« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideoArticole autoriRevista de note şi studii juridice (RNSJ)ESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii

Comentariu critic privind materialul RISE Project referitor la drepturile bănești ale magistraților
10.01.2021 | Vasile ȚIPLE

JURIDICE - In Law We Trust
Vasile Țiple

Vasile Țiple

În primul rând, aș dori să felicit RiseProject pentru toată munca și investigațiile pe care le face. Aceste fiind spuse simt nevoia să comentez câteva informații și afirmații din articolul RiseProject privind oaza de bani care se regăsește în magistratură pentru o mai bună informare a publicului interesat. Din păcate materialul în forma actuală nu informează corect și complet opinia publică utilizând mesaje explozive mascate prin utilizarea unor date și statistici puțin relevante subiectului în sine.

Deși articolul are concluzia formulată de la început și setează cititorul prin utilizarea unor date și statistici din surse oficiale ireproșabile (Comisia Europeană) ca să argumenteze respectiva concluzie, observ faptul că sunt scoase în evidență anumite păreri preconcepute cu privire la conspirația politicului cu magistrații în vederea dobândirii de foloase materiale sub formă de pensii și salarii nemeritate, nejustificate și unice (exotice) în Europa.

Nu sunt jurnalist, dar cred totuși, că o investigație de acest gen ar trebui să plece de la o premisă obiectivă atunci când setează cadrul de analiză, o premisă obiectivă de la care nu deviază pe măsură ce avansează investigația, ci continuă să prezinte toate elementele necesare în mod obiectiv și logic, relevante înțelegerii problemei și concluziei care se impune.

În materialul privind magistrații și remunerația lor excesivă, nejustificată, extraordinară și exotică pe care o primesc aceștia, se începe de la ceva similar unui atac la persoană (sau mai bine zis utilizând un exemplu foarte specific) și se extrapolează la întregul sistem o operă de mașinațiuni juridico-politice ce are ca scop sărăcirea continuă a cetățenilor și îmbogățirea fără justă cauză a magistraților. O putere (cea legislativă) o îmbogățește pe cealaltă (cea judiciară), iar cetățenii suportă nota de plată – cam acesta ar fi rezumatul întregului material.

Într-adevăr sunt niște concluzii bombastice care atrag privirea și cititorii într-o revistă de cancan sau de scandal de la care te aștepți la asta. Însă tocmai pentru că cititorii au nevoie atât de reviste de cancan, cât și de reviste socio-politice serioase, este foarte important să poți distinge cât mai ușor care este ce. În cazul unei publicații de specialitate si de investigații (RiseProject) așteptarea este că atunci când este efectuată o investigație privind un subiect important social, ca aceasta să aibă ca și cadru aplicabil și de referință analize obiective și surse aplicabile și relevante.

În acest sens, modalitatea de redactare a articolului transmite oricui îl citește (cu sau fără studii juridice, cu sau fără experiență în sistemul juridic) un mesaj din care rezultă faptul că magistrații din România sunt mult prea bine plătiți pentru ceea ce fac, iar ceea ce fac, nu justifică beneficiile pe care le primesc. În tot acest material, nu s-a făcut o singură referire la restricțiile și incompatibilitățile pe care le au magistrații (le identificăm doar în răspunsurile ICCJ și CSM anexate -nu analizate- la articol) deși sunt un element esențial pentru a înțelege problematica nevoii de a oferi beneficii peste medie magistraților care sunt o categorie specială cu anumite drepturi limitate (de ex. nu pot avea activități comerciale, nu pot avea anumite opinii publice, etc.).

Cu siguranță sunt și anumite lucruri care trebuie ajustate după cum bine punctează autorii (neconcordanță între remunerația activă versus pensie) sau unele care nu au fost nici măcar menționate (bugetul mic alocat ajutorului judiciar în comparație cu alte state,[1] modalitatea de admitere în profesie de exemplu care conține elemente subiective determinante, ce nu își au locul într-un asemenea examen, de exemplu interviul final, sau faptul că nu există un mecanism efectiv de identificare și sancționare a magistraților care nu respectă legea, fapt demonstrat de o mulțime de cazuri aflate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului). Cred că aceste elemente ar fi fost mult mai importante și relevante pentru analiză decât afirmațiile explozive și exemplele privind banii pe care magistrații îi primesc în mod nemeritat și cu care am putea construi zeci de clădiri.

Astfel, cred ca sunt utile câteva precizări. Nu este extraordinar sau nejustificat faptul că magistrații au și trebuie să aibă salarii foarte bune și pensii speciale (sau pensii mari, indiferent de metoda prin care rolul acestora este consacrat și remunerat în societate), ci faptul că există anumite inadvertențe legislative care trebuie corectate, astfel încât să existe un echilibru între remunerația primită în perioada de activitate versus pensie.

Cu toate acestea, materialul nu explorează la adevărata valoare nevoia clarificării problemei și potențialele soluții. În schimb asistăm la o demonizare a faptului că avem un corp al magistraților foarte bine plătit, atât în activitate, cât și ulterior prin pensii speciale, iar acest lucru nu ar fi echitabil. Opinia autorilor cu ce anume ar trebui să se întâmple sau care ar fi de fapt o situație sau o reglementare cât mai echitabilă, îmi scapă. Cert este că acum nu este bine faptul că magistrații sunt bine plătiți și au anumite beneficii nejustificate care sunt exotice față de ceea ce există în restul lumii civilizate. În acest sens sunt invocate surse[2] fără ca acestea să fi fost corect sau complet citate, ceea ce te face să crezi că sunt opinia sau poziția instituției de la care emană, deși în realitate sunt doar niște materiale de discuție scrise de staff-ul instituției sau experți, dar care nu reflectă poziția oficială[3] a instituției. Catalogarea acestui document de referință în acest material privind statutul pensiilor speciale în UE, drept un raport al Comisiei fără a indica întregul context, îi poate conferi o importanță aparentă mai mare decât o are în realitate. Această referință este un document de lucru prin care se dorește stimularea unei dezbateri, iar părerile exprimate de autorii documentului sunt proprii acestora.

De asemenea, raportul comparativ al Consiliului Europei, este utilizat incomplet și numai în măsura în care corespunde narativului și concluziilor prestabilite unde putem observa din exemplul privind salariile magistraților faptul că în 2018, de exemplu, un judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) câștiga de 8,1 ori mai mult decât salariul mediu din România, fără să indice raportul care menționează că în unele state analizate printre care și România judecătorii câștigă în jur de 3,7 (procurorii 2,7) mai mult față de salariul mediu la începutul carierei, ajungând ca abia la finalul carierei să atingă acel 8,1 (iar procurorii 4,3), și nu de la începutul carierei cum rezultă din materialul analizat. Acesta precizează că un contrast similar se păstrează și la ceilalți judecători, comparativ cu colegii lor din UE.[4]

De asemenea, elemente esențiale au fost omise din analiză respectiv, salariul mediu și puterea de cumpărare din țările comparate care ar fi în măsură să prezinte situația mult mai obiectiv. Una este puterea de cumpărare în Regatul Unit și Irlanda de Nord (unde diferența este de 4,1 la începutul carierei și 7,8 la final) și alta este în Ucraina (unde diferența este de 4,8 la începutul carierei și 31,5 la final de carieră)[5]. Apropo, Ucraina nu apare în topul ilustrat în articol deoarece ar fi fost pe locul întâi, iar o asemenea poziție nu era potrivită pentru un articol care se prezintă a analiza obiectiv discrepanțele extreme ca nivel de beneficii pe care le au magistrații din România versus colegii lor din țările bogate ale continentului, cât și pe cele din statele fostului lagăr sovietic. Aceleași afirmații și generalizări se fac și cu privire la beneficiile procurorilor, deși studiul utilizat indică faptul că raportul dintre salariul procurorilor la începutul carierei și salariul mediu a scăzut semnificativ (cu peste 25 de puncte procentuale) în România și unele țări față de altele.[6] Dar din nou, nu pare a fi de interes ceea ce ar putea contrazice teza principală promovată în material. Se pare însă că este de interes să invoci aceste statistici (utilizate doar acolo unde confirmă concluzia) așa cum ar fi acuzația că președinta instanței supreme nu ar spune adevărul[7] atunci când exprimă opinii publice în legătură cu acest subiect.

De asemenea, este important de menționat faptul că nu toți magistrații ajung la ICCJ sau se califică pentru procentul maxim de creștere, după cum nu toți magistrații se pensionează în același timp sau la aceeași vârstă. Cu siguranță că există anomalii în sistem care trebuie rezolvate (unele semnalate în articol), dar de acolo până la a generaliza și prezenta problema exclusiv prin prisma salariilor și beneficiilor pe care le-ar primi nemeritat toți magistrații, nu întrunește condițiile necesare pentru un articol obiectiv al unei publicații de investigații serioase, în căutarea adevărului. Adevărul este obiectiv și rezistă la toate sursele de informații, nu doar selectiv la cele care îi conferă o potență mai mare sau mai mică, în funcție de anumite intenții. Rolul mass-media este unul esențial și de utilitate publică, de câine de pază al democrației, iar dacă acest câine este dresat, mai mult dăunează decât să aducă vreun beneficiu societății.

În esență  problema este dacă ne dorim un corp al magistraților bine plătit, eficient și competent care să atragă cei mai buni oameni pregătiți profesional sau unul plătit conform mediei naționale (de fapt aceasta este problema, situația economică și salariul mediu care este mult prea mic și prin urmare subliniază anumite discrepanțe foarte mari) cu toate riscurile inerente (remunerație insuficientă, riscuri și restricții prea mari versus beneficii, etc.)?

Ne dorim magistrați care să fie protejați de lege și remunerați pe măsura rolului pe care îl au în societate, riscurile și limitele de drepturi pe care le suportă prin prisma muncii lor, sau să îi punem pe aceeași grilă salarială cu media națională?

Concluzionând, ca să putem răspunde corect la o întrebare, în primul rând trebuie să o formulăm corect. Ca să rezolvăm anumite anomalii din sistem trebuie să le identificăm punctual și clar fără să ne lăsăm purtați în generalizări, opinii, supoziții și prejudecăți care nu au nicio relevanță pentru rezolvarea problemei. În cazul de față, problema nu este că magistrații au prea multe beneficii, ci cum anume punem în acord nevoia de acordare a unor beneficii necesare și pe măsura activității acestora cu posibilitățile economice existente (cum anume ne asigurăm că își fac treaba bine, pe o perioadă de timp suficient de lungă cât să fie eficienți, echitabil remunerați și incoruptibili).


[1] European judicial systems CEPEJ Evaluation Report, disponibil aici, p. 40.
[2] “RISE Project nu a reușit să găsească nici o altă țară din Uniunea Europeană în care pensia oferită magistraților să presupună mai multe beneficii decât cea care le este oferită judecătorilor și procurorilor din România. Această țară nu poate fi găsită nici într-un raport publicat recent de Comisia Europeană, referitor la pensiile speciale care se plăteau, la nivelul anilor 2017-2018, în statele UE.” Disponibil aici.
[3] „European Economy Discussion Papers are written by the staff of the European Commission’s Directorate-General for Economic and Financial Affairs, or by experts working in association with them, to inform discussion on economic policy and to stimulate debate. The views expressed in this document are solely those of the author(s) and do not necessarily represent the official views of the European Commission.”Disponibil aici.
[4] “It is worth noting that there are States and entities where salaries of judges, although lower at the beginning of the career, rise significantly during the course of career such as Italy and Latvia. On the other hand, there are judicial systems that provide consistently high salaries throughout judges’ career, such as UK  –  England and Wales, Azerbaijan, Romania, UK – Northern Ireland and Ukraine. In these States judges earn at least 3,7 times the average salary at the beginning of the career and more than 7,2 times the average salary at the end of the career.”
European judicial systems CEPEJ Evaluation Report, disponibil aici, p. 68.
[5] European judicial systems CEPEJ Evaluation Report, disponibil aici p. 67.
[6] “The ratio of the salary of prosecutors at the beginning of the career, as well as of prosecutors at the highest instance to the average salary, has risen significantly (by more than 25 percentage points) in the Czech Republic, Denmark, Latvia, the Republic of Moldova, Portugal, the Russian Federation, Ukraine. It has dropped significantly (by more than 25 percentage points) in Croatia, Romania, Serbia and Slovenia.” Sursa European judicial systems CEPEJ Evaluation Report, disponibil aici, p. 70.
[7]“Știm deja – din salba de statistici a Consiliului Europei – că președinta instanței supreme nu spune adevărul atunci când se referă la salarii.” Sursa aici.


Vasile Țiple

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.