« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrepturile omuluiDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 

CJUE. C-790/19, LG și MH. Concluziile avocatului general Gerard Hogan (Autospălarea banilor)
14.01.2021 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

Prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și al finanțării terorismului – Directiva (UE) 2015/849 – Infracțiunile de spălare a banilor – Autospălarea banilor – Subiectul activ al infracțiunii – Domeniu de aplicare

Această cerere de decizie preliminară a fost formulată de către Curtea de Apel Brașov în cadrul unei proceduri penale împotriva lui LG și a lui MH. La diferite date cuprinse între anii 2009 și 2013, aceștia ar fi săvârșit și participat la săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor. Întrebarea adresată de instanța de trimitere privește aspectul dacă autorul unei infracțiuni predicat din care provin banii supuși acțiunii de spălare poate fi de asemenea autorul infracțiunii de spălare a banilor astfel cum este definit acest comportament la articolul 1 alineatul (3) litera (a) din Directiva 2015/849.

Instanța de trimitere a explicat faptul că solicită o interpretare a Directivei 2015/849, chiar dacă nu a fost transpusă în dreptul român în termenul prevăzut, din moment ce această directivă definește infracțiunea de spălare a banilor în același mod ca Directiva 2005/60, care era în vigoare la data faptelor din litigiul principal și care a fost transpusă prin Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor.

În opinia instanței de trimitere, subiectul activ al infracțiunii de spălare a banilor în orice formă nu poate fi identic cu cel al infracțiunii predicat. Instanța de trimitere arată că o astfel de interpretare ar decurge nu numai din considerente, ci și dintr-o analiză gramaticală, semantică și teleologică a articolului 1 alineatul (3) din Directiva 2015/849. În plus, în opinia instanței de trimitere, a considera că subiectul activ al infracțiunii predicat ar putea fi de asemenea subiectul activ al infracțiunii de spălare a banilor ar însemna nerespectarea principiului ne bis in idem.

În concluziile de astăzi, avocatul general consideră, având în vedere modul de redactare a articolului 1 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2005/60, obiectivul urmărit de această directivă, precum și contextul internațional și legislativ în care se situează aceasta, articolul 1 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2005/60 trebuie interpretat în sensul că nu se opune adoptării unei reglementări naționale care prevede că persoana care a comis infracțiunea predicat poate fi de asemenea condamnată pentru infracțiunea de spălare a banilor derivată din această infracțiune predicat.

În ceea ce privește principiul ne bis in idem, avocatul general a arătat că, în timp ce simpla deținere sau utilizare de bunuri care provin dintr-o activitate infracțională este prevăzută la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din Directiva 2005/60, spălarea banilor, în sensul literelor (a) și (b) ale acestei dispoziții, privește conversia sau transferul de bunuri cu scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a acestora, precum și ascunderea sau disimularea naturii, sursei, localizării, utilizării, circulației, a drepturilor aferente sau a dreptului de proprietate reale în ceea ce privește aceste bunuri. În ceea ce privește articolul 1 alineatul (2) literele (a) și (b) din Directiva 2005/60, activitatea de spălare a banilor implică într-adevăr conversia și transferul de bunuri obținute în mod ilicit, precum și ascunderea sau disimularea acestora prin intermediul sistemului financiar. Prin urmare, aceste activități constituie în mod clar o infracțiune suplimentară care se distinge de infracțiunea predicat și care, în plus, cauzează un prejudiciu suplimentar sau diferit de cel cauzat deja de infracțiunea predicat.

:: Hotărârea

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.