Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

RIL admis. Procurorul general al PÎCCJ nu are în toate situaţiile calitatea expres prevăzută de art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală în care se face referire la „procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluţia”
19.01.2021 | Andrei PAP

Secţiuni: Content, Drept penal, Recurs în interesul legii, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Andrei Pap

Andrei Pap

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 18 ianuarie 2021, a fost publicată Decizia nr. 23/2020 privind soluționarea recursului în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 1.468/1/2020

1. Obiectul recursului în interesul legii

Prin recursul în interesul legii formulat de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a susținut că în practica judiciară națională nu există un punct de vedere unitar referitor la chestiunea „dacă procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în cazul infirmării unei soluții dispuse de către un procuror din cadrul parchetelor din subordine ori structurilor specializate ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism), are sau nu calitatea expres stipulată de art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală în care se face referire la «procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluția»”.

2. Practica instanţelor de judecată

În susținerea recursului în interesul legii s-a arătat că în practica judiciară nu există un punct de vedere unitar în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală cu privire la calitatea de procuror ierarhic superior a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

A fost atașat un tabel cuprinzând soluțiile de respingere a solicitărilor de confirmare a redeschiderii urmăririi penale formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pronunțate de Judecătoria Sinaia- Încheierea penală din data de 25.05.2016 pronunțată în Dosarul nr. 276/310/2016, Curtea de Apel Cluj – Secția penală și de minori – Sentința penală nr. 190/2918 pronunțată în Dosarul nr. 610/33/2018, Judecătoria Caracal – Încheierea penală nr. 727 din data de 5.12.2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.711/207/2019, Tribunalul Suceava – Secția penală – Încheierea penală nr. 328 din data de 10.12.2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.044/86/2019. Totodată au fost atașate hotărârile pronunțate în acest sens de Curtea de Apel Cluj – Sentința penală nr. 190/2018 și Judecătoria Caracal – Încheierea nr. 727/2019).

De asemenea, a fost atașat un tabel cuprinzând soluțiile de admitere a solicitărilor de confirmare a redeschiderii urmăririi penale formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție dispuse de către instanțe diferite, precum și copii ale unor hotărâri pronunțate de instanța supremă, dar și de instanțe din circumscripția teritorială a Curții de Apel Craiova – Încheierea penală nr. 197 din 28 noiembrie 2018, pronunțată de Tribunalul Dolj – Secția penală în Dosarul nr. 8.073/63/2018, a Curții de Apel Iași – Încheierea finală cameră preliminară nr. 111/CP din data de 28 decembrie 2017, pronunțată de Tribunalul Vaslui – Secția penală în Dosarul nr. 2.535/89/2017, precum și un tabel cuprinzând soluții pronunțate în procedura confirmării redeschiderii urmăririi penale desfășurată pornind de la ordonanțe de infirmare a soluțiilor procurorilor de la unitățile de parchet din subordine date de procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel.

A) Într-o primă orientare jurisprudențială instanțele au respins confirmarea redeschiderii urmăririi penale în cauzele în care soluțiile de clasare infirmate prin ordonanța procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție erau dispuse de procurori din cadrul parchetelor din subordine ori structurilor specializate ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

În această orientare s-a susținut că numai procurorul imediat ierarhic superior celui care a dispus soluția poate dispune redeschiderea urmăririi penale și sesizarea judecătorului de cameră preliminară în vederea confirmării. Rațiunea posibilității procurorului ierarhic superior de a infirma ordonanța de clasare și de a redeschide urmărirea penală rezidă în competența procurorului ierarhic superior de a efectua el însuși actele și lucrările procurorului controlat. Norma legală a art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală reprezintă o normă legală de competență materială exclusivă a procurorului imediat ierarhic superior de a infirma ordonanța de clasare și de a dispune redeschiderea urmăririi penale.

B) Într-o a doua orientare jurisprudențială, majoritară, în aceeași ipoteză, instanțele au confirmat redeschiderea urmăririi penale dispuse de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în cauze soluționate prin clasare de procurori din cadrul parchetelor din subordine ori structurilor specializate ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Judecătorii de cameră preliminară au reținut că prerogativa procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de a infirma și redeschide urmărirea penală în orice cauză rezultă din întreaga arhitectură de organizare a Ministerului Public și își are izvorul în Constituția României, în art. 132 alin. (1) care prevede că „Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției” și de aceea nu poate fi limitată.

Totodată, s-a arătat că dispozițiile art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală, privind procurorul ierarhic superior, nu pot fi interpretate decât prin prisma principiului controlului ierarhic ce caracterizează structura Ministerului Public, astfel cum este reglementat de art. 132 alin. (1) din Constituția României și art. 62 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 în virtutea căruia orice acte și lucrări de competența procurorilor din cadrul parchetelor ierarhic inferioare pot fi realizate de însuși procurorul ierarhic superior, care controlează activitatea procurorilor din subordinea sa, sens în care a statuat și instanța de contencios constituțional cu ocazia examinării constituționalității prevederilor art. 209 alin. (41) din Codul de procedură penală anterior.

Astfel, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție are calitatea de procuror ierarhic superior și în raport cu procurorii din cadrul direcțiilor specializate din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pe care le conduce, prin intermediul procurorilor șefi direcție, având astfel competența legală de a efectua controlul ierarhic în conformitate cu dispozițiile art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală.

3. Opinia procurorului general al PÎCCJ

Procurorul general a apreciat că soluția legală în materie este ilustrată de cea de a doua orientare jurisprudențială.

4. Soluţia ÎCCJ

Înalta Curte a considerat că se impune admiterea recursului în interesul legii, pronunţând următoarea soluţie:

„Admite recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală privind reluarea în caz de redeschidere a urmăririi penale stabilește că:

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în cazul infirmării unei soluții dispuse de către un procuror din cadrul parchetelor din subordine ori structurilor specializate ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism), nu are în toate situațiile calitatea expres prevăzută de art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală în care se face referire la „procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluția”.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 septembrie 2020.” 

Avocat Andrei Pap
PAP | law office

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti