« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Elemente de neconstituționalitate în Codul de procedură penală. Partea a II-a – Sancțiunea nedesemnării unui avocat din oficiu persoanei vătămate în cazul asistenței juridice obligatorii – dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. f) CPP
21.01.2021 | Vasile COMAN, Daiana Florina BURCĂ

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Vasile Coman

Vasile Coman

Daiana Florina Burcă

Daiana Florina Burcă

« Elemente de neconstituționalitate în Codul de procedură penală. Partea I – Calea de atac împotriva încheierilor prin care instanța de apel dispune asupra măsurilor preventive – dispozițiile art. 206 alin. (1) din Codul de procedură penală

Încă din „epoca” trecutului s-a născut întrebarea ”Ce se urmărește prin dreptul la apărare”? Răspunsul ce viza această întrebare îmbrăca „haina diversității”, în sensul  că unii dintre autori susțineau că se urmărește aflarea adevărului, iar alții apreciau că nu e suficientă incidența principiului aflării adevărului atâta timp cât principiul nu era urmat de o aplicare corectă a legii[2]; această din urmă opinie păstrează „parfumul arhaic” chiar și pe tărâmul noii reglementări.

De regulă, ignorarea avocatului specialist duce la pierderea procesului, la nerealizarea sau neapărarea dreptului, chiar dacă „dreptatea” este de partea părții; avocatul pe lângă toate activitățile pe care le derulează în cursul unui proces este considerat și un prieten al cărui suport moral este indispensabil în această relație.

Dreptul la apărare este o construcție constituțională ce se regăsește în art. 24 din Constituție, acest articol învederează faptul că persoana are un drept pe care aceasta și-l poate exercita sau nu, pe riscul său, însă acest drept se poate converti într-o obligație ce incumbă autorităților judiciare să desemneze un avocat care să ofere o apărare persoanei în cauza; chiar dacă legiuitorul constituent, face trimitere doar la ipoteza în care asistența juridică este facultativă, apreciem, că mecanismul convertirii din dreptul persoanei în obligația pozitivă a organelor judiciare de a desemna un avocat din oficiu, în cazurile prevăzute de lege, are la bază voința legiuitorului primar de a fi respectat dreptul la apărare în cadrul unui proces, în sens larg, independent de faptul că dreptul la apărare este un drept facultativ sau obligatoriu.

Din păcate, în materia cazurilor de nulitate absolută, norma juridică cuprinsă în art. 281 alin. (1) lit. f) CPP „a zidit” o construcție neconstituțională prin existența sintagmei „părților”, omițând, în mod flagrant, situația asistării de către avocat a persoanei vătămate… atunci când asistența (juridică) este obligatorie.

De asemenea, între art. 281 alin. (1) lit. f) din CPP și art. 93 alin. (4) și (5) din același Cod, există o necorelare spinoasă, fapt ce va afecta desfășurarea unui proces, încălcându-se în mod vizibil dreptul la apărare (art. 24 alin. 1 și 2 din Constituție), implicit și dreptul la un proces echitabil (art. 21. alin. 3 din Constituție), și contravine în mod flagrant principiului egalității armelor în procesul penal – privind din perspectiva remediilor aplicabile în cazul încălcării normei.

Apreciem că este imperios necesar ca legiuitorul să intervină de urgență cu privire la articolul antemenționat pentru a nu se invoca din nou, conform tradiției românești, intervenția Curții Constituționale, deoarece aceasta din urmă nu are competența de a legifera, însă pasivitatea legiuitorului îi arogă această competență, în mod ilegal.

Într-adevăr, intervenția Curții Constituționale este binevenită pe tărâmul juridic, însă ea ar trebui să fie privită ca un remediu ultima ratio, în sensul că ar trebui să participe la constatarea neconstituționalității numai în cazul în care „eroarea” legislativă este într-atât de bine mascată încât nici legiuitorul nu și-ar remarca propria greșeală, însă, din păcate, legiuitorul, de cele mai multe ori, se „ascunde” de această responsabilitate, exhibând de la distanță o pasivitate legislativă, fapt ce impune Curții Constituționale să intervină.

Cu privire la tabloul principiului egalității de arme este necesar ca în duelul judiciar adversarii să poată lupta prin avocați cu arme egale, în contextul în care duelul judiciar este scos în afara legilor, procesul va îmbraca armura unei realități deformate, fapt ce va conduce la pierderea bătăliei și implicit va leza onoarea societății și încrederea cu privire la înfăpuirea justiției.

Curtea Europeană prin art. 6 parag. 1 din Convenție a transformat dreptul la un proces echitabil într-un drept fundamental ce călăuzește procesul penal până la granița rămânerii definitive a hotărârii, astfel că echitatea constituie o deplină egalitate a tuturor participanților la procesul penal.

Articolul 281 alin. (1) lit. f) din CPP sancționează cu nulitate absolută lipsa asistării de către avocat a suspectului sau a inculpatului, precum și celelalte părți, atunci când asistența este obligatorie, semn că lipsa asistării de către avocat a persoanei vătămate este sancționată, prin prisma acestei omisiuni legislative, cu nulitate relativă, ce poate fi activată în condițiile prevăzute de art. 282 CPP (proba vătămării și a faptului că aceasta din urmă nu poate fi înlăturată altfel decât prin desființarea actului).

Pe acest „drum” al dreptului la apărare legiuitorul reglementează în mod expres, în scopul de a proteja acest statut de persoană vătămată, prin prisma art. 93 alin. (4) CPP faptul că „asistența juridică este obligatorie când persoana vătămată … este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu ori cu capacitatea de exercițiu de restrânsă” și prin art. 93 alin. (5) CPP conform căruia „cînd organul judiciar apreciază că din anumite motive persoana vătămată… nu și-ar putea face singură apărarea, dispune luarea măsurilor pentru desemnarea unui avocat din oficiu”, iar ulterior, acesta renunță, în mod regretabil, la această urmă de protecție conferită persoanei vătămate, abdicare ce atrage, de plano, existența unui tratament discriminatoriu prin raportare la celelalte părți din procesul penal, fapt care contravine dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție.

Persoanei vătămate legiuitorul îi face „o ofertă” cu privire la constituirea de parte civilă, însă libertatea de a decide rămâne în sarcina persoanei vătămate, aceasta putându-se constitui parte civilă până la începerea cercetării judecătorești, cu respectarea condițiilor impuse; faptul că aceasta nu dorește ca în cadrul procesului penal să îmbrace și „haina” părții civile nu o poate lipsi de „beneficiile” stabilite deja în „patrimoniul” său prin glasul legislativ, în calitatea existentă.

Pentru a scăpa de această pată de neconstituționalitate ce se regăsește în art 281 alin. (1) lit. f) CPP, apreciem că este imperios necesar ca legiuitorul să regândească norma juridică într-o culoare compatibilă cu voința legiuitorului constituant, eliminând din cadrul acesteia sintagma de „părți”.


[1] Valerică Dabu, Despre Dreptul și Arta Apărării, Regia Autonomă „Monitorul Oficial” București, 1994, p .9
[2] A se vedea, op. cit., p. 9.


Judecător Vasile Coman, Tribunalul Prahova – Secția penală
Avocat stagiar Daiana Florina Burcă, Baroul Arad

 
Secţiuni: Articole, Content, Drept penal, RNSJ, Selected, Studii | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD