Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul familiei
Dreptul familiei
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q8
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3 SUV
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
Citeşte mai mult în legătură cu Articole, Drepturile omului, Familie, Next, Note de studiu, RNSJ, SELECTED

Protejând vocea noilor generații – Convenția privind drepturile copilului

23 octombrie 2023 | Claudia STANCIU, Miruna POPESCU
Claudia Stanciu

Claudia Stanciu

Miruna Popescu

Miruna Popescu

1. Considerații introductive

Drepturile copilului sunt acel corolar de drepturi fundamentale de care beneficiază orice cetățean al statelor membre ce nu a atins încă vârsta maturității.

Convenția privind drepturile copilului este documentul adoptat de ONU care promite să asigure respectarea și apărarea drepturilor tuturor copiilor. De-a lungul celor 54 de articole sunt prezentate o serie de obligații universal valabile.

Înainte de a analiza acest instrument internațional, considerăm important a explica anumite noțiuni de bază. Astfel, în primul rând, copilul reprezintă orice persoană cu vârsta sub 18 ani. Aceștia se bucură de aceleași drepturi ca oricare dintre noi, dar beneficiază de un nivel sporit de protecție în anumite domenii, precum respectul pentru valorile culturale ale comunității copilului, dar și protecția juridică a copilului atât înainte, cât și după naștere. Prin intermediul acestei Convenții, sunt definite toate drepturile de care beneficiază copiii și responsabilitățile statelor în relația cu aceștia. Bineînțeles, aceste drepturi sunt interdependente, au importanță egală și nu pot face obiectul vreunei restrângeri sau limitări.

Convenția cu privire la Drepturile Copiilor a fost ratificată de țara noastră în anul 1990, marcând totodată și trecerea la un regim democratic, care ocrotește drepturile omului și le recunoaște importanța sporită. România a fost printre primele state care au ratificat această convenție, în anul imediat următor adoptării sale în cadrul Adunării Generale a Naţiunilor Unite, prin Legea nr. 18 din 28 septembrie 1990.

JURIDICE by Night

Servicii JURIDICE.ro

Arbitraj comercial

Evenimente juridice

Pentru prima dată au fost discutate în forumuri internaționale subiecte anterior ignorate precum exploatarea muncii copilului, exploatarea sexuală, accesul copiilor la educaţie, copiii cu nevoi speciale, copiii afectaţi de HIV/SIDA sau copiii soldaţi. Această convenție valorifică o sferă largă a drepturilor omului – civile, politice, economice, sociale, culturale, pentru a crea un cadru optim pentru dezvoltarea copilului la potențialul său maxim într-un cadru de demnitate și justiție.

Un important avantaj al acestui document este faptul că toate drepturile enunțate sunt clare, concrete și accesibile înțelegerii destinatarilor lor, și anume minorii. Acest fapt este dovedit și prin Eurobarometrul din 2008 realizat la solicitarea Comisiei UE, care a arătat că 85% dintre tinerii cu vârste între 15 și 18 ani din România conștientizează existența acestei Convenții și drepturile pe care aceasta le asigură[1]. Cu toate acestea, peste jumătatea dintre respondenții din țara noastră consideră că aceste drepturi nu sunt respectate deloc sau sunt incomplet protejate.

La nivel național, mai multe organizații non-profit își asumă rolul de a organiza campanii de informare și educare în vederea apărării drepturilor copiilor. Or, acest lucru este crucial, deoarece copiii trebuie să-şi cunoască atât responsabilităţile, cât şi drepturile pentru a lua decizii corecte, în interesul lor superior.

Convenția are la bază 4 principii:

– principiul nondiscriminării;
– devotamentul față de interesul superior al copilului;
– dreptul la viață, supraviețuire și dezvoltare;
– respectul pentru punctele de vedere ale copilului.

2. Scurtă incursiune în cuprinsul convenției. Drepturile copiilor.

Convenția este deschisă de un Preambul, în care se oferă o serie de informații referitoare la contextul istoric și al ariei de aplicare a acestui act. În plus, aici se enunță importanța deosebită pe care o are familia, acesta fiind cea care are responsabilitatea principală de a îngriji și de a proteja copilul.

Pe lângă principiile fundamentale ce asigură protecția drepturilor copiilor, se mai remarcă și alte drepturi extrem de importante, pe care le vom enunța în cele ce urmează.

Având în vedere statisticile recente privind țara noastră, care ne arată o creștere alarmantă în ceea ce privește numărul de minori care cad victime ale traficului de persoane, această Convenție aduce un plus de protecție și în acest domeniu. Privit global, într-un eșantion de 1000 de persoane în lume, 5,4 sunt victime ale sclaviei moderne. Cel mai îngrijorător este faptul că 1 din 4 victime sunt copii, traficați, de regulă, fie în scopul cerșetoriei, fie al exploatării sexuale.[2]

Astfel, în articolul 11 se statuează obligația statului de lua măsuri pentru a combate și preveni transferul ilegal în afara țării și împiedicarea reîntoarcerii în țară. În acest sens, statele au prerogativa de a semna acorduri bilaterale sau să adere la anumite acorduri deja existente pentru a conferi o protecție sporită minorilor și a opri proliferarea acestui fenomen insidios.

Într-o societate în care primul instinct este acela de a ignora opiniile copiilor, de a le respinge ca fiind imature și de a nu le acorda nici măcar o șansă de a-și apăra convingerile, aceasta convenție vine ca un imbold pentru a schimba aceste preconcepții. În articolele 12 și 13, se evidențiază întocmai dreptul copiiilor la liberă exprimare, dar și respectul care trebuie să fie acordat opiniilor acestora, astfel servind ca un potențial motor pentru schimbare pozitivă la nivelul societății actuale.

Trăim în secolul vitezei. O multitudine de informații este disponibilă, la un click distanță. Cu toate acestea, dezinformarea este și ea mai prezentă ca niciodată. Fenomenul de fake news, manipularea prin intermediul rețelelor sociale, informațiile eronate au atins cote alarmante. Or, considerăm noi că art. 17 din Convenție oferă o fundație pe care statele pot clădi pentru a lupta împotriva acestora. Astfel, aici este enunțat dreptul copilului la o informare corespunzătoare care să contribuie la dezvoltarea sa socială, spirituală și morală, iar în acest sens statul are obligația de a lua măsuri pentru a îi proteja împotriva informațiilor care le pot dăuna.

Fie că vrem să admitem sau nu, țara noastră este una în care violența domestică a atins cote alarmante. Conform unor statistici recente, în anul 2022, 42 de femei și 4 copii au murit anul trecut, în urma bătăilor și abuzurilor din familie, iar aproape 40.000 de femei și 9.000 de copii au fost victimele agresiunilor[3]. Mai mult, violența intrafamilială pare să prindă aripi, numărul victimelor crescând de la an la an. Prin urmare, nu e de mirare că în articolul 19 al Convenției, se statuează în mod clar obligația statelor de a proteja copiii împotriva oricăror forme de violență. Prevenția este esențială, iar statele au îndatorirea de a dezvolta programe menite să educe, mai ales în grupurile vulnerabile, pentru a conduce, în timp, la limitarea acestui fenomen.

Acum câțiva ani am fi afirmat cu certitudine că perioada războaielor sângeroase din Europa s-a încheiat. Realitatea însă nu încetează niciodată să ne surprindă, căci, în prezent, la granițele țării noastre, un conflict armat este în plină desfășurare. Pacea nu pare o opțiune viabilă la momentul scrierii acestei lucrări, iar, din păcate, civilii sunt cei care au cel mai mult de suferit. Numărul de refugiați din Ucraina este considerabil, mulți alegând și țara noastră drept refugiu, în încercarea lor de a scăpa de acest conflict sângeros. Mulți dintre acești refugiați sunt copii, care au suferit traume inimaginabile și care acum au nevoie de un nivel crescut de ocrotire. Prin intermediul articolelor 22, 38 și 39, Convenția recunoaște întocmai astfel de situații excepționale, statuând protecția specială care trebuie acordată copiilor refugiați, respectul datorat legii umanitare privind protecția copiilor afectați de conflicte armate, dar și obligația de a asigura reabilitarea copiilor victime. Mai mult, niciun copil sub vârsta de 15 ani nu poate fi recrutat în forțele armate și nu poate lua parte direct la ostilități, recunoscându-se efectele psihice devastatoare pe care astfel de acțiuni le-ar putea avea asupra dezvoltării sale viitoare.

Educația este, de asemenea, un stâlp în dezvoltarea oricărui tânăr de succes. Fără educație, un copil nu are șanse să-și atingă potențialul și să facă pașii necesari pentru construirea unei cariere strălucite. De aceea, Convenția statuează dreptul la educație și scopurile sale ca pilon al dezvoltării personalității și talentelor copilului.

Nu este o noutate că România are o reală problemă în privința abandonului școlar. Statisticile arată că 40.000 dintre tinerii care au început clasa a XII-a nu au mai ajuns să susțină examenul de Bacalaureat[4]. În plus, alte câteva mii de elevi renunță pe tot parcursul școlii. Dintr-o generație de copii care a intrat în clasa întâi, 15% abandonează școala înainte să termine clasa a opta[5], conform aceluiași studiu realizat în anul 2022.

Copiii beneficiază și ei de liber acces la justiție, ei putând intenta acțiuni în justiție prin intermediul reprezentanților lor legali, în măsura în care le-a fost încălcat un anumit drept. Mai mult, copiii pot avea atât calitatea de reclamant, cât și aceea de pârât. În această ultima ipostază, ei beneficiază de dreptul la asistență juridică sau de altă natură în pregãtirea și prezentarea apărării, conform art. 40 al Convenției. Cu toate astea, recurgerea la proceduri judiciare trebuie evitată ori de câte ori este posibil și se recomandă încercarea de soluționare a diferendului prin intermediul unor căi amiabile, precum medierea.

Pe lângă drepturile dezvoltate de noi în cuprinsul acestei lucrări, Convenția mai enunță o serie de drepturi ale copiilor, printre care:

– drepturile copiilor cu dizabilități (art. 23);
– dreptul la sănătate și servicii medicale (art. 24);
– dreptul copiilor la un nivel de trai decent (art. 27);
– dreptul la timp liber, recreere și activități culturale (art. 31);
– dreptul la protecție împotriva muncii copilului (art. 32);
– dreptul la protecție împotriva abuzului de droguri (art. 33);
– dreptul la protecție împotriva torturii, tratamentelor degradante și lipsirii de libertate (art. 37) etc.

Convenția include în cadrul articolelor sale și o derogare, avându-se în vedere, din nou, interesul superior al copilului. Astfel, se specifică, în cadrul articolului 41, faptul că, în ipoteza în care legislația națională cuprinde prevederi mai favorabile, acestea se vor aplica cu prioritate. De asemenea, dacă există standarde stabilite în alte instrumente internaționale care se pot folosi în mod mai favorabil decât cele prezentate de Convenție, acestea vor fi aplicate.

3. Considerații finale

După această analiză sintetică a drepturilor de care copii beneficiază la nivel internațional tragem următoarea concluzie: majoritatea drepturilor sunt statuate la nivel teoretic, ele trebuie însă transpuse și în practică pentru binele beneficiarilor, și anume copiii.

Este esențial ca fiecare copil să-și cunoască drepturile pentru a și le putea exercita. Un om puternic este un om informat, iar tinerii trebuie să-și fixeze acest motto încă de la vârste fragede. Această Convenție este un bun punct de plecare pentru aceștia în acest demers, ei trebuind să își cunoască drepturile pentru a și le putea apăra. Or, într-o societate în care abuzurile sunt la ordinea zilei, noi considerăm acest lucru crucial.

În final, am dori să punctăm faptul că statele nu trebuie să se limiteze doar la cuprinsul acestei Convenții. Ele ar trebui constant să își îmbunătățească legislația în domeniu, pentru a putea face față schimbărilor fulgerătoare ale unei societăți în continuă dezvoltare. Copiii sunt viitorul, iar legiuitorul trebuie să aibă acestă reprezentare în fiecare moment.


[1] The Rights of the Child. Analytical report. Flash Eurobarometer European Commission (No. 235) (resourcecentre.savethechildren.net/)
[2] Global Estimates of Modern Slavery!, International Labour Organization (ilo.org)
[3] Laura Buciu, Cum arată cifrele violenței domestice din 2022: 42 de femei și 4 copii, bătuți până la moarte, în familie, Ziarul Financiar (zf.ro)
[4] România este fruntașă la abandon școlar în Europa. Copiii din mediul rural sunt cei mai vulnerabili, Euronews (euronews.ro)
[5] Idem.


Claudia Stanciu
Studentă – Facultatea de Drept din cadrul Academiei de Studii Economice din București

Miruna Popescu
Studentă – Facultatea de Drept din cadrul Academiei de Studii Economice din București

Citeşte mai mult despre , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories