« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii
4 comentarii

Turcia persona non grata fiscală sau antreprenorul român?
19.01.2021 | Daniel UDRESCU

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Daniel Silviu UDRESCU

Daniel Udrescu

Turcia pare că este exclusă din Cercul FISCAL al UE. Cheltuielile (achiziţiile de marfă şi servicii) din Turcia nu mai sunt deductibile fiscal.

Turcia a devenit Persona non grata (personae non gratae) sau persona ingrata (persoană nedorită), care este un termen care se utilizează oficial în relațiile diplomatice și se referă la un reprezentant diplomatic care nu este acceptat pe un anumit teritoriu. Prin lista UE a jurisdicțiilor necooperante, Turcia NU devine persona non grata pentru UE, dar prin Legea 296/2020, Turcia devine persona non grata în România. Modificarea din Codul fiscal nu este pentru Turcia, ci pentru antreprenorul român, care mai plăteşte 16% la tranzacţiile cu Turcia.

Explicaţia Covid-19. La 2 aprilie 2019, UE a solicitat OMC să organizeze consultări cu Turcia ca răspuns la măsurile adoptate de aceasta, care au dus la o localizare forțată progresivă în Turcia a producției unei părți substanțiale a produselor farmaceutice exportate în această țară. Aceste măsuri par a fi, de asemenea, în contradicție cu angajamentele Turciei în cadrul uniunii vamale. Cazul este în curs de soluționare.

Deprecierea accentuată a lirei turcești și inflația ridicată generată de aceasta au afectat semnificativ exporturile UE, care au scăzut cu aproape 9%. Pe de altă parte, importurile din Turcia în UE au crescut cu 9% în aceeași perioadă, ceea ce a dus la un comerț aproape echilibrat, reducând  excedentul UE de la 15 miliarde EUR în 2017 la 1 miliard EUR în 2018.

Pentru plătitorii de impozit pe profit achizițiile de la furnizori din jurisdicții necooperante fiscal sunt reclasificate în cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe profit începând cu 1 ianuarie 2021. Prin pct. 10 din Legea nr. 296/2020 s-a introdus în Codul fiscal o nouă categorie de cheltuieli nedeductibile, respectiv cheltuielile generate cu achiziții de la furnizori înregistrați fiscal în jurisdicții necooperante fiscal publicate în Jurnalul Oficial al Comunității Europene, astfel:

„10. La articolul 25 alineatul (4), după litera f) se introduce o nouă literă, litera f1), cu următorul cuprins:

“f^1) cheltuielile efectuate ca urmare a unor tranzacţii cu o persoană situată într-un stat care, la data înregistrării cheltuielilor, este inclus în anexa I şi/sau anexa II din Lista UE a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;””.

(articol de lege promovat de Huţucă Bogdan – deputat PNL de Constanţa, fost Şef administraţie D.G.R.F.P. Galaţi – Administraţiei pentru contribuabili mijlocii constituită la nivelul regiunii Galaţi )

ATENŢIE!!! ESTE O EROARE, CARE AFECTEAZĂ!!!

Lit f^1) nu are teze suplimentare ca litera f), că aceste prevederi se aplică numai în situația în care cheltuielile sunt efectuate ca urmare a unor tranzacții calificate ca fiind artificiale, conform art. 11 alin. (3); NU!!! Este pentru TOATE tranzacţiile cu Turcia.

Nota de fundamentare la Comisia pentru Buget, Finanţe şi Bănci a considerat obiectivul de descurajare a practicilor fiscale abuzive generate de Turcia (??? Ce aberaţie când de fapt singura vină reţinută este că Turcia nu a devenit membru al Forumului mondial privind transparența și schimburile de informații în scopuri fiscale), urmând Concluziile Consiliului privind Codul de conduită (impozitarea afacerilor), adoptate de Consiliu în cadrul reuniunii din 5 decembrie 2019. Consiliul European, nu România, a aprobat orientările privind măsurile de protecție coordonate în domeniul fiscal prevăzute în anexa 4 în raportul grupului de lucru al Codului de conduită (Doc. 14114/19). Consiliul, NU ROMÂNIA, reiterează faptul că, este important ca toate statele membre să prevadă în legislația lor națională mecanisme de protecție eficiente care să ajute la lupta împotriva erodării bazelor fiscale ale statelor membre prin fraudă, evaziune și abuzuri fiscale.

(REŢINEŢI CĂ LA NIVEL EUROPEAN (ROMÂNIA INCLUSĂ) NU EXISTĂ NORME ÎNTRE FISCAL ŞI PENAL PENTRU DETERMINAREA EVAZIUNII FISCALE).

Astfel România (de capul ei) ca stat membru a hotărât să se asigure că cel puțin una dintre măsurile defensive descrise în Ghidul privind măsurile defensive/de protecție se va aplica de la 1 ianuarie 2021 pentru jurisdicțiile necooperante din Lista UE. În acest sens prevederile din Codul fiscal trebuie actualizate în sensul adoptării a cel puțin una din măsurile prezentate în Ghidul/îndrumările privind măsurile defensive agreate, prevăzute în Anexa 4 din Raportul grupului codul de Conduită (impozitarea  afacerilor) Doc. 14114/19.

Ce este lista UE a jurisdicțiilor necooperante?

Lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale

Lista I adoptată de Consiliu la 6 octombrie 2020 cuprinde:
• Samoa Americană
• Anguilla
• Barbados
• Fiji
• Guam
• Palau
• Panama
• Samoa
• Trinidad și Tobago
• Insulele Virgine Americane
• Vanuatu
• Seychelles

Chiar dacă nu se regăseşte în Anexa I, Turcia se regăseşte în „ANEXA II Situația actuală a cooperării cu UE în ceea ce privește angajamentele asumate în vederea punerii în aplicare a principiilor bunei guvernanțe fiscale.

„1. Transparență

1.1. Angajamentul de a pune în aplicare schimbul automat de informații fie prin semnarea Acordului multilateral al autorităților competente, fie prin acorduri bilaterale Următoarele jurisdicții se angajează să pună în aplicare schimbul automat de informații până la sfârșitul anului 2019: Palau și Turcia.

1.2. Calitatea de membru al Forumului mondial privind transparența și schimburile de informații în scopuri fiscale (Forumul mondial) și ratingul satisfăcător în ceea ce privește schimbul de informații la cerere Următoarele jurisdicții, care s-au angajat să aibă un rating suficient până la sfârșitul anului 2018, sunt în așteptarea unei revizuiri suplimentare din partea Forumului mondial: Anguilla, Insulele Marshall și Curaçao.

Următoarele jurisdicții se angajează să devină membre ale Forumului mondial și/sau să aibă un rating satisfăcător până în 2019: Palau, Turcia și Vietnam.”

Lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale este un instrument pentru a combate:
• frauda sau evaziunea fiscală: neplata sau plata incompletă a impozitelor, cu nerespectarea legii
• evitarea obligațiilor fiscale: utilizarea de mijloace legale pentru a reduce obligațiile fiscale
• spălarea banilor: disimularea originii banilor obținuți ilegal

Lista include țări din afara UE care încurajează practici fiscale abuzive, reducând în mod drastic veniturile din impozitul pe profit ale statelor membre.

Mă întreb care sunt practicile fiscale abuzive ale Turciei??? Că nu a devenit membru al Forumului mondial privind transparența și schimburile de informații în scopuri fiscale, prin schimbul automat de informații, fie prin semnarea Acordului multilateral al autorităților competente, fie prin acorduri bilaterale? Asta nu dovedeşte o practică fiscală abuzivă!!!

Prin identificarea acestor țări la nivelul UE, statele membre pot acționa împreună pentru a exercita presiuni pentru realizarea de reforme. România a acţional unilateral!! De ce şi care este miza? Scopul listei nu este de a denunța și stigmatiza țările, ci de a încuraja o schimbare pozitivă la nivelul legislației și al practicilor fiscale ale acestora, prin cooperare. De ce nu a aşteptat România un răspuns la nivel UE?

„Jurisdicțiile care nu respectă încă toate standardele fiscale internaționale, dar care s-au angajat să facă reforme, sunt incluse într-un document privind situația actuală (anexa II). Odată ce își îndeplinește toate angajamentele, o jurisdicție este eliminată din anexă.” 

În afara cuvintelor pompoase pentru care trebuie să studiaţi DEX-ul, care sunt standardele fiscale internaţionale pe care Turcia nu le-a respectat, pentru ca România să-şi pedepsească antreprenorii români care importă marfă din Turcia? Singurul avantajat este statul Român care va colecta un impozit pe profit cu 16% mai ridicat.

Expert contabil Daniel Udrescu

Cuvinte cheie: , , , , , ,
Secţiuni/categorii: Dreptul Uniunii Europene, Fiscalitate, Opinii, SELECTED TOP LEGAL, _CONTENT

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Au fost scrise până acum 4 de comentarii cu privire la articolul “Turcia persona non grata fiscală sau antreprenorul român?”

  1. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avut o întrevedere cu Füsun Aramaz, ambasador al Republicii Turcia în România și cu reprezentanți ai oamenilor de afaceri turci, se arată într-un comunicat al instituției. „Tema discuției a fost identificarea unei soluții imediate referitoare la măsura adoptata de Parlament în decembrie 2020 prin Legea 296/2020, care prevede că începând cu 1 ianuarie 2021, cheltuielile efectuate ca urmare a unor tranzacții cu persoane juridice situate în jurisdicții necooperante în scop fiscal sunt nedeductibile la calculul impozitului pe profit”, menționează sursa citată.

    „Situația curentă generează pierderi economice însemnate pentru România. Lucrăm la o soluție legislativă de remediere în regim de urgență, care să nu afecteze tranzacțiile comerciale dintre cele două țări și nici potențialele investiții”, a precizat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

  2. Nu pot să cred că s-a făcut o astfel de eroare legislativă. Am cam obosit să văd cum în numele dreptului Uniunii se fac tot felul de modificări ce ucid fix pe antreprenorul român. Nu înțeleg acest amatorism atroce și mă înspăimântă pentru că nu am timp să scriu pe toate invocările eronate de drept UE care se fac de către legiuitorul român care de fapt parcă e doar executivul, deși văd că aici a fost Parlamentul #pebune. Invocarea dreptului Uniunii a devenit pentru cei ce legiferează în România precum era invocarea lui Dumnezeu în cruciadele împotriva turcilor/musulmanilor, adică e un abuz de noțiuni dătătoare de speranțe și aripi.

    Credeam c-am depășit cu ceva secole bune acea mentalitate păguboasă.

    • Dna Mazilu,

      Interesele personale sunt acoperite de legislatie. Nu ne aflam in fata unor erori, ci in fata unor acte criminale, puse la dispozitia unui grup de interese. Sa va explic. Fierul este adus acum pe relatia Turcia. La modificarea actului legislativ, pretul fierului a crescut cu aproape 40%. In perioada de iarna se executa sapatura si fundatia/structura. Deci constructorii sunt nevoiti sa achite un pret mai mare. In februarie se preconizeaza modificarea erorii. Cine castiga? Acelasi mecanism a fost implimentat cu procesele verbale de constatare Antifrauda, ce nu sunt acte administrative, dar care au fost folosite intens impotriva antreprenorilor romani, tocmai de catre Ministerul Public (Daca zic LCK, va fi sters). OUG 54/2010 a fost un act normativ care a introdus acciza in cota zero la vinuri (adica nu se genereaza obligatii fiscale, ci doar de reglementeaza circulatia vinului), dar dintr-o alta eroare a legat autorizarile intre ele si mai mult a adaugat ca daca nu ti-ai platit amenda fiscala in termen si ai datorii ti se ridica toate autorizarile de antrepozit fiscal, deci nu poti comercializa nici vinul in cota zero care nu are obligatii fiscale. Stiti ce a zis ministrul finantelor SV, cand i s-a spus ca Romania este in infringement? „Las-o asa 6 luni, ca o modificam dupa, cand vine notificarea. Avem nevoie de bani la buget. A venit o notificare dar pentru altceva si uite asa, dupa 11 ani avem o OUG 54/2010, care a fost aprobata prin lege abia in 2019 si care nici azi nu a ajuns la CCR.

      Romania este condusa de interese private, straine de regula. Va mai pot da zeci de exemple. Aceste realitati nu sunt argumentate corect, nu sunt aparate corect, pentruca in spate coordonarea vine pe linia scurta, cu toate armele din arsenal, infiltrari, santaj, crime, eradicari, epurari. Sa nu uitati cine a condus activitatea economica inainte de 1989. Procurori incomozi, judecatori incomozi, politisti, orice director de gatuiala, incuscriri acestia sunt oamenii care sunt mana lunga a securitatii.

      • Dacă e într-adevăr cum spuneți dvs, sper măcar să fie fericiți. Iar dvs chiar vreau să faceți o listă cu astfel de exemple. Eu vă fac cercetarea de drept UE incidentă, și publicăm o carte: Deturnarea dreptului Uniunii de la scopul său și antreprenorul român ca victimă sigură. Partea a doua o putem scrie despre folosirea numelui lui Dumnezeu în cruciade pentru scopuri vădit materiale. Citesc acum o carte bună de istorie ce reliefează acest aspect crunt.

        Acum încep eu să înțeleg de ce nu e adorat dreptul UE în România, sau de ce nici Dumnezeu nu era prea iubit de alții cu alte religii.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD