CCR. Pensiile personalului auxiliar de specialitate. Constituționalitate
26 octombrie 2023 | Irina RIMARU
Irina Rimaru
În Monitorul Oficial, Partea I nr. 954 din 23 octombrie 2023 a fost publicată Decizia nr. 414/2023 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68^5 alin. (7) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Aurel Buibaş într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva unei decizii de pensionare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate instituie o discriminare între persoanele care la data pensionării aveau o altă ocupaţie şi cele care la data pensionării deţineau calitatea de personal auxiliar al instanţelor de judecată, întrucât cei care la data pensionării au această calitate vor beneficia de pensia de serviciu, prevăzută de art. 685 alin. (2) din Legea nr. 567/2004, dacă au cel puţin 20 de ani vechime în specialitate, pe când, fără nicio explicaţie logică şi justificare, cei care nu mai au această calitate la data pensionării nu pot beneficia de pensia de serviciu, reglementată de art. 685 alin. (2) din Legea nr. 567/2004, având în vedere că alin. (7) al art. 685 face trimitere doar la alin. (2).
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 685 alin. (7) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare: „Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vârstă şi de vechime prevăzute la alin. (1) numai în funcţia de personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, de personal de specialitate criminalistică şi de personal care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi în cea de tehnician criminalist din cadrul parchetelor beneficiază de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au avut sau au o altă ocupaţie. În acest caz, baza de calcul al pensiei de serviciu o reprezintă media salariilor de bază brute lunare, inclusiv sporurile, în procent, din ultimele 12 luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, realizate de personalul auxiliar de specialitate aflat în activitate în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă şi nivel al instanţei ori parchetului sau INEC unde a funcţionat solicitantul înaintea eliberării din funcţia de personal auxiliar de specialitate.”
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 28 din 17 ianuarie 2019, paragraful 17, şi Decizia nr. 502 din 17 iulie 2018, paragrafele 17-19, a reţinut că Legea nr. 567/2004 a prevăzut, în redactarea iniţială a art. 68, acordarea pensiei de serviciu personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea. Articolul de lege menţionat a fost supus mai multor modificări succesive, iar prin art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, s-a dispus transformarea acestor pensii de serviciu în pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările şi completările ulterioare. Ca urmare, pensiile personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea au fost recalculate în temeiul principiului contributivităţii. Abrogând Legea nr. 19/2000, Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, a abrogat totodată, prin art. 196 lit. f), şi dispoziţiile art. 68-681 alin. (2) şi ale art. 682-684 din Legea nr. 567/2004. În consecinţă, pensiile acordate personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea au fost acordate, în continuare, pe principii contributive, în temeiul Legii nr. 263/2010. Considerând că se impune acordarea din nou a beneficiului pensiei de serviciu personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, personalului de specialitate criminalistică şi personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi tehnicienilor criminalişti din cadrul parchetelor, legiuitorul, prin art. I din Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2015, prevede completarea Legii nr. 567/2004 cu art. 685 care stabileşte condiţiile acordării acestui drept.
Referitor la susţinerea privind existenţa unei presupuse discriminări între persoanele care la data pensionării aveau o altă ocupaţie şi cele care la data pensionării deţineau calitatea de personal auxiliar al instanţelor de judecată, prin Decizia nr. 28 din 17 ianuarie 2019, paragraful 18, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 685 alin. (7) şi (8) din Legea nr. 567/2004, reglementând condiţiile în care se acordă pensia de serviciu, stabilesc că pot beneficia de aceasta persoanele care la data solicitării acestui drept nu mai au calitatea de personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, de personal de specialitate criminalistică şi de personal care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică şi de tehnician criminalist din cadrul parchetelor, dar au o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, vârsta de 60 de ani, iar eliberarea din funcţie a fost din motive neimputabile acestora.
În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut în mod constant că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul lor valoric, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile, şi să le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare. Astfel, este la aprecierea legiuitorului reglementarea condiţiilor şi criteriilor care trebuie să fie îndeplinite pentru a beneficia de o categorie de pensie sau alta, cu obligaţia de a nu încălca exigenţele constituţionale şi de a respecta o cerinţă de rezonabilitate în stabilirea condiţiilor de pensionare – est modus in rebus (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006, Decizia nr. 680 din 26 iunie 2012, şi Decizia nr. 501 din 30 iunie 2015).
De asemenea, Curtea a statuat în jurisprudenţa sa că, în considerarea situaţiei specifice a unor categorii socioprofesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferenţiate atât prin condiţii şi criterii de acordare derogatorii, cât şi printr-un mod de calcul şi un cuantum diferite ale pensiilor (în acest sens a se vedea Decizia nr. 684 din 15 decembrie 2005, Decizia nr. 455 din 30 mai 2006 sau Decizia nr. 119 din 15 februarie 2007).
Având în vedere cele menţionate, prin Decizia nr. 28 din 17 ianuarie 2019, paragraful 21, Curtea a reţinut că acordarea pensiei de serviciu persoanelor care la data solicitării acestui drept nu au calitatea de personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, de personal de specialitate criminalistică şi de personal care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi de tehnician criminalist din cadrul parchetelor, dar au o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, vârsta de 60 de ani, iar eliberarea din funcţie a fost făcută din motive care nu pot fi imputabile acestora, nu poate conduce la constatarea unor discriminări şi privilegii.
Totodată, prin Decizia nr. 837 din 14 decembrie 2017, paragraful 24, Curtea a statuat că acordarea pensiei de serviciu la împlinirea vârstei de pensionare numai acelora care, în privinţa totalului vechimii lor în muncă, îndeplinesc condiţia de a fi lucrat un anumit număr de ani ca personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice nu poate conduce la constatarea unor discriminări pentru cei pensionaţi şi privilegii pentru cei încă nepensionaţi.
Astfel, cu unanimitate de voturi, Curtea:
– Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată.
Irina Rimaru, JURIDICE.ro
