« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrepturile omuluiDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Mediu
CărţiProfesionişti
 

Curtea de Apel Braşov a anulat prevederile ordinului prin care se stabileau nelegal cotele de recoltă la unele specii de păsări migratoare protejate
12.01.2021 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 26 din 11 ianuarie 2021 a fost publicată Sentința nr. 37/2020 privind amânarea pronunțării asupra cererii formulate de reclamanta Asociația Alianța pentru Combaterea Abuzurilor în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prin ministru.

Prin prezenta cerere, reclamanta a solicitat anularea prevederilor Ordinului ministrului apelor și pădurilor nr. 673/13.05.2019 prin care s-au stabilit cotele de recoltă la speciile ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), sturzul viilor (Turdus iliacus), rața cu capul negru (Aythya marila) și rața sunătoare.

Curtea observă, în primul rând, că în preambulul ordinului se menționează că acesta a fost emis în baza unui referat de aprobare, a unui aviz al Ministerului Mediului, precum și a avizului Consiliului Național de Vânătoare.

Potrivit art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, administratorul faunei cinegetice „stabilește și aprobă anual, până la data de 15 aprilie pentru specia căprior și până la 15 mai pentru celelalte specii admise la vânătoare, cu avizul autorității publice centrale care răspunde de protecția mediului, cotele de recoltă pentru speciile din anexa nr. 1, care devin obligatoriu de realizat, fără alte avize, acorduri sau autorizări suplimentare.”

Art. 17 din Legea nr. 407/2006, în forma în vigoare la data emiterii ordinului, menționa că gestionarii sunt obligați să asigure gospodărirea faunei de interes cinegetic, cu respectarea principiului durabilității, pe baza studiilor de evaluare și a planurilor de management cinegetic întocmite pentru fiecare fond cinegetic. De asemenea, studiile de evaluare a efectivelor speciilor admise la vânătoare se întocmesc anual de către personalul cu specializare silvică sau cinegetică angajat al gestionarului fondurilor cinegetice și vor fi supuse aprobării administratorului, iar potrivit art. 19 din Legea nr. 407/2006, „în scopul conservării biodiversității, regimul juridic al vânării mamiferelor și păsărilor, inclusiv a celor migratoare, este reglementat de prezenta lege și de OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.”

Curtea mai observă că art. 33 din OUG nr. 57/2007 stabilea că, pentru asigurarea protecției, managementului și utilizării durabile a populațiilor speciilor de păsări al căror areal natural de distribuție include teritoriul României, era necesară realizarea de studii și cercetări având ca subiect următoarele teme:
a) listele naționale ale speciilor amenințate cu dispariția sau ale celor periclitate, ținându-se cont de arealul natural de distribuție al acestora;
b) enumerarea și descrierea din punct de vedere ecologic a zonelor situate de-a lungul rutelor de migrație și care au o importanță deosebită pentru speciile migratoare, în special ca zone de iernat și cuibărit;
c) prezentarea datelor referitoare la nivelul populațiilor speciilor migratoare, ca rezultat al studiilor realizate pe baza metodei de inelare;
d) evaluarea influenței metodelor de capturare a păsărilor sălbatice asupra nivelelor populaționale;
e) dezvoltarea sau îmbunătățirea metodelor ecologice de prevenire a pagubelor cauzate de păsări;
f) determinarea rolului anumitor specii ca indicatori ai poluării mediului;
g) studierea efectelor adverse ale poluării chimice asupra nivelurilor populaționale ale speciilor de păsări.

Față de aceste dispoziții legale, Curtea apreciază că prevederile Ordinului ministrului apelor și pădurilor nr. 673/13.05.2019 prin care s-au stabilit cotele de recoltă la speciile ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), sturzul viilor (Turdus iliacus), rața cu capul negru (Aythya marila) și rața sunătoare sunt nelegale, fiind emise cu încălcarea prevederilor din Legea nr. 24/2000 şi nefiind suficient fundamentat.

În plus, mai reţine Curtea că prevederile contestate au fost emise cu încălcarea dispozițiilor art. 17 și 19 din Legea nr. 407/2006, art. 33 alin. (8) din OUG nr. 57/2007 și punctele/paragrafele nr. 3-7, 10 și 13 din preambulul Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice, preambulul Convenției privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn, ratificată prin Legea nr. 13 din 8.01.1998, punctul/paragraful nr. 5 al preambulului Acordului privind conservarea păsărilor de apă migratoare african-eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie 1995, ratificat prin Legea nr. 89 din 10 mai 2000.

Astfel, stabilirea cotelor de recoltă la speciile ciocârlie de câmp, sturzul viilor, rața cu capul negru și rața sunătoare nu este corelată cu vreun act normativ, nu s-a realizat pe baza studiilor de evaluare a speciilor respective întocmite pentru fiecare fond cinegetic şi nu a fost precedată de o activitate de documentare și analiză științifică, de o evaluare preliminară a impactului actului normativ, prin identificarea și analizarea efectelor acestora asupra mediului.

Curtea constată că stabilirea cotelor de recoltă la speciile mai sus menționate s-a făcut pe baza calculării „mediei cotelor de recoltă aprobate în sezoanele de vânătoare anterioare”, fără nicio justificare cu privire la impactul capturării asupra exemplarelor vii ale speciilor respective, fără existența unor informații esențiale pentru stabilirea cotelor de recoltă cum sunt cele referitoare la exemplarele vii ale populației unei specii.

În final, Curtea mai reține că actul normativ atacat a fost emis și cu încălcarea parțială a recomandării din avizul Ministerului Mediului, care propunea ca Ministerul Apelor și Pădurilor să solicite avizul Academiei Române pe proiectul de ordin privind aprobarea cotelor de recoltă/vânătoare la speciile de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă.

Pentru toate aceste motive, Curtea de Apel Braşov a admis acțiunea formulată de reclamanta Asociația „Alianța pentru Combaterea Abuzurilor” în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor şi a anulat prevederile rubricilor atacate.

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.