Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
Articole Drept penal Opinii Procedură penală SELECTED

Elemente de contradictorialitate legislativă privind recursul în casație din procesul penal

27 octombrie 2023 | Vasile BĂICULESCU
Vasile Băiculescu

Vasile Băiculescu

În procesul penal, recursul în casație este încadrat în categoria căilor extraordinare de atac și este reglementat în cuprinsul dispozițiilor art. 433 – 451 din Codul de procedură penală.

Spre deosebire de legislația anterioară, în cadrul căreia recursul era încadrat în categoria căilor ordinare de atac[1], în noua sa formă, recursul în casație este reglementat ca fiind o cale extraordinară de atac în anulare, ce poate fi formulată în cazurile strict și limitativ prevăzute de lege. Specificul recursului în casație este faptul că acesta se soluționează numai de către Înalta Curte de Casație și Justiție.

Astfel cum s-a reținut în doctrina de specialitate, recursul în casație „are scopul de a asigura un echilibru între respectarea principiului legalității pe de o parte și respectarea autorității de lucru judecat a hotărârilor definitive pe de altă parte. De asemenea, potrivit aceluiași autor, recursul în casație are și rolul de a unifica practica judiciară [2]”.

Din analiza prevederilor legale în conținutul cărora este reglementat recursul în casație, observăm o serie de contradicții și omisiuni cu privire la cazurile în care poate fi exercitată calea extraordinară de atac și totodată unele contradicții între prevederile art. 448-449 din Codul de proced. pen. și prevederile art. 436 Cod proced. pen. privind titularii cererii de recurs în casație sau cu prevederile 25 alin. (5) din Codul de procedură penală, privind soluționarea acțiunii civile.

În acest sens, remarcăm faptul că deși prevederile art. 448 alin. (2)[3] și art. 449 alin. (2)[4] din Codul de procedură penală permit instanței învestită cu soluționarea recursului în casație desființarea hotărârii sub aspectul laturii civile, constatăm faptul că, în cuprinsul prevederilor art. 438 din Codul de procedură penală, nu există reglementat vreun caz de recurs în casație care să permită promovarea căii extraordinare de atac în situația soluționării greșite a acțiunii civile.

Astfel, în lipsa reglementării cazurilor în care poate fi exercitată calea extraordinară de atac supusă analizei, prevederile art. 448 alin. (2) și art. 449 alin. (2) ambele din Codul de proced. pen., devin inaplicabile sau își găsesc foarte greu aplicarea în practică ca urmare a respingerii, în procedura de filtru, a unei eventuale cereri de recurs în casație cu privire la acțiunea civilă formulată în cauză.

Evenimente juridice

Arbitraj comercial

Servicii JURIDICE.ro

Omisiunea legiuitorului de a reglementa cazurile în care poate fi formulat recurs în casație cu privire la soluționarea nelegală a acțiunii civile, de către instanța de apel, creează o discrepanță între situația în care acțiunea civilă nu a fost atașată acțiunii penale ci este exercitată pe cale separată, în cadrul unui proces civil, în această din urmă situație existând posibilitatea exercitării inclusiv a căii de atac a recursului[5].

Pe de altă parte, din analiza cazurilor de formulare a cererii de recurs în casație, astfel cum sunt reglementate în conținutul art. 438 din Codul de procedură penală, remarcăm faptul că, inculpatul, poate formula cerere de recurs în casație numai în situația în care față de acesta a fost dispusă o soluție de condamnare pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală.

Cu toate acestea, apreciem că legiuitorul a omis posibilitatea formulării cererii de recurs în casație în situația în care față de inculpat a fost dispusă o soluție de achitare dar a fost obligat la plata prejudiciului în raport de art. 16 alin. (1) teza a doua raportat la art. 25 alin. (5) din Codul de procedură penală.

În acest sens, textul de lege anterior menționat, prevede faptul că instanța de judecată va lăsa nesoluționată acțiunea civilă în situația în care dispune achitarea inculpatului (…) în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi (…) ceea ce înseamnă, din interpretarea per a contrario a textului legal, că în situația în care instanța de judecată dispune achitarea inculpatului în raport de teza a doua din conțintul prevederilor art. 16 alin. (1) din Codul de proced. pen., atunci va putea dispune soluționarea acțiunii civile, în sensul admiterii sau respingerii acesteia.

În această din urmă situție, deși față de inculpat a poate fi dispusă o soluție de achitare în raport de prevederile art. 16 alin. (1) lit. b) teza a doua din Codul de procedură penală, acesta poate fi obligat la plata pretențiilor formulate de partea civilă. Cu toate că, astfel cum am arătat mai sus, prevederile art. 448-449 din Codul de proced. pen. permit desființarea deciziei recurate numai cu privire la acțiunea civilă, nu există un text de lege care să permită formularea recursului în casație numai cu privire la acțiunea civilă a cauzei.

Nu în ultimul rând, din analiza prevederilor art. 436 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, observăm faptul că, inculpatul, poate formula cerere de recurs în casație atât cu privire la latura penală a cauzei cât și cu privire la latura civilă a acesteia. Însă, reglementarea din conținutul art. 436 din Codul de proced. pen. rămâne fără obiect, dat fiind că în conținutul art. 438 din Codul de proced. pen. nu este prevăzută posibilitatea formulării căii de atac a recursului în casație cu privire la acțiunea civilă.

Mai mult decât atât, remarcăm faptul că aplicarea prevederilor art. 436 alin. (1) lit. b) din Codul de proced. pen. intervine numai în ipoteza condamnării inculpatului sau atunci când față de acesta a fost dispusă o soluție de renunțare la urmărire penală, amânarea aplicării pedepsei ori de încetare a procesului penal, dar nu este prevăzută posibilitatea formulării recursului în casație în ipoteza în care inculpatul a fost achitat dar a fost admisă acțiunea civilă.

De lege ferenda

Considerăm că se impune modificarea prevederilor legislative în sensul includerii a unor cazuri noi de recurs în casație cu privire soluționarea nelegală a acțiunii civile.


[1] V. Dongoroz în V. Dongoroz, S. Kahane, G. Antoniu, C. Bulai, N. Iliescu, R. Stănoiu Explicații teoretice ale Codului de procedură penală. Partea specială. Vol. 2, Editura Academiei, 1976, p. 215.
[2] Mihail Udroiu. Procedură penală. Partea specială. Editura C.H. Beck, ediția 3 anul 2016, p. 414.
[3] Art. 448 alin. (2) Dacă recursul în casaţie vizează greşita soluţionare a laturii civile, instanţa, după admiterea recursului, înlătură nelegalitatea constatată sau dispune rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost casată, în condiţiile alin. (1) pct. 2 lit. b).
[4] Hotărârea poate fi desființată numai cu privire la unele fapte sau persoane ori numai în ce privește latura penală sau latura civilă, dacă aceasta nu împiedică justa soluționare a cauzei.
[5] În procesul civil, recursul, este încadrat de asemenea ca fiind o cale extraordinară de atac.


Vasile Băiculescu, Managing Partner BĂICULESCU & ASOCIAȚII

Citeşte mai mult despre , , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership