Secţiuni » Arii de practică » Business » Fiscalitate
Fiscalitate
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Masterclass US Litigators
Afaceri transfrontaliere Articole Covid-19 Legal React Fiscalitate Opinii SELECTED

Legea aplicabilă contractelor de finanțare pentru acordarea ajutoarelor de stat

1 octombrie 2020 | Cristina Ioana FRÎNCU, Alin-Gabriel OPREA
Cristina Ioana Frîncu

Cristina Ioana Frîncu

Alin-Gabriel Oprea

Alin-Gabriel Oprea

Pandemia de coronavirus reprezintă în continuare un șoc major pentru economie, atât pe plan mondial, cât și la nivelul Uniunii Europene, iar un răspuns economic coordonat al statelor membre și al instituțiilor europene este esențial pentru a atenua repercusiunile asupra economiilor statelor membre. Diversele măsuri de ținere sub control a epidemiei, precum măsurile de distanțare socială, restricțiile de călătorie, carantina și izolarea au avut consecințe imediate atât asupra cererii, cât și asupra ofertei și au afectat deopotrivă întreprinderile și angajații, în special sectoarele turismului, culturii, comerțului cu amănuntul și al transporturilor.

În acest context, Guvernele naționale din întreaga Uniune au anunțat măsuri de sprijin pentru ca cetățenii și întreprinderile să facă față impactului economic semnificativ al pandemiei. În temeiul articolului 107 alin. (3) lit. (b) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, Comisia poate declara compatibile cu piața internă ajutoarele de stat menite „să remedieze perturbări grave ale economiei unui stat membru”.

La sfârșitul lunii august Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare destinată României, în valoare de 935 de milioane de euro (peste 4,5 miliarde de lei), pentru sprijinirea IMM-urilor și a anumitor întreprinderi mari afectate de pandemia de coronavirus, în temeiul Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 (2020/C 91 I/01).

Modalitatea concretă în care beneficiarii ajutoarelor vor putea obține sumele care să le permită reluarea sau continuarea activității constă în încheierea unor contracte de finanțare cu furnizorul ajutorului de stat. Evident, este posibil ca unele dintre întreprinderile beneficiare să nu fie societăți de naționalitate română. În acest context, se poate pune problema ca operatorii economici străini să urmărească excluderea aplicării legii române, fiind preferată o lege străină care să guverneze relația contractuală dintre cele două părți. Se pune astfel întrebarea dacă, în acest context, alegerea legii străine este posibilă din perspectiva legii române (având în vedere în special faptul că furnizorul ajutorului este statul român sau o entitate publică din România) și a dreptului Uniunii Europene.

Pentru a răspunde la această întrebare, precizăm că art. 2564 din Codul civil român prevede că aplicarea legii străine se înlătură dacă aceasta încalcă ordinea publică de drept internaţional privat român. De asemenea, textul legal precizează că aplicarea legii străine încalcă ordinea publică de drept internaţional privat român în măsura în care ar conduce la un rezultat incompatibil cu principiile fundamentale ale dreptului român ori ale dreptului Uniunii Europene şi cu drepturile fundamentale ale omului.

Evenimente juridice

Arbitraj comercial

Servicii JURIDICE.ro

Reglementarea-cadru în materia ajutorului de stat o reprezintă O.U.G. nr. 77/2014. Ordonanța reglementează foarte clar atribuțiile și obligațiile furnizorilor, beneficiarilor și ale Consiliului Concurenței și se aplică tuturor etapelor de implementare a proiectelor finanțate prin ajutoare de stat, de la procedura de aprobare, notificare și informare, până la monitorizarea executării conforme a contractului. De altfel, însuși legiuitorul a indicat scopul adoptării reglementării, menționând că a urmărit implementarea unui mecanism de control, la nivel național, prin care să se stabilească atribuțiile și obligațiile furnizorilor, beneficiarilor și ale Consiliului Concurenței în implementarea măsurilor de natura ajutorului de stat și de minimis pentru a se facilita absorbția fondurilor europene și a se evita recuperarea acestora.

Încă din preambulul ordonanței se precizează că prin reforma europeană în domeniul ajutorului de stat se intenționează ca marea majoritate a facilităților de natura ajutorului de stat să fie verificată, cu preponderență, la nivel național, Comisia Europeană urmând să realizeze doar un control ex-post al modului în care sunt respectate condițiile impuse de normele Uniunii Europene în domeniu.

În continuare, art. 25 alin. (1) din O.U.G. nr. 77/2014 prevede că monitorizarea ajutoarelor de stat acordate se realizează, pentru fiecare măsură în parte, de către furnizorul sau administratorul măsurii, după caz. Aceștia pot să realizeze, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, controale la fața locului și sunt obligați să verifice respectarea condițiilor de acordare a ajutoarelor și să dispună măsurile ce se impun în situația în care aceste condiții nu au fost respectate. În aplicarea acestui text legal, conform alin. (4) al aceluiași articol, furnizorul sau administratorul, după caz, emite decizii prin care se dispune stoparea sau recuperarea ajutoarelor de stat sau de minimis acordate. Aceste decizii au caracter de titlu executoriu.

De asemenea, în art. 33 din ordonanță se arată că beneficiarul unui ajutor de stat este obligat să ramburseze suma reprezentând echivalentul ajutorului a cărui recuperare a fost dispusă de Comisia Europeană, cu excepția situației în care punerea în aplicare a deciziei Comisiei Europene a fost suspendată, în conformitate cu reglementările Uniunii Europene. Ajutorul de stat care trebuie rambursat sau recuperat, include și dobânda aferentă, datorată de la data plății acestuia până la data recuperării sau a rambursării integrale. Procedura de calcul al dobânzii se stabilește prin instrucțiuni emise de Consiliul Concurenței.

Nu în ultimul rând, art. 411 alin. (1) din ordonanță prevede că instanțele naționale vor asigura aplicabilitatea directă a art. 108 alin. (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, adoptând orice măsuri necesare conform normelor procedurale naționale aplicabile. Hotărârea instanței poate impune, inter alia: suspendarea plății unui ajutor ilegal, recuperarea ajutorului ilegal, recuperarea dobânzii corespunzătoare, despăgubiri pentru concurenții afectați. Instanțele vor ține cont, în aplicarea dispozițiilor legale naționale, de deciziile Comisiei Europene prin care se dispune recuperarea unui ajutor.

Având în vedere aceste dispoziții legale relevante, se poate constata că legiuitorul român nu permite alegerea unei legi străine aplicabile în materie de ajutor de stat, ținând cont de interesul public vizat, precum și faptul că a adoptat în această materie reglementări imperative care impun obligații legale stricte atât în sarcina statului și a autorităților publice, cât și în sarcina beneficiarilor ajutorului de stat, pe parcursul întregului proces, incluzând monitorizarea utilizării sumelor acordate și executarea în concret a contractului.

În ceea ce privește reglementările europene relevante, chiar legea română face trimitere la Regulamentul (UE) 2015/1589 al Consiliului din 13 iulie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În considerentul nr. 37 din Regulament se arată că este esențial ca instanțele să se poată adresa Comisiei pentru a obține informații sau pentru a obține avizul acesteia în ceea ce privește unele aspecte legate de aplicarea normelor în materia ajutoarelor de stat.

De asemenea, art. 16 alin. (3) din Regulament, recuperarea ajutoarelor se efectuează fără întârziere și în conformitate cu procedurile legislației naționale a statului membru în cauză, cu condiția ca acestea să permită executarea imediată și efectivă a deciziei Comisiei. În acest scop și în eventualitatea unei proceduri derulate în fața instanțelor naționale, statele membre în cauză parcurg toate etapele necesare permise de legislațiile naționale respective, inclusiv măsuri provizorii, fără a aduce atingere dreptului Uniunii.

Mai mult decât atât, art. 29 din Regulament, care reglementează cooperarea Comisiei cu instanțele naționale, arată că acestea din urmă pot solicita Comisiei să le transmită informațiile pe care le deține sau avizul său cu privire la chestiunile legate de aplicarea normelor privind ajutoarele de stat.

Se poate observa că legiuitorul european a intenționat să atribuie controlul și verificarea respectării obligațiilor de ajutor de stat instanțelor naționale, având în vedere că aceste probleme vizează în mod cert interesul public al statelor membre.

În același context, este prezintă relevanță și Comunicarea Comisiei privind aplicarea normelor referitoare la ajutoarele de stat de către instanțele naționale (2009/C 85/01), în care se arată foarte clar la pct. 2.4.1, parag. 70 că instanțele naționale trebuie să asigure executarea obligației de a nu pune în aplicare măsurile preconizate și să protejeze drepturile justițiabililor împotriva ajutoarelor de stat ilegale. În principiu, acestor proceduri li se aplică normele de procedură din dreptul intern. Această concluzie este susținută și de jurisprudența obligatorie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (Cauza C-368/04, Transalpine Ölleitung in Österreich, parag. 45 și cauza C-526/04, Laboratoires Boiron, parag. 51).

Nu în ultimul rând, în 2019 a fost adoptată Comunicarea Comisiei privind recuperarea ajutoarelor de stat ilegale și incompatibile (2019/C 247/01). Potrivit acestui document, recuperarea ajutoarelor de stat acordate legal se efectuează fără întârziere și în conformitate cu procedurile legislației naționale a statului membru în cauză, cu condiția ca acestea să permită executarea imediată și efectivă a deciziei Comisiei (parag. 19). De asemenea, este obligatorie cooperarea cu bună-credință între Comisie și statele membre în toate etapele procedurilor privind ajutorul de stat, în special în cursul unei investigații în temeiul articolului 108 alin. (2) din TFUE, întrucât o bună cooperare prezentă încă din timpul investigației poate permite o executare mai ușoară și mai rapidă a unei decizii de recuperare. Nu în ultimul rând, statul membru în cauză trebuie să ia toate măsurile necesare pentru recuperarea ajutorului de la beneficiar. Pe baza sistemului juridic al statului membru în cauză, în procesul de recuperare pot fi vizate mai multe autorități de la nivel local, regional sau național. O decizie a Comisiei adresată unui stat membru este obligatorie pentru toate organele acelui stat, inclusiv pentru instanțele acestuia (parag. 69).

Având în vedere toate dispozițiile legale citate în cuprinsul acestui material, putem concluziona că există suficiente motive pentru a stabili că reglementările naționale și europene relevante privind ajutorul de stat nu pot fi ignorate prin intermediul unor dispoziții contractuale care determină aplicarea unei legi străine.

În opinia noastră, legiuitorul român nu permite alegerea unei legi străine aplicabile în materie de ajutoare de stat, având în vedere dispozițiile legale imperative adoptate în acest domeniu, care impun anumite obligații legale atât statului, cât și autorităților relevante și beneficiarilor ajutorului de stat pe parcursul întregului proces, inclusiv monitorizarea și executarea contractului de finanțare.

Cristina Ioana Frîncu, Partner, STOICA & Asociații
Alin-Gabriel Oprea, Associate, STOICA & Asociații

Citeşte mai mult despre , , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories

Servicii J   Cont profesional [membership]   Catalog   Documentare   Comunicare   Revealing   Vizual   Website   Logo   Foto   Video   Talent Search   Recrutare   Evenimente   Directoare internaţionale