« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrepturile omuluiDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 

ÎCCJ. Natura juridică a dispozițiilor care interzic proba cu martori pentru dovedirea unui act juridic cu o anumită valoare. Opinie separată
25.01.2021 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust Monitor Dosare

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că dispozițiile legale (art. 1191 alin. 2 C. civ. de la 1864) care interzic proba cu martori pentru dovedirea unui act juridic cu o anumită valoare ori împotriva sau peste cuprinsul unui înscris nu au caracter imperativ, de ordine publică, ele fiind reguli de protecţie a intereselor părţilor, cărora le oferă o anumită stabilitate a raporturilor juridice. Iar, ultimul alineat al art. 1191 C. civ. de la 1864 le îngăduie explicit părţilor să convină folosirea dovezii testimoniale chiar în cazurile oprite (Părţile însă pot conveni ca şi în cazurile arătate mai sus să se poată face dovada cu martori, dacă aceasta priveşte drepturi de care ele pot să dispună.). 

Opinie separată: ”Aşadar, după cum s-a reţinut şi de către CCR (decizia nr. 666/2005), imposibilitatea primirii dovezii prin martori a unui act juridic cu o valoare atât de redusă este explicată prin dorinţa legiuitorului de a obliga părţile care încheie acte juridice să le constate în formă scrisă, care asigură certitudine şi stabilitate raporturilor juridice pe care le creează.

Chiar dacă alin. ultim al art. 1191 C. civ. prevede că „părţile pot însă conveni ca şi în cazurile arătate mai sus să se poată face dovada cu martori, dacă aceasta priveşte drepturi de care ele pot să dispună”, în spiritul dispoziţiilor art. 256 C. proc. civ., „convenţiile” asupra admisibilităţii obiectului sau sarcinii probelor nu pot fi decât exprese şi nu pot fi subînţelese prin tăcerea părţii.” (Decizia nr. 2360 din 12 decembrie 2019, pronunțată de Secţia a II-a civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie)

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Monitorizarea inteligentă a dosarelor de instanţă: Monitor Dosare

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.