Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că dacă înscrisul a fost declarat fals, revizuirea este, în principiu, admisibilă, fiind fondată numai dacă înscrisul a reprezentat și temei al hotărârii, cu alte cuvinte dacă a constituit fundamentul ei. Dacă însă înscrisurile au fost desființate, fiind false, iar decizia atacată cu revizuire nu a fost fundamentată pe aceste înscrisuri, nu „s-a dat în temeiul” lor, aşa cum impune norma legală, ci în baza altor argumente, nu sunt îndeplinite cerințele pe care art. 322 pct. 4 C. proc. civ. le pretinde pentru a se retracta hotărârea, În speță, Înalta Curte ”va verifica măsura în care fapta pe care se întemeiază calea extraordinară de atac de față (desființarea, ca fiind false, a certificatului de neapelare din 04.10.2011 și a notificării judecătorești din 02.12.2013, pretins a fi fost emise de către instanța străină) poate conduce la schimbarea deciziei atacate. Considerentele respectivei decizii relevă că nici certificatul de neapelare din 04.10.2011, nici notificarea judecătorească din 02.12.2013 nu au constituit temei al admiterii recursului, prin decizia nr. 1353/03.04.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția a II-a civilă.” (Decizia nr. 1040 din 17 iunie 2020, pronunțată de Secţia a II-a civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție)
Aflaţi mai mult despre C. proc. civ., Inalta Curte de Casatie si Justitie, inscrisuri false, revizuireJURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.
Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!
Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.