvelli și Ciglio împotriva Italiei [MC], nr. 32967/96, §51, CEDO 2002-I
3.2. Lopes de Sousa Fernandes împotriva Portugaliei [MC], nr. 56080/13, §§ 190-196 și §203, §§215 și 235, 19 decembrie 2017
3.3. Eugenia Lazăr împotriva României, nr.32146/05, §§78 și 81-85, 16 februarie 2010

dr. Mihaela Mazilu-Babel

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.