« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Selected Top Legal
CorporatePlatinum members
 1 comentariu

Cerere de apărare a independenţei autorităţii judecătoreşti formulată de Florentina Dragomir, Ioana Alina Ilie și lonuț Mihai Matei, judecători în cadrul Secției penale a ÎCCJ. UPDATE: CSM va sesiza Inspecţia Judiciară în vederea efectuării de verificări. UPDATE: Poziția Comisiei Permanente a UNBR. UPDATE: Baroul București solicită IJ și CSM să respingă orice încercare de cenzurare a libertății de exprimare a profesiei de avocat
25.01.2021 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Luni, 25 anuarie 2021, Baroului București a dat publicității următorul comunicat, semnat de av. dr. Ion Dragne, Decan: ”Consiliul Baroului Bucureşti, întrunit în şedinţa din 12 ianuarie 2021, a primit, cu stupefacție, informațiile publice despre acuzaţiile care sunt aduse profesiei de avocat, în cuprinsul Cererii adresată Inspecţiei Judiciare de către 3 persoane, membri ai corpului profesional al magistraților, în legatură cu  comunicatele Baroului Bucureşti din 18.12.2020 şi 19.12.2020.

Prin cele doua poziții publice s-a exprimat îngrijorarea, reală, ca activitatea profesională, desfășurată, în limitele legii, de către un avocat, să fie calificată ca activitate infracțională, în contextul în care doi avocați din Baroul București au fost condamnați la închisoare pentru activități care au fost efectuate, așa cum rezultă din informațiile disponibile public, în exercițiul profesiei și în limitele legii.

Acuzațiile care sunt aduse Baroului București, în sesizarea adresată Inspecției Judiciare, privesc faptul că acesta ar fi:

– exprimat o formă de presiune inacceptabilă la adresa tuturor judecătorilor, atât cei care au pronunţat decizia penală nemotivata încă, cât şi la adresa celor care urmează să judece eventualele căi extraordinare de atac;

– depăşit limitele libertăţii de exprimare, precum şi limitele în care pot fi formulate critici la adresa hotărârilor judecătoreşti, tinzându-se la perturbarea normalei funcţionări a sistemului judiciar prin manifestările de proteste propuse a se desfăşura;

– săvârşit un atentat la independenţa justiţiei, cu scopul final de intimidare şi crearea unei stări de temere în rândul magistraţilor de la toate instanţele şi parchetele din România că, în cazul pronunţării unor soluții nefavorabile reprezentanţilor categoriei profesionale a avocaților, vor fi supuşi aceloraşi presiuni.

Cu privire la cele susţinute de cei trei magistrați, în cererea adresată Inspecţiei Judiciare, Consiliul Baroului Bucuresti reafirmă, cu caracter preliminar, principiul că avocații răspund în fața legii, ca orice alt cetățean. În consecință, orice altă poziție, în sensul că avocații ar beneficia de imunități sau condiții speciale de limitare sau înlăturare a răspunderii penale sunt lipsite de temei legal și de natură să afecteze imaginea și prestigiul profesiei de avocat. Prin aceasta, este afectată chiar imaginea justiției, din care profesia de avocat nu poate să lipsească.

Pe de alta parte, Consiliul Baroului București reafirmă că, prin luările sale de pozitie, nu s-a urmărit – și nici nu s-a realizat – o presiune la adresa corpului profesional al magistraţilor prin comunicatele din 18 şi 19 decembrie 2020. Baroul București asigură toți magistrații, și pe aceasta cale, de puternicul sprijin pe care îl acordă independenței justiției și a magistraților, pentru buna înfăptuire a scopului acesteia, aplicarea legii și respectarea drepturilor și libertăților cetățenești.

În calitate de purtător de cuvânt al profesiei de avocat din capitala țării, Consiliul Baroului Bucureşti şi-a exprimat îngrijorarea majoră cu privire la modul în care doi avocați din cadrul Baroului Bucureşti,  achitați, în prima instanță, pentru activități care, în opinia unui judecător, au reprezentat exercitarea normală a activității de avocat, au fost, ulterior, condamnați la pedepse cu închisoarea pentru aceleaşi activități.

Poziția exprimată de Baroul București a fost ulterioară pronunțării hotărârii judecătorești în cauză, astfel încât nu se poate susține, cu temei, că autorii cererii au fost supuși oricăror forme de presiune nepermisă de lege.

Baroul Bucureşti a anunţat că, respectând independenţa justiţiei precum şi obligaţia de rezervă, până la motivarea deciziei penale, exercitându-şi libertatea de exprimare, recunoscută inclusiv de către Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, precum şi de jurisprudenţa în materia drepturilor și libertăților fundamentale, va întreprinde măsuri legale şi fireşti, din perspectiva drepturilor conferite de Legea 51/1995, de Constituţia României şi de tratatele internaţionale la care România este parte, în scopul apărării  profesiei de avocat.

Având în vedere rolul esenţial pe care îl are Baroul Bucureşti, în calitate de organism cu rol de apărare a profesiei, în cazul în care constată posibile încălcări ale drepturilor avocaţilor, Consiliul Baroului Bucureşti apreciază că toate pozițiile publice pe care le-a exprimat, în decursul timpului, reprezintă o manifestare legală a dreptului la liberă exprimare, a obligaţiei de apărare a profesiei de avocat și a independenței justiției.

Baroul Bucureşti respinge, în mod ferm, orice conduită prin care profesia de avocat – și oricare dintre  avocaţi – este ameninţată sau i se aduc acuzaţii fără temei legal, care sunt departe de a putea fi catalogate drept apărarea independenței unei alte profesii juridice.

Baroul București solicită Inspecției Judiciare și Consiliului Superior al Magistraturii să respingă orice încercare de cenzurare a libertății de exprimare a profesiei de avocat, întrucât o masură în acest sens ar reprezenta o vădită violare a dreptului la apărare, exercitat, în cea mai mare măsură, prin intermediul profesiei de avocat.

Baroul București constată ca hotărârea pronunțată în cauză este pusă în executare, iar obligativitatea acesteia nu a fost pusă în discuție de profesia de avocat, însă, în mod evident, pentru realizarea funcției sale legale, își rezervă dreptul de a examina, în consultările din interiorul profesiei, riscurile ca exercitarea, în limitele legii, a profesiei de avocat, să fie calificată, greșit, ca activitate infracțională, prin orice hotărâre judecătorească sau orice alt demers similar, precum și de a o critica, în formele prevăzute de lege.

Baroul București amintește pe această cale că nu a fost singurul barou din țară care a reacționat in legatura cu situatia evocate mai sus. Toate Barourile membre ale U.N.B.R. au avut o poziție fermă și neechivocă, manifestată prin proteste și acțiuni pentru apărarea profesiei de avocat.”

***

Marți, 19 ianuarie 2021, Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a publicat punctul de vedere al Comisiei Permanente a UNBR privind cererea de „apărare a independenței autorității judecătorești în ansamblul său”, formulată la data de 21.12.2020 de Dragomir Florentina, Ilie Ioana Alina și Matei Ionuț Mihai, judecători în cadrul secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Textul integral:

Punctul de vedere al Comisiei Permanente a Uniunii Naționale a Barourilor din România privind cererea de „apărare a independenței autorității judecătorești în ansamblul său”, formulată la data de 21.12.2020 de Dragomir Florentina, Ilie Ioana Alina și Matei Ionuț Mihai, judecători în cadrul secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție

În virtutea rolului său de apărare a profesiei de avocat, prin comunicatele din 18 și 21 decembrie 2020, UNBR a supus atenției societății și factorilor de decizie (inclusiv CSM) anumite anomalii din cadrul anchetei penale, care au atras proteste din partea avocaților și o poziție critica chiar din partea unor magistrați. Aceste aspecte ale anchetei, evidențiate în dosarul „Băneasa”, încalcă principii ale statului de drept, precum secretul profesional, egalitatea de arme, dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil al cetățeanului. În plus, discordanța radicală între cele două hotărâri judecătorești în acest caz este de natură a afecta încrederea în justiție.

De aceea, aspectele invocate de UNBR în comunicările sale reprezintă chestiuni de interes public și nu pot fi supuse unei restricții privind libertatea de exprimare, indiferent de stadiul procesului. După cum a constatat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în nenumărate cazuri, publicul are un interes legitim legat de furnizarea și disponibilitatea informațiilor referitoare la procedura penală iar observațiile legate de funcționarea puterii judecătorești sunt chestiuni de interes public[1].

Cu toate acestea, UNBR a așteptat până la pronunțarea hotărârii definitive pentru a-și exprima punctul de vedere asupra acestor chestiuni de interes public, astfel încât în niciun caz nu se poate pune problema afectării independenței autorității judecătorești în ansamblul său.

În cererea de apărare a independenței puterii judecătorești din 21.12.2020, se încearcă acreditarea în mod fals a ideii că scopul demersurilor UNBR ar fi intimidarea pe viitor a magistraților în cazul pronunțării unor soluții nefavorabile reprezentanților categoriei profesionale a avocaților.

Este însă evident că Hotărârea ÎCCJ a produs un șoc în lumea juridică, nu numai cea a avocaților, chiar din momentul pronunțării acesteia. Or, acest șoc a fost provocat nu de condamnarea unui avocat (care nu e nici pe departe o premieră) ci de discordanța radicală dintre cele două hotărâri judecătorești. Iar pentru avocați, impactul a fost cu atât mai mare cu cât prima instanță îl achitase pe avocat, constatând că faptele imputate reprezintă de fapt exercițiu normal al profesiei. Hotărârea pronunțată de instanța Înaltei Curți în cazul de față a atras reacții întrucât ar putea avea un impact negativ considerabil asupra abordării rolului avocatului în proces, prin identificarea acestuia cu clientul său.

Acestea sunt motivele reale și evidente care au atras reacția UNBR și protestele avocaților, nu condamnarea unui avocat.

Considerăm că și în lipsa motivării hotărârii de condamnare, la dosarul cauzei există o bază factuală suficientă pentru libera exprimare a UNBR și a Barourilor, în calitate de organisme cu rol de apărare a profesiei împotriva unor practici care încalcă drepturi ale avocaților și alte drepturi fundamentale. Aceste practici, evidențiate în dosarul „Băneasa” se referă la:

● Efectuarea de percheziții la sediul societății de avocatură și ridicarea nu doar a înscrisurilor referitoare la cauză, ci a calculatoarelor cu totul și a altor lucrări profesionale fără legătură cu acuzațiile, cu încălcarea reglementărilor privind secretul profesional;
● Practica transmiterii dosarului cauzei la unitatea de parchet în vederea analizării posibilității exercitării căii de atac, precum și în vederea motivării căii de atac, în condițiile în care Regulamentul instanțelor de judecată prevede expres că dosarul se poate studia doar în arhivă. Acest drept nu este recunoscut în egală măsură și apărării, ceea ce face ca normele juridice care reglementează dreptul la apărare să fie incomplete și lipsite de conținut, aplicate cu dublu standard.  Mai mult, în condițiile în care dosarul cauzei este trimis la unitatea de parchet, nimeni nu poate garanta că probele inițiale, care au dus la achitarea de la fond, nu au fost înlocuite sau chiar distruse.
● Audierea ca martori a zeci de avocați, în dosare îndreptate împotriva propriilor clienți și interogarea avocaților în legătură cu raționamentele juridice pe care le-au avut în vedere în susținerea intereselor clientului;
● Audierea judecătorilor ca martori împotriva lor înșiși, pentru a renega legalitatea propriilor hotărâri.
● Acuzarea avocatului că a folosit aceste hotărâri definitive și irevocabile în exercițiul profesiei, aducându-le în atenția autorităților pentru a susține interesele clientului;

În motivarea apelului exercitat de Direcția Națională Anticorupție apar acuzații ale căror „justificări” sunt de neconceput pentru orice jurist și care sunt de natură să inducă temeri grave avocaților privind răspunderea acestora pentru asistarea și reprezentarea clientului.

Extras: (pag 181-182) „ (…) activitățile de complicitate pot îmbrăca orice formă, inclusiv simpla prezență a unei persoane (în speță a avocatului n.n.) alături de autorul infracțiunii, astfel încât să i se dea acestuia siguranța sau încrederea că acțiunile sale sunt sortite succesului.

În plus, în cazul de față, inculpatul Roșu Robert, prezentându-se alături de inculpatul Al României la ședința Consiliului de Administrație al ICDPP, prezentând un volum important de informații referitoare la termeni juridici, dificili de înțeles de către persoane fără pregătire juridică, prezentând noțiuni ca „daune cominatorii”, a influențat decizia luată de membri prezenți în mod covârșitor.

De altfel, din declarațiile membrilor rezultă în mod indubitabil că prezența unui avocat (respectiv inculpatul), care susținea în mod convingător situația imobilului, care le-a înmânat documente în sprijinul celor afirmate, care prezenta siguranță în expunerile făcute, au contat în luarea deciziei de a fi de acord cu solicitarea de retrocedare.

Chiar dacă activitatea inculpatului Roșu Robert nu a fost singura care a condus la determinarea membrilor Consiliului de administrație (întrucât aceștia au indicat în plus ca și motive și prezența inculpatului Al României, dar și afirmațiile numitului Iliescu Horia cum că își asumă luarea deciziei), nu se poate face abstracție de activitatea desfășurată de fiecare din persoanele implicate în activitatea infracțională, fiecare dintre complici desfășurând activitate raportat la propriile mijloace”.

● Condamnarea avocatului și încarcerarea acestuia fără ca acesta să cunoască motivele condamnării sale. Este de notorietate faptul că deși potrivit legii, motivarea hotărârii se face în cel mult 30 de zile de la pronunțare, în practică motivarea durează deseori chiar și mai mult de un an, timp în care persoana condamnată stă la închisoare fără posibilitatea de a exercita căi extraordinare de atac. Acest aspect a fost criticat inclusiv de asociații de magistrați!

Acestea au fost aspectele supuse atenției publice în comunicările UNBR și ale Barourilor și constituie o bază factuală suficientă pentru a justifica libera exprimare, indiferent de argumentele care ar putea fi aduse în motivarea hotărârii ÎCCJ, cu privire la vinovăția persoanelor implicate în cauză. În niciunul dintre comunicate, UNBR nu a comentat cu privire la vinovăția sau nevinovăția vreunui avocat, judecător sau procuror. Scopul demersurilor UNBR a fost și este să atragă atenția asupra unor pericole grave cu care se confruntă profesia de avocat în România, prin asimilarea avocaților cu clienții lor și o serie de practici care încalcă dreptul la apărare, principiul egalității de arme și autoritatea de lucru judecat.

Nu se poate susține cu temei că exprimarea publică a convingerilor unei profesii cu privire la o hotărâre judecătorească, având o bază factuală în acuzațiile făcute în cauză și motivele de apel, reprezintă un atentat la independența autorității judecătorești. Hotărârile judecătorești beneficiază de obligativitate și executorialitate, aspecte pe care nu le-am pus în discuție vreodată, dar nu beneficiază și de o obligație corelativă și generală de tăcere și necomentare.

Având în vedere că în cuprinsul memoriului sunt făcute referiri la acțiuni ale UNBR și barourilor, vă solicitam să luați în calcul exprimarea unui punct de vedere în cadrul dezbaterilor ce vor avea loc a unui reprezentant al instituției noastre.


[1] CtEDO Marea Cameră, Morice c. Franței: par. 152. În plus, după cum a constatat Curtea anterior, publicul are un interes legitim legat de furnizarea și disponibilitatea informațiilor referitoare la procedura penală (vezi July și SARL Libération, citat mai sus, § 66), iar observaţiile legate de funcționarea puterii judecătorești se referă la o chestiune de interes public (vezi alineatul 125 de mai sus). De fapt, Curtea a fost solicitată deja în alte două spețe, Floquet și Esménard și July și SARL Libération (ambele amintite mai sus), pentru a examina reclamații legate de dosarul Borrel și de dreptul de a valorifica libertatea de exprimare referitoare la comentariile formulate vizavi de modul de derulare a anchetei judiciare, constatând în ambele spețe faptul că era vorba de o chestiune de interes public.
Par. 153. Prin urmare, Curtea consideră că remarcile reclamantului, supuse incriminării şi care făceau referire, la fel ca în spețele Floquet și Esménard și July și SARL Libération, la funcționarea puterii judecătorești și la gestionarea dosarului Borrel, se încadrează în contextul unei dezbateri pe marginea unei chestiuni de interes public, necesitând astfel un nivel ridicat de protecție a libertății de expresie, permițând astfel autorităților o marjă foarte îngustă de apreciere.


***

Marți, 12 ianuarie 2021, Comisia nr. 1 – Legislație și cooperare interinstituțională, cu privire la punctul de vedere al Direcţiei legislaţie, documentare şi contencios (DLDC) referitor la cererea de apărare a independenței autorității judecătoreşti în ansamblu său, cu majoritate, a decis:

– Înaintarea cererii către preşedintele CSM pentru a sesiza Inspecţia Judiciară în vederea efectuării de verificări. În cadrul dezbaterilor s-a exprimat şi opinia minoritară în sensul că sesizarea ar trebui înaintată la Plen în vederea soluţionării întrucât nu este necesară efectuarea de verificări de către Inspecția Judiciară. De asemenea s-a exprimat și o altă opinie minoritară în sensul că cererea nu ar trebui analizată de Consiliu înainte de redactarea hotărârii judecătoreşti. În ceea ce priveşte competența de soluționare a cererii, s-a apreciat că acest aspect urmează a fi decis după efectuarea verificărilor de către Inspecția Judiciară şi înaintarea raportului către Consiliul Superior al Magistraturii. Celelalte aspecte privind potențiala afectare a independenței justiției, decurgând din faptul audierii unor judecători în legătură cu legalitatea unor hotărâri judecătoreşti pe care le-au pronunțat, rămase ulterior definitive, vor fi discutate în cadrul unei viitoare şedinţe a Comisiei nr. 1 judecători.

:: Minuta

***

Luni, 21 decembrie 2020, Florentina Dragomir, Ioana Alina Ilie și lonuț Mihai Matei, judecători în cadrul Secției penale a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, au formulat următoarea
cerere de apărare a independenței autorității judecătorești, potrivit luju.ro.

Textul integral:

„Subsemnații Florentina Dragomir, Ioana Alina Ilie și Ionuț Mihai Matei, judecători în cadrul Secției penale a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 30, alin. 1, teza finală şi art. 35, lit. a din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, formulăm prezenta

CERERE DE APĂRARE A INDEPENDENȚEI AUTORITĂTII JUDECĂTOREȘTI
ÎN ANSAMBLUL SĂU

determinată de următoarele împrejurări:

La data de 17.12.2020, în calitate de membri ai completului nr. 4 constituit la nivelul Secției penale a instanței supreme am pronuntat decizia penală nr. 382/A, prin care, ca urmare a admiterii apelului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupţie împotriva sentinței penale nr. 39 din 27.06.2019 a Curţii de Apel Braşov, Sectia penală, a fost condamnat și inculpatul Roşu Robert Mihăiță, avocat în cadrul Baroului Bucureşti, pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, la o pedeapsă rezultantă de 5 ani închisoare, cu executare în regim de detenţie.

A doua zi prin comunicate publice, preluate de întreaga mass-media, Baroul București și Uniunea Națională a Barourilor din România, însuşindu-şi apărările formulate de inculpatul Roşu Robert Mihăiță pe parcursul întregii proceduri judiciare şi în lipsa evidentă a motivării hotărârii definitive pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiție, în calitate de organizaţii profesionale ale avocatilor, au acreditat ideea unei condamnări abuzive a inculpatului sus-menționat, soluție care ar încălca principiile fundamentale ale profesiei de avocat.

Totodată, în cuprinsul aceluiaşi comunicat, Uniunea Națională a Barourilor din România a echivalat hotărârea definitivă de condamnare cu o formă „inacceptabilă” de „represiune de natură penală asupra avocatului” şi a apreciat că pronunțarea unei soluţii de condamnare după cea de achitare în primă instanţă „arată slăbiciunile sistemului, cu consecințe grave asupra credibilităţii justiţiei.”

În fine, în acest comunicat, se fac referiri la acțiunile ce urmează a fi întreprinse, în semn de „protest activ”, instigându-se inclusiv la neparticiparea avocaților la şedintele de judecată ale completului care a depus condamnarea inculpatului Roşu Robert Mihăiță.

Aceste comunicate reprezintă, dincolo de critici aduse legalității unei hotărâri definitive, încă nemotivate, o formă de presiune inacceptabilă nu numai la adresa judecătorilor instanţei supreme care au pronunţat soluţia de condamnare, precum și a celor care, în mod previzibil, vor fi învestiţi cu soluţionarea unor căi extraordinare de atac, ci şi la adresa întregului corp al magistraţilor care au sau vor avea spre soluţionare cauze similare, acreditând ideea impunităţii unei categorii profesionale, anume cea a avocaţilor.

Această presiune este incompatibilă cu principiul independenţei judecătorilor consacrat în art. 124 alin. 3 din Constituţia României şi reprezintă o gravă încălcare a obligației instituite de art. 2, alin. 4 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căruia „orice persoană, organizaţie, autoritate sau instituție este datoare să respecte independenţa judecătorilor.”

În egală măsură, o hotărâre judecătorească definitivă se bucură de autoritate de lucru judecat, neputând fi eventual modificată sau desfiinţată decât în cadrul unor căi extraordinare de atac, exercitate în condițiile legii.

Prin conținutul extrem de agresiv al celor două comunicate sunt depăşite în mod evident limitele libertății de exprimare şi, în particular, limitele în care pot fi formulate critici la adresa hotărârilor judecătoreşti, tinzându-se, totodată, la perturbarea normalei funcționări a sistemului judiciar prin manifestările de proteste propuse a se desfăşura.

Atacul fără precedent de la nivel instituțional exercitat împotriva judecătorilor de la cea mai înaltă instanţă din ţară reprezintă un atentat la independenta justiției, având în vedere că scopul unui asemenea demers îl constituie nu doar modificarea sau desființarea în căile extraordinare de atac a hotărârii judecătoreşti puse în discuție, ci, mai ales, intimidarea şi crearea unei stări de temere în rândul magistraților de la toate instanțele şi parchetele din România că, în cazul pronuntării unor soluții nefavorabile reprezentanţilor categoriei profesionale a avocaților, vor fi supuşi aceloraşi presiuni, cu consecința afectării pe termen lung a calității actului de justiție, de natură a aduce atingere imparțialității judecătorilor şi procurorilor în exercitarea atribuţiilor care le revin potrivit legii, având ca finalitate încălcarea independenței sistemului judiciar, în ansamblul său.

Având în vedere aceste considerente, vă solicităm să admiteți cererea formulată, în sensul apărării independenței autorității judecătoreşti în ansamblul său conform dispoziţiilor art. 30, alin. 1, teza finală și art. 35, lit. a din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Anexăm comunicatele U.N.B.R. și ale Baroului Bucureşti din 18.12.2020, precum şi o parte din articolele de presă care le-au preluat.”

Cuvinte cheie: , , ,
Secţiuni: SELECTED TOP LEGAL, Sistemul judiciar, UNBR+INPPA+Barouri, _CONTENT | Toate secţiunile
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Cerere de apărare a independenţei autorităţii judecătoreşti formulată de Florentina Dragomir, Ioana Alina Ilie și lonuț Mihai Matei, judecători în cadrul Secției penale a ÎCCJ. UPDATE: CSM va sesiza Inspecţia Judiciară în vederea efectuării de verificări. UPDATE: Poziția Comisiei Permanente a UNBR. UPDATE: Baroul București solicită IJ și CSM să respingă orice încercare de cenzurare a libertății de exprimare a profesiei de avocat”

  1. Cunoscând jurisprudența CEDO pe imparțialitate, aparențe, din perspectiva faptului că hotărârea nu e încă motivată, e posibil ca această cerere să reprezinte o dovadă a faptului că acest complet nu mai poate motiva hotărârea, deoarece imparțialitatea acestora pare a fi deja afectată. Pe scurt, aparența de imparțialitate obiectivă și/sau subiectivă trebuie păstrată inclusiv până la momentul motivării. Iar în unele cauze, CEDO judecă imparțialitatea obiectivă coroborând-o cu independența, ca un tot unitar.

    Evident că declar că sunt prietena lui Robert Roșu dar subliniez și că acest aspect nu schimbă jurisprudența CEDO incidentă cu prioritate, nu va modifica o eventuală judecare a unei cereri la CEDO din această perspectivă, îndreptată împotriva României, și, mai mult, nu va adăuga paragrafe false în nicio hotărâre CEDO relevantă disponibilă la distanță de un click pe HUDOC.

    De aceea, consider că o astfel de cerere ar fi trebuit să intervină doar după motivarea hotărârii, și doar dacă, după motivare, UNBR sau BB ar mai fi emis vreun nou comunicat. Înainte, niciodată și totodată niciodată cu privire la fapte ale UNBR sau BB anterioare motivării.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD