Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

FJR și AIJ ref. declarațiile liderului grupului parlamentar UDMR din Camera Deputaților privind desființarea SIIJ. UPDATE: Poziția DNA
15.01.2021 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

Vineri, 15 ianuarie 2021, Asociația Forumul Judecătorilor din România şi Asociația Inițiativa pentru Justiție au dat publicității următorul comunicat: Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție au luat act cu stupefacție de declarațiile dlui. Csoma Botond, lider al grupului parlamentar UDMR din Camera Deputaților (”Suntem de acord cu desființarea Secției Speciale, dar nu suntem de acord ca aceste atribuții să revină la DNA. Solutia ar fi să se înființeze o structură în cadrul Parchetului general, sub controlul procurorului general sau a adjunctului desemnat de acesta. Liberalii sunt de acord cu această poziție.”), care sunt contrare atât Programului de guvernare, cât și promisiunilor ferme făcute organismelor europene în sensul desființării necondiționate a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.

Reamintim că, prin Avizul nr.934 din 20 octombrie 2018, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția) a sugerat reconsiderarea înființării unei secții speciale pentru anchetarea magistraților (ca alternativă, s-a propus folosirea unor procurori specializați, simultan cu măsuri de salvgardare procedurale eficiente).

Prin Raportul ad hoc privind România, adoptat de Grupul de state împotriva corupției (GRECO), s-a indicat faptul că secția pare ca „o anomalie în actuala structură instituțională, în special din cauza (i) faptului că nu au existat date sau evaluări specifice care să demonstreze existența unor probleme structurale în justiție care să justifice o astfel de inițiativă; (ii) din cauza modului în care este desemnată conducerea și a (iii) faptului că această secție nu ar avea la dispoziție anchetatori și instrumente de investigație adecvate, spre deosebire de alte organe de urmărire penală specializate. De asemenea, s-a subliniat faptul că acest organism ar fi supraîncărcat din pricina proiectelor de dispoziții care prevăd transferul imediat al multor cauze de la alte parchete, în timp ce numărul mic de personal nu este corespunzător pentru soluționarea acestora. Mai mult, această nouă secție va urmări infracțiunile, chiar dacă sunt implicate alte persoane, împreună cu magistrații.”

Prin Avizul nr. 950 din 24 iunie 2019, Comisia de la Veneția a reținut că ”motivele pentru înfiinţarea Secției speciale pentru investigarea infracțiunilor din justiţie, cu o competență definită vag, rămân neclare. Procurorii pe poziţii înalte din această Secție au fost numiți în cadrul unui regim tranzitoriu care a eliminat de facto aripa procurorilor din cadrul Consiliului Suprem al Magistraturii din procesul de luare a deciziilor, care nu este în acord cu conceptul instituțional al CSM. Nu este clar în ce măsură procurorii din cadrul Secţiei și procurorul şef al acesteia se află sub controlul ierarhic integral al procurorului general. Întrucât Secţia nu ar fi în măsură să soluționeze în mod eficace toate cauzele care intră în sfera sa de competență, aceasta riscă să constituie un obstacol în calea luptei împotriva corupției și a criminalității organizate”.

Avizul Biroului Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni cu privire la cererea adresată de Asociația Forumul Judecătorilor din România referitoare la situația independenței justiției din România din 25 aprilie 2019, precum și Avizul Biroului Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni cu privire la cererea adresată de Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor referitoare la situația independenței procurorilor din România din 16 mai 2019 ”recomandă abandonarea în totalitate a înființării secției speciale separate pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori”.

De asemenea, concluziile Avocatului general CJUE, Michal Bobek, publicate la 23.09.2020, la Luxembourg, în primul set de șase cereri de decizie preliminară (cauzele ”Asociația Forumul Judecătorilor din România și alții”) vizând, în esență, statul de drept în România, au concluzionat că ”articolul 47 al doilea paragraf din Cartă, precum și articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE trebuie interpretate în sensul că se opun înființării unei secții de parchet specifice cu competență exclusivă pentru infracțiunile săvârșite de magistrați dacă înființarea unei astfel de secții nu este justificată de motive reale și suficient de importante aduse la cunoștința publicului într‑un mod lipsit de ambiguitate și accesibil și dacă ea nu este însoțită de garanții suficiente pentru a înlătura orice risc de influență politică asupra funcționării și compunerii sale”.

Avocatul general CJUE a reținut că ”înființarea unei structuri de parchet dedicate, cu competență exclusivă pentru infracțiunile săvârșite de magistrați, are un impact potențial clar asupra percepției publice cu privire la independența și imparțialitatea judecătorilor. Aceasta individualizează magistrații ca grup profesional care necesită o structură administrativă separată a Ministerului Public. Astfel cum a subliniat Comisia, acest aspect este susceptibil să creeze impresia unei infracționalități extinse sau chiar a unei corupții în sistemul judiciar. Ea are ca efect plasarea infracțiunilor săvârșite de judecători (care pot fi de orice natură) la un nivel de gravitate echivalent cu cel al corupției, al criminalității organizate sau al terorismului, singurele alte materii pentru care există structuri specializate în cadrul Ministerului Public român” (…) 307. Mai simplu spus, atunci când se așază laolaltă toate amenințările, imaginea care se conturează nu este neapărat cea a unei protecții sporite a judecătorilor. Ceea ce apare, de manieră îngrijorătoare, în prim plan este o superstructură atotputernică ce ar putea, bineînțeles, să protejeze, dar care ar putea la fel de bine și să controleze și, prin urmare, să influențeze. Poate că în aceasta constă paradoxul întregii idei: întrucât judecătorii fac se pare obiectul unor presiuni cauzate de nenumărate denunțuri, este necesară crearea unei unități centralizate cu competență exclusivă în această materie. Însă, în termeni de potențial structural de utilizare abuzivă, faptul de a dispune de o unitate centralizată și specializată devine și mai periculos. Sistemele deconcentrate, descentralizate sunt probabil uneori necoordonate, dar sunt în general mult mai reziliente. În schimb, în sistemele centralizate este suficient să se preia controlul asupra centrului de comandă.”

În fine, între angajamentele pe care România și le-a asumat prin aderarea la Uniunea Europeană se remarcă demonstrarea sustenabilității şi a ireversibilității progreselor în cadrul luptei împotriva corupției, ceea ce presupune întărirea instituțională a Direcției Naționale Anticorupție. Măsura de înființare a acestei secții speciale sau a oricărei alte direcții centralizate afectează în mod direct o structură cu rezultate notabile (Direcția Națională Anticorupție), recunoscute de Comisia Europeană și alți parteneri externi.

Prin urmare, orice încercare de redenumire a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, inclusiv prin translatarea sa în cadrul PÎCCJ sub forma unei direcții, precum și renașterea unei astfel de structuri, sub orice formă, sunt la fel de nocive. Principial, orice unitate centralizată și specializată care ar putea ancheta magistrații este incompatibilă cu cerințele statului de drept. Modelul legislativ anterior, care presupunea repartizarea teritorială, orizontală și verticală, a structurilor de parchet ce puteau investiga magistrații (PÎCCJ, parchetele de pe lângă curțile de apel, DNA, DIICOT), era unul descentralizat și deconcertat, cu rezultate notabile (inclusiv magistrați condamnați), oricum, cu riscuri mult mai mici de control asupra centrului de comandă, așa cum arată și Avocatul General al CJUE.

În consecință, Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită puterii legislative, așa cum de nenumărate ori au făcut în ultimii ani, să desființeze necondiționat Secția Specială, pentru a respecta coordonatele statului de drept și standardele Uniunii Europene.

Asociația Forumul Judecătorilor din România
judecător Dragoș Călin, co-președinte
judecător Lucia Zaharia, co-președinte

Asociația Inițiativa pentru Justiție
procuror Bogdan Pîrlog, co-președinte
procuror Sorin Lia, co-președinte

***

Vineri, 15 ianuarie 2021, Direcția Națională Anticorupție a dat publicității următorul comunicat: În contextul dezbaterilor privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție constatăm cu îngrijorare existența unor atacuri publice din partea reprezentanților partidelor politice cu privire la activitatea Direcției Naționale Anticorupție (D.N.A.) și modalității în care procurorii din cadrul instituției își desfășoară activitatea.

Având în vedere declarațiile recente ale domnului Csoma Botond, liderul grupului U.D.M.R. din Camera Deputaților, preluate de mai multe publicații media, în care susține caracterul abuziv cert al anchetelor D.N.A. în cauzele cu magistrați, făcând afirmații precum „Trebuie găsită o soluție astfel încât DNA să nu-i trimită în judecată pe procurori și judecători, deoarece am văzut ce abuzuri au avut loc în trecut”, „vedem un pericol mai mare ca judecătorii și procurorii să fie investigați din nou de parchetul anticorupție”, „nu ar trebui să existe loc pentru șantaj în lupta împotriva corupției”, „Nu știu conținutul acestora, dar faptul că DNA a produs un număr atât de mare de dosare pentru judecători este excesiv de suspect”, Direcția Națională Anticorupție face următoarele precizări:
– A susține că procurorii D.N.A. au comis fapte de abuz în serviciu și șantaj față de magistrați reprezintă un atac direct și nefondat la adresa instituției, care aduce atingere probității profesionale și independenței magistraților procurori.

– Nu există nicio hotărâre definitivă a vreunei instanțe care să constate săvârșirea presupuselor abuzuri comise de procurorii D.N.A.; numărul de dosare înregistrate la nivelul D.N.A. care vizează procurori și judecători a fost aproape egal pentru ambele categorii de magistrați, iar numărul sesizărilor din oficiu a constituit un procent redus din numărul total de dosare, majoritatea acestora fiind constituite ca urmare a plângerilor și denunțurilor depuse de cetățeni.

– Procurorii D.N.A. aplică aceleași reguli și standarde procedurale, prevăzute de lege, indiferent de calitatea persoanei cercetate,

– Nu a existat niciun dosar penal care să fie înregistrat ca urmare a „neacceptării argumentelor procurorilor anticorupție și tratării acuzațiilor din rechizitoriu cu rezerve de către judecători”; au fost însă înregistrate dosare care vizau comiterea de infracțiuni de corupție sau asimilate celor de corupție, de către magistrați.

– De altfel, susținerile privind deschiderea de dosare penale ca urmare a dispunerii vreunei soluții de achitare este lipsită de temei logic, având în vedere multitudinea de exemple de judecători care au pronunțat soluții de achitare în cauzele D.N.A. și care nu au fost anchetați, precum și trimiterea în judecată a unui număr similar de procurori sau judecători în materie civilă.

– Nu a existat o disproporție privind numărul de dosare înregistrate la nivelul D.N.A. și care vizau magistrați, față de numărul de dosare înregistrate care vizau alte categorii profesionale de competența unității de parchet;
– În cazul D.N.A. au existat condamnări definitive ale judecătorilor și procurorilor trimiși în judecată.

În perioada în care a avut în competență fapte de corupție și asimilate corupției săvârșite de magistrați (2002 – octombrie 2018), D.N.A. a trimis în judecată 161 de magistrați (76 de procurori și 85 de judecători), iar în aceeași perioadă au fost condamnați 100 de magistrați (47 de procurori, 52 de judecători și 1 magistrat asistent). Precizăm că, unele cauze în care D.N.A. a dispus trimiterea în judecată a unor magistrați se află în continuare în diferite faze de judecată.

– În același timp, după pierderea de către D.N.A. a competenței privind infracțiunile de corupție săvârșite de magistrați (octombrie 2018) și până la finalul anului 2020, niciun magistrat nu a mai fost trimis în judecată pentru corupție.

– D.N.A. nu a avut și nu solicită competența exclusivă pe infracțiunile săvârșite de magistrați. Procurorii D.N.A. sunt specializați în combaterea infracțiunilor de corupție și a celor asimilate corupției, iar în cazul săvârșirii, de către magistrați, a altor infracțiuni, competența de urmărire penală ar trebui să revină parchetelor de pe lângă curțile de apel și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (inclusiv pentru eventuale fapte penale comise de procurorii D.N.A.).

– Solicităm oamenilor politici să se abțină de la atacuri publice nefondate împotriva D.N.A. de natură să afecteze imaginea instituției noastre și credibilitatea eforturilor de luptă împotriva corupției la nivel înalt.

Secţiuni: Content, Drept penal, Sistemul judiciar | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , , , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti
SERVICII JURIDICE.RO