« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Selected Top Legal
CorporatePlatinum members
 1 comentariu

Cerere de apărare a independenţei autorităţii judecătoreşti formulată de Florentina Dragomir, Ioana Alina Ilie și lonuț Mihai Matei, judecători în cadrul Secției penale a ÎCCJ. UPDATE: CSM va sesiza Inspecţia Judiciară în vederea efectuării de verificări
13.01.2021 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

Marți, 12 ianuarie 2021, Comisia nr. 1 – Legislație și cooperare interinstituțională, cu privire la punctul de vedere al Direcţiei legislaţie, documentare şi contencios (DLDC) referitor la cererea de apărare a independenței autorității judecătoreşti în ansamblu său, cu majoritate, a decis:

– Înaintarea cererii către preşedintele CSM pentru a sesiza Inspecţia Judiciară în vederea efectuării de verificări. În cadrul dezbaterilor s-a exprimat şi opinia minoritară în sensul că sesizarea ar trebui înaintată la Plen în vederea soluţionării întrucât nu este necesară efectuarea de verificări de către Inspecția Judiciară. De asemenea s-a exprimat și o altă opinie minoritară în sensul că cererea nu ar trebui analizată de Consiliu înainte de redactarea hotărârii judecătoreşti. În ceea ce priveşte competența de soluționare a cererii, s-a apreciat că acest aspect urmează a fi decis după efectuarea verificărilor de către Inspecția Judiciară şi înaintarea raportului către Consiliul Superior al Magistraturii. Celelalte aspecte privind potențiala afectare a independenței justiției, decurgând din faptul audierii unor judecători în legătură cu legalitatea unor hotărâri judecătoreşti pe care le-au pronunțat, rămase ulterior definitive, vor fi discutate în cadrul unei viitoare şedinţe a Comisiei nr. 1 judecători.

:: Minuta

***

Luni, 21 decembrie 2020, Florentina Dragomir, Ioana Alina Ilie și lonuț Mihai Matei, judecători în cadrul Secției penale a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, au formulat următoarea
cerere de apărare a independenței autorității judecătorești, potrivit luju.ro.

Textul integral:

„Subsemnații Florentina Dragomir, Ioana Alina Ilie și Ionuț Mihai Matei, judecători în cadrul Secției penale a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 30, alin. 1, teza finală şi art. 35, lit. a din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, formulăm prezenta

CERERE DE APĂRARE A INDEPENDENȚEI AUTORITĂTII JUDECĂTOREȘTI
ÎN ANSAMBLUL SĂU

determinată de următoarele împrejurări:

La data de 17.12.2020, în calitate de membri ai completului nr. 4 constituit la nivelul Secției penale a instanței supreme am pronuntat decizia penală nr. 382/A, prin care, ca urmare a admiterii apelului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupţie împotriva sentinței penale nr. 39 din 27.06.2019 a Curţii de Apel Braşov, Sectia penală, a fost condamnat și inculpatul Roşu Robert Mihăiță, avocat în cadrul Baroului Bucureşti, pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, la o pedeapsă rezultantă de 5 ani închisoare, cu executare în regim de detenţie.

A doua zi prin comunicate publice, preluate de întreaga mass-media, Baroul București și Uniunea Națională a Barourilor din România, însuşindu-şi apărările formulate de inculpatul Roşu Robert Mihăiță pe parcursul întregii proceduri judiciare şi în lipsa evidentă a motivării hotărârii definitive pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiție, în calitate de organizaţii profesionale ale avocatilor, au acreditat ideea unei condamnări abuzive a inculpatului sus-menționat, soluție care ar încălca principiile fundamentale ale profesiei de avocat.

Totodată, în cuprinsul aceluiaşi comunicat, Uniunea Națională a Barourilor din România a echivalat hotărârea definitivă de condamnare cu o formă „inacceptabilă” de „represiune de natură penală asupra avocatului” şi a apreciat că pronunțarea unei soluţii de condamnare după cea de achitare în primă instanţă „arată slăbiciunile sistemului, cu consecințe grave asupra credibilităţii justiţiei.”

În fine, în acest comunicat, se fac referiri la acțiunile ce urmează a fi întreprinse, în semn de „protest activ”, instigându-se inclusiv la neparticiparea avocaților la şedintele de judecată ale completului care a depus condamnarea inculpatului Roşu Robert Mihăiță.

Aceste comunicate reprezintă, dincolo de critici aduse legalității unei hotărâri definitive, încă nemotivate, o formă de presiune inacceptabilă nu numai la adresa judecătorilor instanţei supreme care au pronunţat soluţia de condamnare, precum și a celor care, în mod previzibil, vor fi învestiţi cu soluţionarea unor căi extraordinare de atac, ci şi la adresa întregului corp al magistraţilor care au sau vor avea spre soluţionare cauze similare, acreditând ideea impunităţii unei categorii profesionale, anume cea a avocaţilor.

Această presiune este incompatibilă cu principiul independenţei judecătorilor consacrat în art. 124 alin. 3 din Constituţia României şi reprezintă o gravă încălcare a obligației instituite de art. 2, alin. 4 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căruia „orice persoană, organizaţie, autoritate sau instituție este datoare să respecte independenţa judecătorilor.”

În egală măsură, o hotărâre judecătorească definitivă se bucură de autoritate de lucru judecat, neputând fi eventual modificată sau desfiinţată decât în cadrul unor căi extraordinare de atac, exercitate în condițiile legii.

Prin conținutul extrem de agresiv al celor două comunicate sunt depăşite în mod evident limitele libertății de exprimare şi, în particular, limitele în care pot fi formulate critici la adresa hotărârilor judecătoreşti, tinzându-se, totodată, la perturbarea normalei funcționări a sistemului judiciar prin manifestările de proteste propuse a se desfăşura.

Atacul fără precedent de la nivel instituțional exercitat împotriva judecătorilor de la cea mai înaltă instanţă din ţară reprezintă un atentat la independenta justiției, având în vedere că scopul unui asemenea demers îl constituie nu doar modificarea sau desființarea în căile extraordinare de atac a hotărârii judecătoreşti puse în discuție, ci, mai ales, intimidarea şi crearea unei stări de temere în rândul magistraților de la toate instanțele şi parchetele din România că, în cazul pronuntării unor soluții nefavorabile reprezentanţilor categoriei profesionale a avocaților, vor fi supuşi aceloraşi presiuni, cu consecința afectării pe termen lung a calității actului de justiție, de natură a aduce atingere imparțialității judecătorilor şi procurorilor în exercitarea atribuţiilor care le revin potrivit legii, având ca finalitate încălcarea independenței sistemului judiciar, în ansamblul său.

Având în vedere aceste considerente, vă solicităm să admiteți cererea formulată, în sensul apărării independenței autorității judecătoreşti în ansamblul său conform dispoziţiilor art. 30, alin. 1, teza finală și art. 35, lit. a din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Anexăm comunicatele U.N.B.R. și ale Baroului Bucureşti din 18.12.2020, precum şi o parte din articolele de presă care le-au preluat.”

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Cerere de apărare a independenţei autorităţii judecătoreşti formulată de Florentina Dragomir, Ioana Alina Ilie și lonuț Mihai Matei, judecători în cadrul Secției penale a ÎCCJ. UPDATE: CSM va sesiza Inspecţia Judiciară în vederea efectuării de verificări”

  1. Cunoscând jurisprudența CEDO pe imparțialitate, aparențe, din perspectiva faptului că hotărârea nu e încă motivată, e posibil ca această cerere să reprezinte o dovadă a faptului că acest complet nu mai poate motiva hotărârea, deoarece imparțialitatea acestora pare a fi deja afectată. Pe scurt, aparența de imparțialitate obiectivă și/sau subiectivă trebuie păstrată inclusiv până la momentul motivării. Iar în unele cauze, CEDO judecă imparțialitatea obiectivă coroborând-o cu independența, ca un tot unitar.

    Evident că declar că sunt prietena lui Robert Roșu dar subliniez și că acest aspect nu schimbă jurisprudența CEDO incidentă cu prioritate, nu va modifica o eventuală judecare a unei cereri la CEDO din această perspectivă, îndreptată împotriva României, și, mai mult, nu va adăuga paragrafe false în nicio hotărâre CEDO relevantă disponibilă la distanță de un click pe HUDOC.

    De aceea, consider că o astfel de cerere ar fi trebuit să intervină doar după motivarea hotărârii, și doar dacă, după motivare, UNBR sau BB ar mai fi emis vreun nou comunicat. Înainte, niciodată și totodată niciodată cu privire la fapte ale UNBR sau BB anterioare motivării.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.