Despre subvenții, subvenții excentrice și beneficiarii lor. Mecanisme de control
26 octombrie 2023 | Andrei SĂVESCU
Andrei Săvescu
Scopul subvențiilor
1. Potrivit art. 47 din Constituția României[1], statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent. În acest sens, statul subvenționează activități economice[2] și culturale, precum și unele persoane defavorizate. Bunăoară, statul susține producătorii agricoli[3], dar și programe și proiecte culturale[4]. Pe de altă parte, statul susține și persoane, de exemplu persoane cu dizabilități[5], persoane în vârstă[6] și copii[7]. Sumele de bani alocate de stat în acest sens sunt denumite în legislație “subvenții”[8].
2. Mecanismele de subvenționare sunt diverse și se bucură de reglementări legale speciale și foarte detaliate, menite să genereze cadrul necesar pentru ca subvențiile să fi utilizate potrivit scopurilor lor. Un loc aparte este reprezentat de reglementarea mecanismelor de control în privința subvențiilor.
Tipologia subvențiilor
Subvenții acordate direct beneficiarilor finali
3. Unul dintre mecanismele de subvenționare este subvenția directă. În acest caz, nu există nicio distincție între beneficiarii direcți și beneficiarii indirecți, întrucât plata subvenției se face direct către beneficiarul final.
4. Bunăoară, unii crescători de animale primesc subvenții directe, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute în reglementările legale aplicabile. Ajutorul este furnizat sub formă de servicii subvenţionate microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii, respectiv întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care deţin atestat de producător, după caz, precum şi persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei de produse agricole[9].
5. În același sens, tot subvenție directă este și subvenționarea construirii de locuințe proprietate personală, deși măsurile necesare pentru luarea în evidență și analiza solicitărilor de subvenții revin în sarcina consiliilor locale iar contestațiile cu privire la acordarea subvențiilor se soluționează de către primar[10].
6. Există însă și situații în care statul face plăți în favoarea unor persoane fără să se refere la beneficiari direcți și beneficiari indirecți, deși plata nu se face către beneficiarul final. În acest caz, plata se face reprezentantului sau ocrotitorului legal, după caz, deoarece este imposibil să fie făcută direct beneficiarului final. Bunăoară, în ce privește alocația de stat pentru copii[11], deși beneficiarul este copilul, aceasta este plătită unuia dintre părinți, sau tutorelui, curatorului, ori persoanei căreia i-a fost dat în plasament familial copilul, inclusiv asistentului maternal sau persoanei căreia i-a fost încredinţat copilul în vederea adopţiei, în condiţiile legii, iar beneficiarul este, bineînțeles, minorul.
7. Controlul subvențiilor se realizează la nivelul instituției care plătește subvenția, care este controlată de Curtea de Conturi.
La nivelul beneficiarilor finali agenți economici care sunt beneficiari direcți ai subvenției, dar numai dacă subvențiile au fost acordate „pentru susținerea anumitor activități”, controlul se realizează de către inspecția economico-financiară din cadrul Ministerului Finanțelor Publice. Cf. art. art. 6 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2011 privind organizarea şi funcţionarea inspecţiei economico-financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 799 din 11 noiembrie 2011, organele de inspecție economico-financiară “verifică realitatea informaţiilor cuprinse atât în documentaţia aferentă fundamentării sumelor acordate de la bugetul general consolidat pentru susţinerea anumitor activităţi (s.n.), cât şi în documentele justificative prevăzute de lege pentru acordarea acestora”.
Firește, acești beneficiarii sunt supuși deopotrivă controlului fiscal obișnuit.
Însă dacă subvențiile sunt expresia politicii de protecție socială a statului român, controlul se realizează doar la nivelul plătitorului subvențiilor, pentru verificarea legalității acordării lor.
Subvenții acordate beneficiarilor finali în mod indirect
8. De cele mai multe ori, beneficiarii subvențiilor sunt definiți de legiuitor ca “beneficiari direcți” și “beneficiari indirecți”. Cel mai frecvent legiuitorul ia în considerare beneficiarii indirecți. De regulă, beneficiarii indirecți reprezintă beneficiarii finali ai activităților subvenționate, cei vizați de reglementare. Scopul subvenționării se află la nivelul beneficiarilor indirecți. Beneficiarii direcți sunt cei care primesc bani de la stat, iar beneficiarii indirecți sunt cei care se bucură de beneficiu, prin intermediul beneficiarului direct.
9. Bunăoară, în domeniul apiculturii, beneficiarii direcți sunt formele asociative apicole legal constituite, iar beneficiarii indirecți sunt membrii acestora, adică apicultori, persoane fizice sau persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale[12].
Controlul subvențiilor se realizează la nivelul instituției care plătește subvenția, care este controlată de Curtea de Conturi.
Agenții economici care sunt beneficiari direcți ai subvenției nu primesc subvenții pentru susținerea activității lor, astfel încât inspecția economico-financiară din cadrul Ministerului Finanțelor Publice nu are competențe de control, în această privință. Firește, acești beneficiarii sunt supuși deopotrivă controlului fiscal obișnuit.
10. Alteori, beneficiarii indirecți sunt cei care se bucură de rezultatele obținute de beneficiarii direcți în calitatea lor de public țintă. Bunăoară, beneficiarii direcți ai unui program de reabilitare a drumurilor sunt unităţile administrativ-teritoriale, reprezentate de autorităţile administraţiei publice locale, iar beneficiarii indirecți sunt locuitorii unităţilor administrativ-teritoriale, turiştii, precum şi instituţiile publice şi operatorii economici care utilizează căile de comunicaţie rutiere judeţene şi locale[13].
Și în acest caz controlul subvențiilor se realizează la nivelul instituției care plătește subvenția, care este controlată de Curtea de Conturi.
Deși sunt beneficiari direcți ai subvenției și, în plus, subvențiile au fost acordate „pentru susținerea anumitor activități”, controlul nu se realizează de către inspecția economico-financiară din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, întrucât aceasta poate viza doar operatori economici[14].
11. La fel, în ce privește unele servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente, susținute de stat, beneficiarii direcţi sunt serviciile publice de asistenţă socială acreditate/asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, beneficiarii indirecți, adică grupul-țintă, fiind persoanele vârstnice dependente, care nu au venituri, nu au susținători legali sau realizează venituri al căror cuantum se situează sub un anumit nivel[15].
Controlul subvențiilor se realizează la nivelul instituției care plătește subvenția, care este controlată de Curtea de Conturi.
Nici în acest caz controlul beneficiarilor direcți nu se realizează de către inspecția economico-financiară din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, deși subvențiile au fost acordate „pentru susținerea anumitor activități”, întrucât acest control poate viza doar operatori economici[16].
12. Există și situații în care statul înțelege nu să susțină în mod direct, ci doar să încurajeze un anumit comportament, pe care îl consideră necesar. Bunăoară, statul subvenționează locurile de muncă, pentru a stimula angajatorii să încadreze în muncă șomeri și absolvenţii instituţiilor de învăţământ[17]. Și în acest caz beneficiarul direct este angajatorul, iar beneficiarul indirect este șomerul/absolventul.
Controlul subvențiilor se realizează la nivelul instituției care plătește subvenția, care este controlată de Curtea de Conturi.
Întrucât beneficiarul direct este angajatorul, iar subvențiile au fost acordate „pentru susținerea anumitor activități”[18], controlul se realizează de către inspecția economico-financiară din cadrul Ministerului Finanțelor Publice. Firește, acești beneficiarii sunt supuși deopotrivă controlului fiscal obișnuit.
13. Așadar, subvențiile fie sunt acordate, adică plătite, direct unor beneficiari finali, publicul țintă, adică persoanele sau activitățile pe care statul înțelege să le favorizeze, fie sunt plătite unor beneficiari denumiți “beneficiari direcți”, prin intermediul cărora banii ajung la beneficiarii finali. Beneficiarii finali sunt întotdeauna denumiți de legiuitor beneficiari indirecți[19], iar de fiecare dată când acordă subvenții sau alte facilități legiuitorul nu doar justifică susținerea pe care o acordă, ci și definește beneficiarii, atât beneficiarii direcți cât și beneficiarii indirecți.
14. În orice caz, de fiecare dată, distincția între beneficiarii direcți și beneficiarii indirecți este foarte clară.
La fel ca în cazul subvențiilor acordate în mod direct beneficiarilor, controlul subvențiilor se realizează la nivelul instituției care plătește subvenția, care este controlată de Curtea de Conturi.
La nivelul beneficiarilor finali agenți economici care sunt beneficiari direcți ai subvenției, dar numai dacă subvențiile au fost acordate „pentru susținerea anumitor activități”, așa cum am arătat mai sus, controlul se realizează de către inspecția economico-financiară din cadrul Ministerului Finanțelor Publice. Firește, acești beneficiarii sunt supuși deopotrivă controlului fiscal obișnuit.
Subvenții excentrice: decontările
15. În unele situații statul susține activități și persoane nu prin acordarea de subvenții, ci prin decontarea unor cheltuieli sau a unei părți din cheltuieli. Decontările au mecanisme de control al cheltuielilor statului reglementate distinct, diferite de la caz la caz.
16. Bunăoară, pentru încurajarea achiziționării de autovehicule noi, a fost implementat un sistem de “ecotichete”, prin care beneficiarii, cumpărători de autovehicule noi care renunță la unul vechi primesc un tichet de reducere, cu valoare prestabilită, astfel încât o parte din prețul produsului este achitat de către beneficiar facilității iar o parte de către stat, prin sistemul de ecotichete. Decontarea ecotichetelor se face de către producătorul autovehiculului, care primește banii de la bugetul de stat prin intermediul Administrației Fondului pentru Mediu[20], în baza unui contract al cărui conținut este prevăzut de ghidul de finanțare.
Orice diferend rezultat din interpretarea şi/sau executarea prezentului contract se va rezolva, pe cât posibil, pe cale amiabilă, iar în cazul în care o soluţie amiabilă nu este posibilă, litigiul se supune spre soluţionare instanţelor judecătoreşti competente în a căror rază teritorială îşi are sediul Administrația Fondului pentru Mediu. Așadar, verificarea decontărilor se face în cadrul mecanismului contractual.
Beneficiarii facilităților sunt cumpărătorii, însă facilitatea este acordată în scopul încurajării cumpărării de autovehicule mai puțin poluante, respectiv pentru încurajarea vânzării autovehiculelor de către producători. Întrucât subvențiile au fost acordate „pentru susținerea anumitor activități”, așa cum am arătat mai sus, controlul se realizează, apreciem, și de către inspecția economico-financiară din cadrul Ministerului Finanțelor Publice. Firește, acești beneficiarii sunt supuși deopotrivă controlului fiscal obișnuit.
17. În ce privește reducerile de preț pentru carburant acordate începând cu data de 1 iulie 2022[21], reducerea de preț s-a acordat la pompă beneficiarului facilității, iar agentul economic care operează stații de distribuție carburanți urma să recupereze contravaloarea reducerii acordate prin compensare cu obligațiile sale fiscale, prin depunerea unor declarații speciale la organul fiscal competent.
Așadar, verificarea decontărilor se face în cadrul mecanismului controlului organelor fiscale. Beneficiarii facilităților sunt cumpărătorii de carburant, însă facilitatea este acordată în scopul încurajării utilizării autovehiculelor, deci și producătorilor de autovehicule. Din acest motiv, apreciem că inspecția economico-financiară din cadrul Ministerului Finanțelor Publice are competență de control.
18. Prin introducerea tichetelor de vacanţă, în anul 2009, Guvernul a intervenit printr-o “măsură urgentă în favoarea angajatului, căruia îi cresc veniturile reale, şi în favoarea angajatorului, care are posibilitatea şi este stimulat să acorde angajaţilor, alături de salariu, vacanţe în ţară, prin intermediul tichetelor de vacanţă, cu rol de recuperare a capacităţii de muncă, de creştere a productivităţii muncii salariatului şi de motivare a acestuia pentru a-şi menţine calitatea de salariat în respectiva întreprindere, ceea ce va genera stabilitate şi eficienţă mărite la nivelul sectorului privat şi în special în cazul întreprinderilor mici şi mijlocii”[22]. Angajatorii care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă pot acorda, în condiţiile legii, bonuri de valoare, denumite în continuare vouchere de vacanţă. Voucherele sunt emise de operatori economici specializați.
Verificarea emiterii și utilizării voucherelor de vacanță se face de către Ministerul Turismului, la nivelul furnizorilor de servicii turistice, și de către Ministerul Finanțelor Publice, prin inspecția economico-financiară, la nivelul angajatorilor care acordă vouchere de vacanță salariaților, întrucât și aceștia sunt beneficiarii facilității, nu doar salariații. Beneficiarii facilităților sunt salariații, dar și angajatorii.
19. În ce privește reducerile şi gratuităţile acordate magistraţilor şi personalului auxiliar de specialitate de la instanţe şi parchete pentru transportul intern, precum și personalului de specialitate juridică din Ministerul Justiției, asimilat magistraților, aceștia beneficiază de transport gratuit sau, după caz, cu reducere de 50%, pe bază de decontare. Persoana fizică beneficiară plătește integral prețul către furnizorul serviciului de transport, apoi depune cerere de decont, pentru rambursarea, în tot sau în parte, a cheltuielilor efectuate, între anumite limite, la instituția în cadrul căreia își desfășoară activitatea, ordonator de credite bugetare[23].
Așadar, verificarea decontărilor se face în cadrul raporturilor de serviciu și de către Curtea de Conturi, care verifică activitatea instituțiilor din sistemul judiciar. Beneficiarii facilităților sunt doar magistrații și celelalte persoane menționate.
Așa cum am arătat mai sus, întrucât, în acest caz, subvențiile sunt expresia politicii de protecție socială a statului român, controlul se realizează doar la nivelul plătitorului subvențiilor, pentru verificarea legalității acordării lor.
20. Beneficiari ai reducerilor pentru transportul intern sunt dealtfel toți pensionarii din sistemul public de pensii, precum şi pensionarii din celelalte sisteme proprii de asigurări sociale, cu deosebirea față de situația personalului din sistemul de justiție că beneficiarii nu trebuie să plătească integral prețul serviciului de transport iar apoi să solicite decontarea, ci plătesc operatorului de transport jumătate din prețul serviciului iar pentru cealaltă jumătate cererea de decontare se face de către operatorul de transport la Ministerul Transporturilor, care ulterior, dar înainte de a efectua plata, se adresează Ministerului Finanțelor Publice cu o solicitare de aprobare a finanțării .
Așadar, controlul decontărilor se face de către Ministerul Transporturilor și Ministerul Finanțelor Publice, precum și de Curtea de Conturi, care verifică activitatea Ministerului Transporturilor și Ministerului Finanțelor Publice. În privința agenților economici care prestează servicii de transport verificarea decontărilor nu poate fi realizată de Ministerul Finanțelor Publice, organul de inspecție economico-financiară, întrucât acesta are în atribuțiile sale doar verificarea realității informaţiilor cuprinse în documentaţia aferentă fundamentării sumelor acordate de la bugetul general consolidat pentru susţinerea anumitor activităţi (s.n.), şi a documentele justificative prevăzute de lege pentru acordarea acestora, însă în cazul decontărilor călătoriilor pensionarilor activitatea susținută de stat nu este activitatea operatorului de transport, care nu se bucură de nicio facilitate din partea statului (cum este cazul angajatorilor care acordă vouchere de vacanță, așa cum am arătat mai sus). Pe de altă parte, controlul alocării resurselor bugetare a fost deja realizat, înainte de plată, la nivelul Ministerului Transporturilor și Ministerului Finanțelor Publice, așa cum am arătat mai sus.
Beneficiarii facilităților sunt exclusiv pensionarii, furnizorii de servicii de transport nu sunt susținuți de stat, ci ei își recuperează de la stat o parte din costul transportului deja efectuat. Pe de altă parte, așa cum am arătat mai sus, întrucât, în acest caz, subvențiile sunt expresia politicii de protecție socială a statului român, controlul se realizează doar la nivelul plătitorului subvențiilor, pentru verificarea legalității acordării lor.
Concluzii
21. Facilitățile acordate de stat pentru susținerea unor activități sau persoane au un regim juridic diferit de la caz la caz.
22. Firul roșu al reglementărilor în materie este favorizarea unui grup-țintă. Așa cum art. 47 din Constituția României circumscrie, favorizarea se realizează fie prin susținerea unei activități, din rațiuni de dezvoltare economică, fie ca măsură de protecție socială.
23. Pe de altă parte, observăm că reglementările legale instituie măsuri riguroase de prevenire a fraudelor și abuzurilor. Legiuitorul acordă o importanță specială verificării utilizării legale a banilor publici, control care se face cu precădere la sursă, la nivelul plătitorului de subvenții pentru activități sau, după caz, ajutoare sociale.
[1] Art. 47 din Constituția României: “(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.
(2) Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii.” Constituția României a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, din 21 noiembrie 1991. Versiunea revizuită a Constituției a fost publicată în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003.
[2] De exemplu sprijinirea construirii de locuințe. A se vedea Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2011 privind unele măsuri de aplicare a Programului naţional privind sprijinirea construirii de locuinţe proprietate personală, aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 15 noiembrie 2011.
[3] De exemplu, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 168 din 28 februarie 2023 a fost publicat Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 80/2023 al privind criteriile de eligibilitate, documentele justificative, condițiile și modul de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic prevăzute la art. 1 alin. 2 lit. a)-c) din Hotărârea Guvernului nr. 1.571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanțate din Fondul european de garantare agricolă și de la bugetul de stat.
[4] De exemplu subvenționarea revistelor tehnico-științifice. A se vedea în acest sens Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 7049/2003 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Comisiei pentru subvenţionarea literaturii tehnico-ştiinţifice şi a modelului contractului de finanţare pentru subvenţionarea literaturii tehnico-ştiinţifice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 261 din 15 aprilie 2003.
[5] De exemplu, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din data de 4 aprilie 2019, a fost publicată Procedura de acordare a subvențiilor pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilități în accesarea și utilizarea de tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces, altele decât cele finanțate prin Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, din 1 aprilie 2019.
[6] A se vedea Legea nr. 147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 354 din 28 iulie 2000.
[7] A se vedea Legea privind alocaţia de stat pentru copii nr. 61/1993, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 14 noiembrie 2012.
[8] Autorul mulțumește pentru sprijinul acordat în abordarea problematicii care face obiectului acestui articol dnei av. Alina Matei și dlui av. Răzvan Crăciunaș.
[9] A se vedea art. 3 din Ordonanța de urgenţă a Guvernului nr. 61/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 602 din 30 iunie 2023.
[10] A se vedea art. 4 din Programul naţional privind sprijinirea construirii de locuinţe proprietate personală din 28 iunie 2006, aprobat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 30 iunie 2006.
[11] Dealtfel cererea se face în numele copilului. A se vedea Legea privind alocaţia de stat pentru copii nr. 61/1993, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 14 noiembrie 2012.
[12] A se vedea art. 6 alin. 1 din Criteriile de eligibilitate, documentele justificative, condiţiile şi modul de implementare a intervenţiilor aferente sectorului apicol prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. e) din Hotărârea Guvernului nr. 1.571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanţate din Fondul european de garantare agricolă şi de la bugetul de stat, din 16.03.2023, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 105/2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 280 din 4 aprilie 2023.
[13] A se vedea Programul Reabilitare şi modernizare – 10.000 km drumuri de interes judeţean şi drumuri de interes local, implementat de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în perioada 2010-2013, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 530/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 397 din 15 iunie 2010.
[14] Cf. art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2011, inspecţia economico-financiară care se efectuează la operatorii economici, adică doar la operatorii economici enumerați limitativ la art. 3 pct. 5: a) regiile autonome, înfiinţate de stat sau de o unitate administrativ-teritorială; b) companiile şi societăţile naţionale, precum şi societăţile comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acţionar unic; c) societăţile comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritorială deţine o participaţie majoritară; d) societăţile comerciale şi regiile autonome la care persoanele juridice de la lit. a)-c) deţin direct sau indirect o participaţie majoritară; e) institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, altele decât cele care funcţionează ca instituţii publice; f) alţi operatori economici, indiferent de forma de proprietate, pentru fundamentarea şi justificarea sumelor acordate de la bugetul general consolidate, cu precizarea că expresia operator economic nu include societăţi financiar-bancare, societăţi de asigurări şi Societatea Comercială „Fondul Proprietatea” – S.A., deci nu și unitățile administrative-teritoriale.
[15] A se vedea Metodologia de evaluare şi selecţie a cererilor de finanţare a cererilor de finanţare prin programul de interes naţional „Servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente”, aprobată prin Ordinul ministrului Muncii și Justiției Sociale nr. 1902/2018, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 814 din 24 septembrie 2018.
[16] Nici serviciile publice de asistenţă socială acreditate și nici asociaţiile de dezvoltare intercomunitară nu sunt operatori economici.
[17] A se vedea Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 6 februarie 2002, precum și norma metodologică de aplicare a acestei legi, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 174/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 18 martie 2002.
[18] Cf. art. art. 6 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2011 privind organizarea şi funcţionarea inspecţiei economico-financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 799 din 11 noiembrie 2011, organele de inspecție economico-financiară “verifică realitatea informaţiilor cuprinse atât în documentaţia aferentă fundamentării sumelor acordate de la bugetul general consolidat pentru susţinerea anumitor activităţi (s.n.), cât şi în documentele justificative prevăzute de lege pentru acordarea acestora”.
[19] Cercetând legislația în vigoare, am depistat doar două cazuri în care legiuitorul s-a referit în mod confuz la raportul dintre beneficiarii direcți și beneficiarii indirecți. Într-unul dintre cazuri, s-a prevăzut că beneficiarii direcți sunt cetățenii, beneficiarii indirecți sunt autorităţile publice locale şi judeţene, inclusiv funcţionarii publici din instituţiile descentralizate şi serviciile deconcentrate, precum și mass-media, iar beneficiarii finanţării sunt solicitanţii (organizaţii neguvernamentale, persoane juridice de drept privat, fără scop lucrativ, sau, după caz, autorităţi ale administraţiei publice locale), cărora li se atribuie contractul de finanţare nerambursabilă în urma aplicării procedurii de selecţie publică a proiectelor. În acest caz, legiuitorul i-a numit „beneficiari direcți” pe beneficiarii finali. A se vedea Metodologia de gestionare a Programului de dezvoltare comunitară în localitatea Hădăreni, comuna Cheţani, judeţul Mureş, pentru perioada 2006-2008, aprobată prin Ordinul președintelui Agenției Naționale pentru Romi nr. 172/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 3 august 2006. În celălalt caz, cu referire la susținerea acordată de stat pentru accesul întreprinderilor mici și mijlocii la servicii de instruire și consultanță, pentru instruirea personalului lor, beneficiarii direcți au fost considerate societăţile comerciale şi societăţile cooperative care îndeplinesc criteriile de eligibilitate, iar beneficiarii indirecți operatorii economici care furnizează servicii de instruire şi consultanţă beneficiarilor direcți. În realitate, beneficiarii indirecți, adică beneficiarii finali, sunt salariații, care își perfecționează pregătirea profesională. A se vedea Procedura de implementare a Programului naţional multianual pe perioada 2006-2012 pentru susţinerea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la servicii de instruire şi consultanţă din 9 aprilie 2009, aprobată prin Decizia președintelui Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 24 aprilie 2009.
[20] A se vedea Ghidul de finanţare a Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, 2020-2024, aprobat prin Ordinul ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 323/2020, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 174 din 3 martie 2020, în forma consolidată, aprobată prin Ordinul ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 179/2022, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 109 din 3 februarie 2022
[21] A se vedea Ordonanţa de urgenţă nr. 106/2022 pentru susţinerea acordării de reduceri ale preţurilor la benzină şi motorină şi pentru modificarea art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport şi de abrogare a art. XXVIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 657 din 30 iunie 2022.
[22] A se vedea Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 24 februarie 2009, și norma metodologică privind acordarea voucherelor de vacanță, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 215/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 9 martie 2009, înlocuită de Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1045/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 9 ianuarie 2019.
[23] A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 269/1998 privind reducerile şi gratuităţile acordate magistraţilor şi personalului auxiliar de specialitate de la instanţe şi parchete pentru transportul intern, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 19 mai 1998, și Ordinul comun al ministrului justiției, președintelului Înalte Curți de Casație și Justiție și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nr. 1887, respectiv 98 și 1160/C, pentru aplicarea Hotărârii de Guvern menționate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 11 noiembrie 1998.
Av. dr. Andrei Săvescu, SĂVESCU & ASOCIAȚII
