Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept constituţional
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q8
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3 SUV
AUDI Q3
Citeşte mai mult în legătură cu Articole, Drept constituțional, Opinii, SELECTED

Cum deschide Curtea Constituțională calea Guvernului să înlocuiască Parlamentul

2 noiembrie 2023 | Gabriel BARBU
Gabriel Barbu

Gabriel Barbu

În data de 26 octombrie a fost publicată în Monitorul Oficial motivarea deciziei de respingere a sesizării de neconstituționalitate privind angajarea răspunderii Guvernului privind pachetul de măsuri fiscal-bugetare.

Două aspecte sunt interesante în privința motivării privind angajarea răspunderii:

1. felul în care Curtea Constituțională și-a încălcat propria jurisprudență;

2. faptul că, după publicarea motivării deciziei, este deschisă oportunitatea Guvernului de a recurge la mecanismul angajării răspunderii pentru orice proiect de lege.

Cum a trecut Curtea Constituțională peste propria jurisprudență

În esență, spre deosebire de situații similare (precum cea din 2020) în care Guvernul și-a angajat răspunderea cu privire tot la măsuri fiscal-bugetare, Curtea Constituțională a afirmat că mecanismul de angajare a răspunderii a fost unul constituțional.

Servicii JURIDICE.ro

JURIDICE by Night

Evenimente juridice

Arbitraj comercial

Decizia a fost luată printr-o argumentație în patru pași:

– Cu privire la analiza structurii politice a Parlamentului, respectiv existenţa unei majorităţi parlamentare stabile, a stabilit că aceasta nu exclude adoptarea legii pe calea angajării răspunderii Guvernului;

În trecut, aceeași Curte Constituțională (prin Deciziile nr. 1557/2009 și nr. 61/2020) stabilea că la această modalitate simplificată de legiferare trebuie să se ajungă in extremis atunci când adoptarea proiectului de lege în procedură obişnuită sau în procedură de urgenţă nu mai este posibilă, ori atunci când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală sau de urgenţă. CCR arăta atunci că situația nu este la fel când există o majoritate parlamentară care rezultă din faptul că partidele respective au format Guvernul, drept pentru care adoptarea sub forma asumării răspunderii nu este oportună.

– Cu privire la necesitatea existenței unei urgențe, Curtea a stabilit faptul că o lege care prevede un termen până la data intrării în vigoare nu conduce la ideea conform căreia legea nu trebuia adoptată cu maximă celeritate şi ar fi fost adecvată mai degrabă utilizarea procedurii parlamentare obişnuite sau de urgenţă.

Este interesant cum în Decizia nr. 1431/2020, condiţia urgenţei care să fi determinat măsura angajării răspunderii Guvernului nu era îndeplinită câtă vreme măsurile prevăzute în proiectul de lege intrau efectiv în vigoare începând cu anul următor.

– Cu privire la adoptarea cu celeritate a măsurilor, CCR a constat că este dreptul exclusiv al Guvernului ca în cadrul politicii sale legate de piaţa muncii să intervină ori de câte ori este necesar.

Anterior, CCR susținea că adoptarea sub forma asumării răspunderii nu era oportună cu atât mai mult cu cât legea nu intră imediat în vigoare, iar dezbaterea în procedura obişnuită în Parlament ar fi permis depunerea unor amendamente și implicit și implicarea societăţii civile.

– Cu privire la faptul că angajarea răspunderii trebuia să privească un scop unic, Curtea a reținut că angajarea răspunderii Guvernului poate privi un act normativ complex, care poate inclusiv să modifice/completeze/abroge dispoziții din 25 acte normative în vigoare ce reglementează mai multe domenii ale vieții sociale.

În anul 2020, CCR considera, în schimb, că era neconstituțională modificarea a 20 de acte normative.

Este extrem de interesant cum nu a mai contat acum nici măcar faptul că în anul 2020 Curtea a considerat că „măsurile financiar-bugetare vizează două materii de reglementare distincte, astfel că legea adoptată nu are un scop unic“. În prezenta decizie, o modificare a legii care „vizează domeniul fiscal şi domeniul bugetar nu poate conduce la concluzia că legea adoptată nu are un scop unic.“

Guvernul va putea să recurgă la mecanismul angajării răspunderii pentru orice proiect de lege

Concluzia este simplă și Curtea Constituțională ne-a precizat-o în mod expres: „Este dreptul exclusiv al Guvernului să intervină ori de câte ori este necesar. Guvernul a optat pentru procedura de legiferare pe care a considerat-o potrivită raportat la situația dată.“

Este, astfel, imposibil de spus care sunt condițiile pe care Guvernul trebuie să le respecte pentru angajarea răspunderii pentru că ele tocmai au fost desființate chiar de Curtea Constituțională, deși chiar în jurisprudența acesteia erau stabilite.

Trebuie precizat că, în trecut, Curtea Constituțională și-a mai schimbat jurisprudența cu privire la alte aspecte, dar a făcut acest lucru motivând (chiar și formal) necesitatea schimbării. Totuși, Curtea Constituțională trebuie să reprezinte pilonul fundamental al unui stat de drept, având rolul crucial de garant al respectării Constituției și drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

Atunci când instanța care veghează la buna funcționare a democrației își schimbă jurisprudența într-o manieră abruptă și fără a oferi motive concludente, se naște o neliniște în societate și se pune sub semnul întrebării predictibilitatea și stabilitatea juridică. Astfel de schimbări pot avea repercusiuni grave asupra încrederii cetățenilor în sistemul juridic și, în ultimă instanță, în democrație însăși.

Aceste evoluții readuc în discuție necesitatea reformei Curții Constituționale, pentru ca aceasta să își mențină rolul de apărător al principiilor constituționale și să nu devină un instrument subiectiv sau politicizat.

Consilier juridic Gabriel Barbu, Camera Deputaților

Citeşte mai mult despre , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories