« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia animalelorProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrepturile omuluiDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
SAVESCU & ASOCIATII
 

Tribunalul Timiş. Accident la locul de muncă. Obligarea angajatorului să plătească despăgubiri de 7000 EUR pentru deteriorarea violei şi arcuşului aparţinând artistului instrumentist
24.01.2021 | Andrei PAP

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Andrei Pap

Andrei Pap

R O M Â N I A

TRIBUNALUL TIMIȘ

SECȚIA I-A CIVILĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ 29/PI

Ședința publică din 12 februarie 2020

Completul constituit din:

PREȘEDINTE L_____ V_____

Asistent judiciar S_____ I_____

Asistent judiciar M_____ D_______

Grefier R_____ R______

Pe rol se află soluționarea acțiunii formulate de reclamantul B____ I____ – C_____ împotriva pârâtei F__________ „B______” Timișoara, având ca obiect repararea prejudiciului.

Concluziile si susținerile în fond ale părților au fost luate în ședința publică din 15.01.2020, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a dispus amânarea pronunțării, pentru termenele din 29.01.2020 si 12.02.2020, aspecte consemnate in încheierile de amânare a pronunțării, ce fac  parte  integranta din prezenta hotărâre.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele.

Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr. XXXXXXXXXXXX, la data de 11.04.2019, reclamantul B____ I____ – C_____ a chemat în judecată pârâta F__________ „B______” Timișoara, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună în conformitate cu dispozițiile art. 253 C.muncii: în principal, obligarea pârâtei la repararea prejudiciului patrimonial creat ca urmare a nerespectării obligațiilor contractuale asumate prin Contractul de împrumut de folosință (comodat) nr. 706/07.02.2019, în cuantum de 33.320 lei (echivalentul în lei a sumei de 7.000 euro la cursul BNR de 4,76 lei/euro) reprezentând contravaloarea violei și a arcușului distruse; în subsidiar, obligarea pârâtei la plata costului de reparație al violei, în cuantum de 17.159,80 lei, contravaloarea unui arcuș nou, în cuantum de 4.760 lei (echivalentul în lei al sumei de 1.000 euro la cursul BNR), precum și diferența de valoare cauzată de deprecierea valorii instrumentului cu 25%, ca urmare a reparațiilor ce vor fi efectuate, cuantificat la suma de 7.140 lei (echivalentul în lei a sumei de 1.500 euro la cursul BNR, reprezentând 25% din valoarea violei de 6.000 euro), pentru următoarele motive:

În fapt, reclamantul arată că deține funcția de artist instrumentist la violă în cadrul Filarmonicii „B______” din Timișoara, conform Contractului individual de muncă nr. 398/30.09.2014.

Întrucât pârâta nu dispune de suficiente instrumente muzicale pentru a le pune la dispoziția orchestrei pentru concerte și repetiții, unii dintre artiștii instrumentiști, printre care se află și reclamantul, au fost nevoiți a-și folosi propriile instrumente muzicale și a le pune la dispoziția pârâtei pentru concerte/repetiții.

Sens în care pârâta a încheiat cu reclamantul Contractul de comodat nr. 706/07.02.2019, având ca obiect împrumutul temporar și gratuit al bunului material constând într-o violă (Maestru lutier M___ Z______, 1997) și a unui arcuș, în valoare totală de 7.000 euro (6.000 euro viola și 1.000 euro arcușul), cu o durată de folosință până în data de 30.06.2019, scopul împrumutului fiind acela de a se „desfășura activitățile artistice din cadrul Filarmonicii „B______” din Timișoara, stagiunea curentă 2018-2019″.

V____ reclamantului era fabricată după un model Stradivarius de către lutierul M___ Z______, dintr-un lemn vechi de 40 de ani, având o calitate acustică deosebită.

În data de 08.02.2019, la orele 19.00, înainte de începerea concertului simfonic din cadrul stagiunii curente, a avut loc un incident care s-a soldat cu vătămarea ușoară a reclamantului, conform Scrisorii medicale anexate prezentei, însă, din nefericire, cu degradarea grava a violei și distrugerea în totalitate a arcușului, conform Devizului de lucrări atașat.

Pentru a se înțelege, cât mai bine, modul în care a avut loc accidentul reclamantului de la locul de muncă, va explica elementele care au condus la această situație nefavorabilă.

Încă de la programarea concertului simfonic din 8 februarie 2019, reclamantul a constatat faptul că numărul instrumentiștilor de pe scenă este unul mult prea mare pentru scena pusă la dispoziție de către F__________ „B______” Timișoara, întrucât pe scenă urmau să fie poziționate 2 piane, la care se adaugă percuția și orchestra.

Fiind șef de compartiment violă în respectiva săptămână, a propus dirijorului Jonathan Pasternach să renunțe la 2 dintre cei 10 colegi propuși pentru a cânta la violă în respectivul concert, pentru a decongestiona puțin zona, întrucât era imposibil să desfășoare activitatea în modalitatea în care fuseseră programați inițial.

Cu toate că s-a mai renunțat la încă 2 instrumentiști pentru concertul simfonic programat în data de 8 februarie 2019, amplasamentul pupitrelor, scaunelor și instrumentelor, de către omul de scenă al pârâtei, era unul deosebit de înghesuit în seara concertului.

Intrarea dirijorului și a soliștilor urma să aibă loc prin partea dreaptă a scenei, printre instrumentiștii care cântă la violoncel și cei care cântam la violă. Pentru a pregăti intrarea acestora, întrucât pupitrul reclamantului fusese lipit de unul dintre pianele de pe scenă, s-a tras puțin înapoi cu scaunul, cât să le faciliteze accesul în fața scenei.

În momentul în care si-a tras scaunul câțiva centimetri în spate, marginea scenei de 7 cm înălțime a cedat, fiind lipită doar cu silicon (după cum se observă din pozele anexate), iar reclamantul a căzut cu tot cu scaun și violă, de pe scenă, direct pe podeaua sălii de spectacol, unde se aflau spectatorii.

În urma căzăturii, a avut doar ușoare lovituri, însă din păcate, arcușul s-a rupt în două și viola a suferit prejudicii foarte mari, având două crăpături în cele mai solicitante părți: sub piciorul călușului, deasupra popului și a barei de rezistență, ceea ce a condus la situația în care reparația acesteia să nu mai poată fi garantată de nimeni.

După ce s-a ridicat din locul în care a căzut, l-a rugat pe unul dintre colegii care nu cântau în concert să îi împrumute viola lui și apoi a revenit pe scenă, unde colegii efectuaseră deja modificarea aranjamentului pupitrelor celor de la violă pentru a putea susține concertul.

În 11.02.2019, prin Adresa nr. 765/11.02.2019, a dat o declarație privind cele întâmplate la sediul pârâtei, prin care le-a adus la cunoștință modalitatea în care s-a produs accidentul de la locul de muncă și prejudiciile suferite în urma acestuia. Totodată, a solicitat pârâtei, prin Adresa nr. 764/11.02.2019, ca, în cazul în care reparația nu este posibilă, să ia în considerare înlocuirea acesteia.

În data de 18.02.2019, astfel cum rezultă din Procesul-verbal nr. 964 anexat prezentei, s-a întrunit Comitetul de Securitate și Sănătate în muncă (CSSM) din cadrul Filarmonicii „B______” din Timișoara pentru a discuta despre accidentul subsemnatului din 08.02.2019.

Din cuprinsul acestui proces-verbal rezultă faptul că instituția pârâtă recunoaște existența acestui accident, care s-a produs în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu și care s-a soldat cu rănirea ușoară a subsemnatului, dar cu deteriorarea gravă a violei și cu distrugerea arcușului.

Totodată se reține, ca și modalitate de producere a acestuia, faptul că „domnul B____ I____ C_____ a împins în spate scaunul pe care stătea, moment în care o parte din bordura de lemn de la scenă s-a dezlipit, ca urmarea contactului acesteia cu picioarele scaunului.”

Directorul adjunct al instituției a adus la cunoștința membrilor CSSM faptul că, „urmarea producerii incidentului din 08.02.2019, în scopul preîntâmpinării altor evenimente similare, în perioada imediat următoare datei de 08.02.2019 s-au luat măsuri de protecție suplimentare, respectiv: a) bordura de lemn a fost fixată cu șuruburi de lemn (holtzsuruburi); b) la o distanță de 25 cm de bordura de lemn fixată cu șuruburi, a fost trasată o linie suplimentară cu bandă adezivă neagră, astfel ca amplasarea scaunelor și pupitrelor necesare desfășurării activității să fie făcută pană la această linie.”

Prin faptul că s-au dispus aceste măsuri, ulterior accidentului subsemnatului, rezultă faptul că pârâta recunoaște indirect că măsura anterioară a lipirii cu silicon a unei margini de 7 cm pe scenă, în condițiile în care amplasamentul scaunelor și pupitrelor se făcea de către omul de scenă fix pe marginea acesteia, nu întrunea condițiile de siguranță prevăzute de dispozițiile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 319/2006.

Văzând că nu primește niciun răspuns din partea instituției pârâte și zilele trec, iar reclamantul nu mai avea un instrument cu care să poată face repetiții și cu care să își exercite atribuțiile de serviciu, a formulat o nouă Adresă nr. 1129/27.02.2019, în cadrul căreia a solicitat să i se aducă la cunoștință masurile luate în toată această perioadă pentru despăgubirea financiară a reclamantului.

A așteptat până în 05.03.2019, când a depus din nou o Adresă la sediul pârâtei – Adresa nr. 1265/05.03.2019, în cuprinsul căreia a reiterat faptul că situația este una urgentă, prin prisma faptului că nu își poate exercita atribuțiile de serviciu dacă nu i se pune la dispoziție de către pârâtă un instrument, nevrând să își asume răspunderea pentru un instrument împrumutat de la colegi, acestea având o valoare foarte mare.

Prin Adresa de răspuns nr. 1384/11.03.2019, instituția pârâtă i-a comunicat faptul că „viola a fost trimisă pentru expertiză tehnică la domnul B__ I___, care a estimat costul reparației la suma de 17.159,80 lei, iar durata reparației la 6 luni.”

Totodată, i s-a adus la cunoștință faptul că „având în vedere că la ora actuală există posibilitatea readucerii instrumentului la starea inițială, dar cu pierderea a 20-25% din valoarea instrumentului, se ia în calcul repararea instrumentului după aprobarea bugetului pe anul 2019.”

În aceeași zi, i s-a comunicat și Adresa nr. 1388/11.03.2019, prin care i se aducea la cunoștință faptul că „instituția F__________ „B______” Timișoara va lua în considerare posibilitatea achiziționării instrumentului – violă, după aprobarea bugetului pe anul 2019.”

Până în prezent, pârâta nu a înțeles să rezolve această situație neplăcută care a fost creată din culpa exclusivă a acesteia, fapt pentru care reclamantul a fost nevoit să introducă prezenta acțiune pentru a recupera prejudiciul suferit în urma accidentului din 8 februarie 2019, fiind incidență instituția răspunderii civile contractuale, astfel cum rezultă din cele ce urmează.

În prezenta cauză sunt îndeplinite în mod cumulativ condițiile răspunderii civile contractuale, prevăzute de art. 1350 C .civ., coroborate cu dispozițiile art. 253 C . muncii, respectiv: un contract valabil – premisa generală a angajării răspunderii contractuale o constituie existența unui contract valabil încheiat.

Reclamantul, deține funcția de artist instrumentist la C_____________ Orchestră, partida Violă, în cadrul Filarmonicii „B______” Timișoara, în baza Contractului de muncă nr. 398/30.09.2014. Întrucât instituția pârâtă nu a avut suficiente instrumente muzicale pentru a le pune la dispoziția artiștilor instrumentiști, a fost nevoit să își folosească propriul instrument muzical, care face obiectul Contractului de comodat nr.706/07.02.2019, scopul împrumutului fiind acela de a se „desfășura activitățile artistice din cadrul Filarmonicii „B______” din Timișoara, stagiunea curentă 2018-2019″. Contractul de comodat reprezintă practic un accesoriu al Contractului de muncă, întrucât în baza acestuia, reclamantul utiliza instrumentul muzical în timpul programului de muncă și în decursul concertelor din stagiune.

Din Contractul de comodat nr. 706/07.02.2019, rezultă faptul că incidentul de la concertul simfonic din 08.02.2019 s-a petrecut în perioada de valabilitate a acestuia. Mai mult, din Adresa nr. 1384/11.03.2019, emisă de către pârâtă, reiese faptul că aceasta recunoaște existența acestui contract făcând chiar aceasta referire la dispozițiile din cuprinsul său.

Fapta ilicita săvârșită de debitorul contractual constă în încălcarea obligației prevăzute în art. 4 lit. a) și e) din cadrul Contractului de comodat nr. 706/07.02.2019.

În cadrul art. 4 al Contractului de comodat se prevede ca obligație a comodatarului, în cazul de față al Filarmonicii „B______” Timișoara, de a se îngriji de conservarea bunului împrumutat ca de un bun proprietar și de a răspunde pentru distrugerea sau pieirea în tot sau în parte a bunului împrumutat, care se datorează culpei sale. După cum va demonstra în urma administrării probelor, nu suntem sub incidența situației de excepție care îl exonerează pe pârât de răspundere în condițiile cazului fortuit și al forței majore.

Incidentul în urma căruia reclamantul a căzut de pe scenă a avut la bază următoarele cauze, toate imputabile în mod exclusiv pârâtei:

– supraaglomerarea scenei filarmonicii cu mai mulți instrumentiști decât permitea spațiul;

– amplasamentul riscant al pupitrelor, scaunelor și instrumentelor de către persoana însărcinata a aranja de scena („omul de scenă”), înaintea începerii concertului;

– lipsa unor măsuri de protecție adecvate, respectiv, lipirea marginii scenei cu silicon, în locul prinderii ei cu șuruburi, încă de la început și a marcării unei zone de siguranță până la care se putea face amplasamentul pupitrelor și scaunelor, ori amplasarea unei balustrade de protecție, etc.

Din pozele anexate prezentei, se poate observa faptul că, în continuare, deși există respectiva bandă neagră de siguranță, pupitrele și scaunele instrumentiștilor sunt amplasate de către omul de scenă tot pe margine, cu depășirea acestui marcaj, întrucât scena este mult prea mică pentru numărul de persoane participante la concerte, fapt care ne pune în continuare în pericol.

Pârâta nu se poate exonera de răspunderea pentru incidentul din 08.02.2019, întrucât subsemnatul nu aș fi căzut dacă amplasarea pupitrelor și scaunelor s-ar fi făcut în așa fel încât să existe atât un culoar de acces pentru dirijor și soliști, cât și o distanță minimă față de marginea scenei, mai ales cu cât marginea din lemn de 7 cm a scenei nu era prinsă în șuruburi, ci lipită superficial cu silicon, doar pentru a satisface nevoile estetice, nu și cele de siguranță ori sănătate.

Fiind în timpul unui concert simfonic din stagiunea curentă, reclamantul utiliza viola și arcușul în calitate de angajat al instituției pârâte, iar aceasta, în temeiul Contractului de muncă și al Contractului de comodat, răspundea de conservarea bunului împrumutat, potrivit dispozițiilor art. 2.3., pe parcursul desfășurării stagiunii curente.

Salariatul să fi suferit un prejudiciu care constă în prezenta cauză în consecințele dăunătoare de natură patrimonială, efecte ale încălcării Contractului de comodat de către pârâtă.

Valoarea patrimonială a violei a fost agreată de comun acord de părțile litigante în cuprinsul Contractului de comodat încheiat, fiind stabilită la art. 2 al Contractului de comodat la suma de 6.000 euro, iar a arcușului la 1.000 euro, fiind o violă de o calitate superioară, realizată de Maestrul lutier M___ Z______ în 1997, după modelul viorii Stradivarius.

În urma accidentului suferit, atât pârâta, cât și reclamantul a procedat la evaluarea prejudiciului, la doi lutieri diferiți, respectiv, lutierul care are contract de colaborare cu F__________ „B______” Timișoara – I___ B__ și lutierul M___ C______, care este fiul maestrului lutier care a realizat această violă în 1997.

Se observă din compararea Estimării de costuri a domnului I___ B__ cu Devizul de lucrări și Nota de constatare a domnului M___ C______ faptul că prețul de reparare a violei este similar, 17.159,80 lei (14.420 lei + TVA), față de 14.165 lei (fără TVA). De asemenea, amândoi precizează faptul că prin această reparație, instrumentul va pierde 25-30% din prețul actual al pieței.

Totodată, prin repararea acesteia, această violă, care avea înainte o calitate a sunetului demnă de concertele susținute la F__________ „B______”, își va pierde considerabil din calitate, neputând nimeni sa asigure vreo garanție că repararea acesteia îi va reda sunetul de dinainte, dimpotrivă ambii lutieri au confirmat ca își va pierde 25-30% din valoare.

Acesta este motivul pentru care reclamantul a solicitat, în principal, obligarea pârâtei la repararea prejudiciului constând în contravaloarea violei și a arcușului, în cuantum de 33.320 lei (echivalentul în lei a sumei de 7.000 euro la cursul BNR de 4,76 lei/euro) ori în subsidiar, obligarea pârâtei la plata costului de reparație al violei, în cuantum de 17.159,80 lei (conform devizului emis la solicitarea paratei), costul unui arcuș nou, în cuantum de 4.760 lei (echivalentul în lei al sumei de 1000 euro la cursul BNR) și diferența de valoare cauzată de deprecierea valorii instrumentului cu 25%, ca urmare a reparației ce va efectuata, cuantificat la suma de 7.140 lei (echivalentul în lei a sumei de 1.500 euro la cursul BNR, reprezentând 25% din valoarea totala a violei, de 6.000 euro).

La analizarea cauzei, s-a solicitat instanței a se avea în vedere faptul că această violă, chiar reparată, nu va mai putea fi folosită în spectacole de anvergură, precum sunt cele de la „F__________ „B______” Timișoara, fapt pentru care, în situația reclamantului, repararea integrală a prejudiciului s-ar realiza numai în situația cumpărării unei viole noi, alături de un arcuș nou (cel vechi fiind total distrus).

Culpa pârâtei, în calitate de angajator, rezultă din următoarele aspecte.

Supraaglomerarea scenei filarmonicii cu mai mulți instrumentiști decât permitea spațiul, acest lucru observându-se clar din pozele anexate. Nu numai că nu există suficient spațiu între instrumentiști pentru a putea cânta nestingheriți, dar dimensiunea scenei nu este suficientă pentru amploarea concertelor organizate.

Amplasamentul riscant al pupitrelor, scaunelor și instrumentelor de către omul de scenă, înaintea începerii concertului. Reclamantul a anexat în acest sens poze, din care se observă că și după instituirea unor măsuri noi de siguranță, respectiv amplasarea unei linii de demarcație, tot se amplasează pupitrele și scaunele mult prea aproape de marginea scenei.

Lipsa unor măsuri de protecție adecvate, respectiv, lipirea marginii scenei cu silicon, în locul prinderii ei cu șuruburi, încă de la început. Aceasta este clar o decizie culpabilă a pârâtei, care din motive de economie, a ales să lipească respectiva margine, în loc să o fixeze în mod corespunzător.

Prejudiciul să fi intervenit în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.

Legătura de cauzalitate între distrugerea violei și arcușului și accidentarea reclamantului din 08.02.2019 rezultă din faptul că acesta s-a petrecut în timpul unui concert din stagiunea curentă, pe durata căruia instituția pârâtă era răspunzătoare de integritatea instrumentului muzical.

Mai mult, în calitate de angajator a reclamantului, aceasta era obligată să asigure, conform Legii nr. 319/2006 securitatea și sănătatea în muncă a instrumentiștilor, în calitate de salariați ai acesteia.

Scopul răspunderii civile contractuale este repararea pecuniară a prejudiciilor cauzate partenerului contractual.

Pentru acoperirea prejudiciului cauzat reclamantului prin neexecutarea obligațiilor contractuale asumate, se impune plata unor despăgubiri. Prin plata lor trebuie să se realizeze o reparare justă și integrală a prejudiciului.

Conform dispozițiilor art.253 alin.(1) C.muncii, „Angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.”

Întrucât reclamantul a formulat mai multe adrese prin care a solicitat instituției pârâte să repare prejudiciul suferit de subsemnatul, aceasta nu a înțeles să procedeze în consecință, deși a luat la cunoștință de neputința obiectivă a reclamantului de a-și desfășura activitatea la locul de muncă în lipsa unui instrument muzical conform. Ca atare, în virtutea art. 253 alin. (2) C. muncii, a fost nevoit să se adreseze instanței judecătorești competente în soluționarea acestui conflict de muncă.

În considerarea tuturor aspectelor de mai sus, s-a solicitat admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și, pe cale de consecință, să se dispună, în principal, obligarea pârâtei la repararea prejudiciului constând în contravaloarea violei și a arcușului în cuantum de 33.320 lei (echivalentul în lei a sumei de 7.000 euro la cursul BNR) și, în subsidiar, obligarea pârâtei la plata costului de reparație al violei, în cuantum de 17.159,80 lei, costul unui arcuș nou, în cuantum de 4.760 lei (echivalentul în lei al sumei de 1.000 euro la cursul BNR) și diferența de valoare cauzată de deprecierea valorii instrumentului cu 25%, ca urmare a reparării efectuate, cuantificat la suma de 7.140 lei.

În drept: dispozițiile art.253 C.muncii coroborate cu disp. art. 194 și urm. C.proc.civ., art. 1350 Cod civil, Legea nr. 319/2006, privind securitatea și sănătatea în muncă, precum și celelalte dispoziții legale mai sus menționate în cuprinsul cererii.

În probațiune, încuviințarea probei cu înscrisurile atașate, expertize tehnice și orice alte probe care vor reieși ca utile din dezbateri. Totodată solicită administrarea probei testimoniale cu martorii: C_____ ALEXANRA – concert maestru, AMBĂRUȘIU L____ – instrumentist violă, P___ A_____ – instrumentist viola.

Pârâta prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii.

În motivare se arată că reclamantul este angajatul pârâtei  începând cu data de 01.10.2014, potrivit contractului individual de muncă nr. 398/30.09.2014, fiind încadrat în instituție pe funcția de artist instrumentist, la compartimentul orchestră, partida de violă.

C_____ juridic al organizării și funcționării PÂRÂTEI- F__________ „B______” Timișoara îl constituie prevederile Ordonanței nr. 21/31.01.2017 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit art. 4 din Ordonanța nr. 21/31.01.2007, F__________ „B______” Timișoara funcționează sub autoritatea administrativa a Consiliului, Local al Municipiului. Timișoara, potrivit HCLT nr. 3/27.01.2004. Structura organizatorică, numărul de posturi și bugetul d,e venituri șl cheltuieli al Filarmonicii „B______” din Timișoara se, aprobă, potrivit legii, prin Hotărâre a Consiliului Local Timișoara.

Întrucât PÂRÂTA F__________ „B______” Timișoara nu dispune de instrumente muzicale pentru toți angajații instituției – membrii ai orchestrei (nefiind aprobate, de către ordonatorul principal de credite al PARATEI ~ Consiliul Local al Municipiului Timișoara, fonduri, pentru, achiziționarea de instrumente muzicale pentru un număr de 90 de artiști,instrumentiști, cât numără Orchestra Filarmonicii ..B______”. Timișoara, astfel încât o mare parte dintre instrumentiști să beneficieze în exercitarea atribuțiilor de serviciu de instrumente aflate în patrimoniul instituției), s-a convenit (art. 2. alin. (l) din Anexa 8 la Contractul[Colectiv de Muncă, la Nivel de Instituție F__________ „B______” Timișoara nr. 6581/19.11.2018, înregistrat la ITM T____ în Registrul de evidență a contractelor colective de muncă la nr. 316/20.12.2018) asupra faptului ca angajații care nu beneficiază de instrument muzical achiziționat de angajator și care în exercitarea atribuțiilor de serviciu utilizează instrument muzical proprietate personală, să încheie cu angajatorul un contract de împrumut de folosință gratuită, în favoarea proprietarului instrumentului, pe durata unei stagiuni de concerte.

În acest context, pârâta a încheiat cu reclamantul Contractul de împrumut de folosință (comodat) nr. 706/07.02.2019. având ca obiect împrumutul temporar și gratuit al bunurilor materiale constând în violă și arcuș în valoare totală de 33.173.70 lei (echivalentul în lei a sumei de 7.000 euro, la cursul BNR de 4,7391 din data de 07.02.2019), cu o durată a folosinței de până la 30.06.2019, scopul împrumutului fiind acela al desfășurării activităților artistice (respectiv, repetiții și concerte) din cadrul stagiunii curente a Filarmonicii „B______” din Timișoara. Totodată se arată și faptul că, potrivit art. 2.4. din contract în vederea realizării scopului, bunurile împrumutate au fost puse la dispoziția angajatului B____ I____ C_____.

În fapt, în data de 08.02.2019  înainte de începerea concertului simfonic programat a se desfășura de la ora 19:00, a avut loc un incident, care s-a soldat cu vătămarea ușoară a reclamantului, respectiv cu degradarea instrumentului muzical (violă) și distrugerea în totalitate a arcușului.

Potrivit declarației martorului la incident, înaintea începerii concertului, când orchestra era pe poziție și se aștepta intrarea dirijorului și a soliștilor, B____ C_____ artist instrumentist la partida de violă, poziționat la primul pupitru, a mișcat scaunul pe care era așezat cu instrumentul în mână, a ajuns până în marginea scenei și a căzut pe spate cu scaunul și instrumentul în spațiul din fața scenei, între scenă și scaunele pentru public. Partida de violă era așezată în partea dreaptă a scenei (cum se privește din sală), iar reclamantul s-a mișcat împreună cu scaunul pe care era așezat spre lateral, partea stângă a lui (adică către public) și în spate, mișcare ce a dus în final la ajungerea piciorului din stânga spate a scaunului în afara scenei si a provocat căderea pe spate a artistului.

Se arată că reclamantul a invocat art. 1350 Cod civil coroborat cu dispozițiile art. 253 Codul muncii. Astfel, potrivit art. 253, alin. (l) Codul muncii „Angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îi despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul”, iar conform dispozițiilor art. 1350 Cod civil „(1) Orice persoană trebuie să își execute obligațiile pe care le-a contractat. (2) Atunci când, fără justificare, nu își îndeplinește această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată să repare acest prejudiciu, în condițiile legii.”

Din dispozițiile legale menționate rezultă că, antrenarea răspunderii contractuale a angajatorului este condiționată de îndeplinirea în mod cumulativ a următoarele condiții: existenta unui contract valabil încheiat între angajat și angajator, fapta Ilicită a angajatorului – constând într-o neexecutare totală/parțială sau executare necorespunzătoare a uneia dintre obligațiile contractuale, prejudiciul – ca o consecință directă a executării necorespunzătoare sau a neexecutarii obligației prevăzută în contract, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu si culpa sau vinovăția angajatorului.

În continuare se arată că în cauza pendinte, acțiunea formulată de RECLAMANT se întemeiază exclusiv pe dispozițiile art. 4 din Contractul de împrumut de folosință (comodat) nr. 706/07.02.2019.

Pârâta apreciază acțiunea reclamantului ca nefondată și neîntemeiată întrucât, în cauză nu sunt întrunite trei dintre condițiile obligatorii privind instituirea răspunderii contractuale în sarcina pârâtei, prevăzute de art. 1350 Cod civil coroborat cu dispozițiile art.253 din Codul muncii, respectiv fapta ilicită a angajatorului.

În motivarea acțiunii reclamantul a susținut că fapta ilicită săvârșită de debitorul contractual constă în încălcarea obligației prevăzută în art. 4 lit. a) și e) din cadrul Contractului de comodat nr. 706/07.02.2019.”

Art. 4.1. din Contractul de împrumut de, folosință (comodat) nr. 706/07.02.2019 prevede la lit. a) si lit. e) ca obligații ale pârâtei, de a se îngriji de conservarea bunurilor împrumutate ca un bun proprietar respectiv, de a răspunde pentru distrugerea sau pieirea – în tot sau în parte – a bunurilor împrumutate, care se datorează culpei sale.

Pârâta combate susținerea reclamantului invocată în motivarea acțiunii, subliniind instanței de judecată în primul rând faptul că, prevederea stipulată ta art. 4.1., lit. a) referitoare la obligația comodatarului – în speță a PÂRÂTEI – de a se îngriji de conservarea bunurilor împrumutate ca un bun proprietar trebuie interpretată coroborat cu art. 2.4. din contract, întrucât potrivit acestei clauze în vederea realizării scopului contractului (acela al desfășurării activităților artistice respectiv, repetiții și concerte din cadrul stagiunii curente a Filarmonicii „B______” Timișoara), bunurile împrumutate (respectiv, violă și arcuș) au fost puse la dispoziția domnului B____ I____ C_____.

Cu alte cuvinte, bunurile aflându-se în permanență în posesia și folosința RECLAMANTULUI, acestuia îl revenea obligația de fado de a se îngriji de propriul instrument muzical (violă) și de arcuș.

În al doilea rând în privința cauzelor invocate de reclamant care au stat la baza incidentului produs înainte, de începerea concertului simfonic din data de 08.02.2019, în urma căruia reclamantul a căzut de pe scenă și pe care le consideră imputabile în mod exclusiv pârâtei, se arată că, raportat la situația de fapt incidență prezentei spețe rezultă că acestea nu corespund realității întrucât, pregătirea scenei pentru concertul simfonic din data de 08.02.2019 s-a realizat de cei doi recuziteri ai pârâtei, ca de fiecare dată, astfel:

> Așezarea pupitrelor si a instrumentelor mari (pian, percuție, harpă) s-a efectuat cu respectarea amplasamentului orchestral adecvat distribuției din seara concertului, distribuție care a numărat maxim 66 artiști instrumentiști aflați simultan pe scenă – vezi poza 3A (dintr-un total de 90 artiști instrumentiști care pot concerta nestingheriți/neînghesuiți pe scena Filarmonicii „B______” din Timișoara), conform Raportului cu componența orchestrei pentru concertul din data de 08.02.2019 anexat la Referatul de sesizare al șefului de orchestră S_____ D_____, înregistrat sub nr. 781/11.02.2019:

> Poziționarea scaunelor pe scenă s-a realizat cu respectarea unei distante de cel puțin 20-30 cm fată de marginea acesteia (margine care constă într-o bordură de lemn, înaltă de 7 cm și lată de 4 cm ), iar distanta dintre scaun si pupitrul pe care erau așezate știmele a fost de minim 60 cm:

> Poziționarea scaunelor si a pupitrelor pe scenă, s-a efectuat astfel încât acestea să fie aliniate cu podiumul dirijorului.

> Lăsarea unui culoar de trecere pentru dirijorul si soliștii din seara concertului.

În sensul celor menționate, pârâta arată că a depus la dosar declarația domnului M____ Ș_____ și declarația domnului Ș_____ I___ (recuziteri la F__________ „B______” Timișoara), precum și anexa la Referatul de sesizare al șefului de orchestră S_____ D_____, înregistrat sub nr.781/11.02.2019, constând în Raport componentă orchestră pentru concertul din data de 08.02.2019.

Referitor la susținerile reclamantului cu privire la faptul că, ..Pârâta nu se poate exonera de răspunderea pentru incidentul din 08.02.2019, întrucât subsemnatul nu as fi căzut dacă amplasarea pupitrelor și scaunelor s-ar fi făcut în așa fel încât să existe (i) atât un culoar de acces pentru dirijor si soliști, cât și (ii) o distanță minimă față de marginea scenei”, le consideră nefondate și de natură să inducă în eroare instanța de judecată în ceea ce privește situația de fapt reală, întrucât așa cum am demonstrat supra, NU A EXISTAT NICI O DISFUNCȚIONALITATE în ceea ce privește pregătirea/organizarea scenei pentru concertul simfonic din data de 08.02.2019. PÂRÂTA respectând toate condițiile necesare și specifice amplasamentului orchestral adecvat distribuției din seara concertului.

Așadar, consideră că, NU POATE FI ANTRENATĂ RĂSPUNDEREA RECUZITERILOR, raportat la situația de fapt incidență în speță, aspecte probate cu declarațiile celor doi recuziteri, probe pe care solicita a fi incuviintate.

În același context, se arată că, în ceea ce privește incidentul din data de 08.02.2019, din podele pe care PÂRÂTA le anexează prezentei, rezultă fără echivoc faptul că, scaunul RECLAMANTULUI este pe toată durata de desfășurare a concertului poziționat greșit, neglijent, iar manevrarea acestuia de către RECLAMANT se face de fiecare dată cu depășirea limitei respectate de cei doi recuziteri, odată cu pregătirea/organizarea scenei pentru concert.

În acest sens, se arată că au depus la dosar poze efectuate de S_____ D_____ – Șef Orchestră la F__________ ..B______” din Timișoara și atașate de acesta la Referatul de sesizare înregistrat sub nr.781 la data de 11.02.2019, din care rezultă:

ucrarea 1-a:

Poza IA Panoramă – poziționare RECLAMANT, existența bordurii de lemn (stare inițială și după incident – bordura era dislocată de RECLAMANT), existența culoarului de acces pentru dirijor și soliști;

Poza IC Detaliu Partida violă – poziționare RECLAMANT, bordura dislocată de RECLAMANT, existența culoarului de acces pentru dirijor și soliști, distanța dintre pupitrul 1 violă și pian;

Lucrarea a 2-a:

Poza 2A t Detaliu t Partida violă – poziționare RECLAMANT, detaliu privind scaunul RECLAMANTULUI care depășește aliniamentul cu podiumul dirijorului, detaliu privind pupitrul 2 violă care este aliniat cu podiumul dirijorului, detaliu pupitrul 3 violă poziționat regulamentar fașă de marginea scenei;

Poza 2B Detaliu Partida vioară (l) – toate scaunele sunt aliniate cu podiumul dirijorului;

Poza 2C Panoramă – se observă că artiștii nu stau înghesuiți pe scenă, respectiv există spațiu suficient între scaune și marginea scenei;

Lucrarea a 3-a:

Poza 3A Panoramă – se observă că, deși la această lucrare este numărul maxim de 66 artiști instrumentiști aflați simultan pe scenă, există spațiu suficient pentru ca artiștii instrumentiști să nu stea înghesuiți, respectiv există spațiu suficient între scaune și marginea scenei;

Poza 3B Detaliu Partida vioară (I) – toate scaunele sunt aliniate cu podiumul dirijorului;

Poza 3C Detaliu Partida violă – poziționare RECLAMANT, detaliu privind scaunul RECLAMANTULUI care depășește aliniamentul cu podiumul dirijorului, detaliu privind pupitrul 2 violă care este aliniat cu podiumul dirijorului, detaliu pupitrul 3 violă poziționat regulamentar fașă de marginea scenei.

În al treilea rând, din punct de vedere al normelor de protecția muncii, PÂRÂTA a respectat dispozițiile Legii privind securitatea și sănătatea în muncă a angajaților nr. 319/2006, în sensul că, anterior producerii incidentului din data de 08.02.2019, scena (de concerte și repetiții) era prevăzută cu protecție (respectiv, bordură de lemn, înaltă de 7 cm și lată de 4 cm, fixată prin lipire cu silicon), astfel încât să nu fie pusă în pericol siguranța angajaților instituției, aspect ce rezultă din pozele pe care PÂRÂTA le anexează prezentei. În acest context, invocă și însușirea (prin semnătură) de către RECLAMANT a instructajului pe linte de securitate și sănătate în muncă, efectuat la data de 28.01.2019 (înainte cu câteva zile de producerea incidentului), sens în care, anexează la dosar  Fișa de instruire individuală privind securitatea si sănătatea în muncă a angajatului B____ I____ C_____.

Totodată, se arată că nu există nici o sesizare din partea angajaților PÂRÂTEI (si nici din partea RECLAMANTULUI) cu privire la existența vreunei probleme de-a lungul stagiunilor de concerte referitoare la pregătirea/organizarea scenei. în sensul „ amplasamentului riscant al pupitrelor, scaunelor și instrumentelor de către persoana însărcinată a aranja scena („omul de scenă”), „înaintea începerii concertului „(așa cum invocă RECLAMANTUL prin acțiunea introductivă^, astfel că, apreciem motivarea RECLAMANTULUI ca fiind construită pro causa.

Consideră că, NU POATE FI ANTRENATA RĂSPUNDEREA RECUZITERILOR ȘI NICI RĂSPUNDEREA INSTITUȚIEI PÂRÂTE, raportat la situația de fapt incidență în speță, întrucât în realitate, vinovat de producerea incidentului din 08.02.2619 este în mod indubitabil reclamantul, care a acționat cu neglijență, din culpă (greșeală) în ceea ce privește manevrarea (în spate a) scaunului pe care era așezat, manevră ce a provocat distrugerea (prin înlăturare) a unei porțiuni a bordurii de lemn existentă, ajungerea piciorului din stânga spate a scaunului în afara scenei cu consecința căderii pe spate a reclamantului.

D____ urmare, neexistând nicio executare necorespunzătoare a vreunei obligații contractuale dintre cete convenite și stipulate prin Contractul de comodat nr. 706/07.02.2019. este evident că FAPTA ILICITĂ – condiție a răspunderii contractuale nu este îndeplinită.

Raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită a angajatorului și prejudiciu

In ceea ce privește invocarea RECLAMANTULUI referitoare la formularea unor adrese către conducerea instituției prin care a solicitat repararea prejudiciului suferit, adrese prin care PÂRÂTA nu ar fi înțeles să procedeze în consecință, astfel fiind nevoit să se adreseze instanței de judecată în soluționarea conflictului de muncă, subliniem că, deși în cazul incidentului produs în data de 08.02.2019 CULPA NU APARȚINE PARATEI (astfel că, nefiind răspunzătoare pentru distrugerea violei și arcușului, nu-l poate despăgubi financiar pe RECLAMANT), aceasta fiind de bună-credință, a luat în calcul ca o posibilă soluționare a situației, eventualitatea reparării instrumentului muzical după aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli al PÂRÂTEI pe anul 2019.

În acest sens anexează adresa nr. 1384/11.03.2019, luată la cunoștință de RECLAMANT la aceeași dată. Totodată, luând în considerare imposibilitatea RECLAMANTULUI de a-și desfășura activitatea la locul de muncă, respectiv de a-și exercita atribuțiile de serviciu în lipsa unui instrument muzical. PARATA a pus la dispoziția RECLAMANTULUI o violă, proprietate personală a unui alt angajat al instituției, cu care a încheiat Contractul de împrumut de folosință (comodat) nr. 2190/22.04.2019, angajat care a fost de acord ca instrumentul muzical să fie atribuit utilizatorului – B____ I____ C_____, în vederea exercitării de către acesta exclusiv a atribuțiilor de serviciu, până la închiderea stagiunii curente (respectiv, 30.06.2019). În acest sens, anexează Contractul de împrumut de folosință nr.2190/22.04.2019 și Procesul – verbal de predare – primire nr. 2248/25.04.2019.

Referitor la susținerile RECLAMANTULUI cu privire la faptul că, „Legătura de cauzalitate între distrugerea violei și arcușului și accidentarea subsemnatului din 08.02.2019 rezultă din făptui că acesta ș-a petrecut în timpul unui concert din stagiunea curentă, pe durata căruia instituția pârâtă era răspunzătoare de integritatea instrumentului muzical”, le consideră nefondate și neîntemeiate, întrucât RECLAMANTUL nu face dovada legăturii de cauzalitate între vreo pretinsă faptă culpabilă a PÂRÂTEI și prejudiciul cauzat. Atâta timp cât RECLAMANTUL nu demonstrează că prejudiciul este consecință directă a faptei culpabile a PARATEI, săvârșită ca urmarea executării necorespunzătoare sau a neexecutării vreunei obligații prevăzută în Contractul de împrumut de folosință (comodat) nr. 706/07.02.2019, nici condiția existenței unul raport de cauzalitate între fapta ilicită imputată și prejudiciul cauzat nu este demonstrat în cauză.

Culpa sau vinovăția angajatorului.

Deși RECLAMANTUL susține prin acțiunea introductivă că, pentru incidentul produs în data de 08.02.2019 culpa aparține în exclusivitate PÂRÂTEI, acesta nu a dovedit vinovăția PARATEI, menționând ca temei al răspunderii contractuale, exclusiv dispozițiile art. 4 din Contractul de împrumut de folosință (comodat) nr. 706/07.02.2019. De asemenea nu a arătat care este forma vinovăției incidență și nu a administrat nicio probă cu privire la acest aspect, menționând doar încălcarea obligației prevăzută în art. 4 lit. a) și e) din cadrul Contractului de comodat nr. 706/07.02.2019.

Însă, pârâta în calitate de angajator a demonstrat:

a) existența unor măsuri de protecție privind securitatea și sănătatea angajaților, luate anterior producerii incidentului din data de 08.02.2019, în sensul că, scena (de concerte și repetiții) era prevăzută, cu o bordură de lemn, înaltă de 7 cm și lată de 4 cm, fixată prin lipire cu silicon, astfel încât să nu fie pusă în pericol siguranța angajaților instituției.

b) respectarea tuturor normelor referitoare la amplasare și poziționarea scaunelor și pupitrelor pentru concertul simfonic din data de 08.02.2019 alinierea acestora cu podiumul dirijorului (în cazul partidei de vioară și de violă – din care face parte și RECLAMANTUL), precum și existența culoarului de trecere pentru dirijor și soliștii din seara concertului .

Așadar, NU POATE FI ANTRENATĂ RĂSPUNDEREA RECUZ1TERILOR ȘI NICI RĂSPUNDEREA INSTITUȚIEI PÂRÂTE, raportat la situația de fapt incidență în speță, întrucât în realitate, vinovat de producerea incidentului din 08.02.2019 este în mod indubitabil reclamantul, care a acționat cu neglijență, din culpă (greșeală) în ceea ce privește manevrarea din spate a scaunului pe care era, așezat, manevră ce a provocat distrugerea a unei porțiuni a bordurii de lemn existentă, ajungerea piciorului din stânga spate a scaunului în afara scenei, cu consecința căderii pe spate a reclamantului.

D____ urmare, se solicita a se constata că, nici condiția exercitării faptei, imputate cu vinovăție nu este îndeplinită în cauză.

În concluzie, toate aspectele reliefate și demonstrate prin prezenta întâmpinare conduc la concluzia că, trebuie exclusă culpa pârâtei în producerea incidentului din data de 08.02.2019, întrucât nu există faptă ilicită, nu există raport de cauzalitate, nu există împrejurare din care să rezulte legătura de cauzalitate, nu există probe în susținerea vinovăției angajatorului (și/sau a recuziterilor) și nu există temei care să justifice obligarea PARATEI la, repararea prejudiciului. în speță, prejudiciul se datorează, pur și simplu, neglijenței RECLAMANTULUI în manevrarea greșită a scaunului pe care era așezat, manevră, ce a provocat distrugerea (prin înlăturare) a unei porțiuni a bordurii de (protecție) lemn existentă împingerea pictorului din stânga spate a scaunului în afara scenei, cu consecința căderii pe spate a RECLAMANTULUI.

Pe cale de consecință, se solicita a se constata că nu sunt întrunite toate elementele pentru antrenarea răspunderii contractuale a pârâtei, raportat la situația de fapt incidență în speță.

În continuare, se arată că reclamantul a solicitat proba testimonială în completarea probei cu înscrisurile atașate acțiunii introductive, teza probatorie fiind constituită din cunoașterea de către acești martori a unor detalii cu privire la incidentul din timpul concertului din 08.02.2019 (fiind colegi ai RECLAMANTULUI), precum și a modalității în care sunt amplasate pupitrele și scaunele ia concerte în general și măsurile luate de către instituția pârâtă ulterior acestui incident.

În dreptul muncii regula este că, sarcina probei îi revine angajatorului, indiferent de poziția pe care acesta o are în proces, însă instanța este îndreptățită, să respingă proba cu martori atunci când împrejurarea ce trebuie dovedită reiese din actele administrate la dosar.

În privința probelor, acestea trebuie să fie admisibile potrivit legii și să ducă la soluționarea procesului, putând fi încuviințate numai dacă îndeplinesc aceste condiții, iar încheierea prin care se încuviințează probele va arăta faptele ce vor trebui dovedite. Prin urmare, o probă inadmisibilă nu va putea fi încuviințată de instanță, iar instanța de judecată, în virtutea rolului său activ, are obligația de a aprecia, de la caz la caz, legăturile de interese dintre martor/martori și vreuna din părți, de natură a justifica respingerea martorului propus, sinceritatea depoziției martorului fiind apreciată prin raportare la relațiile juridice dintre părți și interesul pe care l-ar avea fată de rezultatul procesului.

În vederea stabilirii existenței sau inexistenței faptelor pentru a căror dovedire au fost încuviințate probele, judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale. Cu alte cuvinte, instanța, în aprecierea declarațiilor martorilor, va ține seama de sinceritatea acestora și de împrejurările în care au luat cunoștință de faptele ce fac obiectul declarației respective, respectiv în ce măsură depoziția martorului corespunde realității întrucât, alterarea mărturiei se poate face prin ascunderea realității  sau prin modificarea realității. Judecătorul poate aprecia această alterare ținând cont de relația dintre martor și cel care l-a propus. Sinceritatea se poate desluși prin analizarea aspectelor asupra cărora se întreabă martorul înainte de luarea depoziției, potrivit art. 318 din NCPC. Dacă va constata că depoziția este nesinceră, instanța o va înlătura din proces.

În speța, depozițiile martorilor ar putea să nu corespundă realității, chiar dacă martorii sunt sinceri, întrucât aceștia pot percepe realitatea în mod diferit. De obicei, evenimentele descrise de artiști sunt privite de ei marginal, din exterior, aceștia având o percepție diferită fațade cea avută de părți.

D____ urmare, pentru teză probatorie invocată prin acțiunea introductivă, PARATA solicită instanței de judecată respingerea încuviințării probei testimoniale ca fiind INUTILA si NECONCLUDENTA soluționării cauzei, apreciind înscrisurile depuse ca fiind suficiente pentru ca, instanța să-și formeze propria convingere asupra situației de fapt reale în prezenta speță.

Referitor la solicitarea RECLAMANTEI referitoare la obligarea PÂRÂTEI la plata cheltuielilor de judecată, solicita a fi respinsă pentru următoarele motive.

Art. 451 alin, (1) și art. 452 din NCPC stipulează că, „Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței șl întinderii tor, cei mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.” respectiv, „Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art.330 alin.(3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum  și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului.”

Din cuprinsul prevederilor legale sus – menționate rezultă că, pentru stabilirea obligației de piață a cheltuielilor de judecată instanța trebuie, să constate existenta culpei procesuale . Așadar, revine în sarcina instanței ca în virtutea dreptului său, de apreciere să protejeze partea căzută în pretenții de, orice, abuz din partea celeilalte părți, prin raportarea sumelor solicitate, cu, titlu de cheltuieli de judecată.

În acest sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că obligarea la plata cheltuielilor de judecată se va realiza numai în măsura în care constituie cheltuieli, necesare și care au fost făcute, în mod real. în limita unui, cuantum rezonabil. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat constant în jurisprudența sa că partea care a câștigat procesul nu va putea, obține, rambursarea unor cheltuieli decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea și caracterul lor rezonabil. Mai exact, se poate afirma că în cheltuielile de judecată se cuprind acele sume de bani care în mod real, necesar și rezonabil au fost plătite de partea care a câștigat procesul.

Față de toate cele expuse mai sus, se solicită respingerea acțiunii întrucât în cauză nu sunt întrunite toate, condițiile pentru antrenarea răspunderii contractuale a pârâtei.

În drept, au invocat dispozițiile art. 205 și 452 din NCPC și textele legale precizate.

Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele .

Reclamantul este angajat in cadrul Filarmonicii „B______” T________, asa cum rezulta din Contractul individual de munca nr. 398/30.09.2014, fiind incadrat pe functia de Artist instrumentist viola.

Prin actiunea adresata instantei, reclamantul a solicitat obligarea paratei la repararea prejudiciului patrimonial creat ca urmare a nerespectarii obligatiilor contractuale asumate prin Contractul de imprumut de folosinta (comodat) nr. 706/07.02.2019, in cuantum de 33.320 lei (echivalentul in lei a sumei de 7.000 euro la cursul BNR de 4,76 lei/euro), reprezentand contravaloarea violei si a arcusului distruse; in subsidiar, obligarea paratei la plata costului de reparatie al violei, in cuantum de 17.159,80 lei, contravaloarea unui arcus nou, in cuantum de 4.760 lei (echivalentul in lei al sumei de 1.000 euro la cursul BNR), precum si diferenta de valoare cauzata de deprecierea valorii instrumentului cu 25%, ca urmare a reparatiilor ce vor fi efectuate, cuantificat la suma de 7.140 lei (echivalentul in lei a sumei de 1.500 euro la cursul BNR, reprezentand 25% din valoarea violei de 6.000 euro).

Din analiza probatoriului depus la dosar, instanta constata ca, in baza Contractului de imprumut de folosinta (comodat) nr. 706/07.02.2019, reclamantul a imprumutat, temporar si cu titlu gratuit, bunul material constand intr-o viola si un arcus, in valoare totala de 7.000 euro (6.000 euro viola si 1.000 euro arcusul), cu durata de folosinta pana in data de 30.06.2019, scopul imprumutului fiind acela de a se „desfasura activitatile artistice din cadrul Filarmonicii „B______” din T________, stagiunea curenta 2018-2019″.

Inainte de inceperea concertului simfonic din data de 08.02.2019, din cadrul stagiunii 2018-2019, a avut loc un incident care s-a soldat cu degradarea grava a violei si distrugerea in totalitate a arcusului, conform Devizului de lucrari depus la dosar.

Imprejurarile producerii accidentului s-au datorat numarului prea mare de instrumentisti de pe scena, raportat la scena pusa la dispozitie de catre parata, intrucat pe scena urmau sa fie pozitionate 2 piane, la care se adauga percutia si orchestra.

Accesul pe scena al dirijorului si al solistilor urma sa aiba loc prin partea dreapta a scenei, printre instrumentistii care cantau la violoncel si cei care cantau la viola. Pentru a pregati intrarea acestora, intrucat pupitrul reclamantului fusese lipit de unul dintre pianele de pe scena, s-a tras putin inapoi cu scaunul, cat sa le faciliteze accesul in fata scenei.

In momentul in care si-a tras scaunul cativa centimetri in spate, marginea scenei de 7 cm a cedat, iar reclamantul a cazut cu tot cu scaun si viola de pe scena, direct pe podeaua salii de spectacol, unde se aflau spectatorii.

In urma cazaturii, arcusul s-a rupt in doua, iar viola a suferit prejudicii serioase, constand in doua crapaturi in cele mai solicitante parti, respectiv sub piciorul calusului, deasupra popului si a barei de rezistenta.

Reclamantul, prin Adresa nr. 765/11.02.2019, a invederat paratei cele intamplate, modalitatea in care s-a produs accidentul de la locul de munca si prejudiciile suferite in urma acestuia. De asemenea, a solicitat paratei, prin Adresa nr. 764/11.02.2019, ca, in cazul in care reparatia nu este posibila, sa ia in considerare inlocuirea acesteia.

Comitetul de Securitate si Sanatate in munca (CSSM) din cadrul paratei, intrunit pentru a discuta despre accidentul produs in data de 08.02.2019, recunoaste existenta accidentului produs in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu ale reclamantului si care s-a soldat cu deteriorarea grava a violei si cu distrugerea arcusului, astfel cum rezulta din cuprinsul Procesului-verbal nr. 964/18.02.2019, incheiat cu respectiva ocazie.

Ca si modalitate de producere a acestuia se retine faptul ca „domnul B____ I____ C_____ a impins in spate scaunul pe care statea, moment in care o parte din bordura de lemn de la scena s-a dezlipit, ca urmare a contactului acesteia cu picioarele scaunului.”

In cadrul aceleiasi intalniri, Directorul adjunct al institutiei a adus la cunostinta membrilor CSSM faptul ca, „urmarea producerii incidentului din 08.02.2019, in scopul preintampinarii altor evenimente similare, in perioada imediat urmatoare datei de 08.02.2019 s-au luat masuri de protectie suplimentare, respectiv: a) bordura de lemn a fost fixata cu suruburi de lemn (holtzsuruburi); b) la o distanta de 25 cm de bordura de lemn fixata cu suruburi a fost trasata o linie suplimentara cu banda adeziva neagra, astfel ca amplasarea scaunelor si pupitrelor necesare desfasurarii activitatii sa fie facuta pana la aceasta linie.”

Ulterior producerii evenimentului, reclamantul a reiterat paratei, de mai multe ori, faptul ca situatia este urgenta, prin prisma faptului ca nu isi poate exercita atributiile de serviciu daca nu i se pune la dispozitie de catre parata un instrument, nedorind sa isi asume raspunderea pentru un instrument imprumutat de la colegi, acestea avand o valoare foarte mare.

Prin Adresa de raspuns nr. 1384/11.03.2019, institutia parata i-a comunicat faptul ca „viola a fost trimisa pentru expertiza tehnica la domnul B__ I___, care a estimat costul reparatiei la suma de 17.159,80 lei, iar durata reparatiei la 6 luni.”

I s-a mai comunicat si faptul ca „avand in vedere ca la ora actuala exista posibilitatea readucerii instrumentului la starea initiala, dar cu pierderea a 20-25 % din valoarea instrumentului, se ia in calcul repararea instrumentului dupa aprobarea bugetului pe anul 2019.”

Totodata, prin Adresa nr. 1388/11.03.2019 i se aducea la cunostinta faptul ca „institutia F__________ „B______” T________ va lua in considerare posibilitatea achizitionarii instrumentului – viola, dupa aprobarea bugetului pe anul 2019″, insa, pana in prezent, parata nu a inteles sa rezolve aceasta situatie, creata din culpa exclusiva a acesteia.

Din lecturarea Contractului de imprumut de folosinta (comodat) nr. 706/07.02.2019, instanta constata ca, la art. 4.1, comodatarul se obliga „a) sa se ingrijeasca de conservarea bunului imprumutat…; …e) sa raspunda pentru distrugerea sau pieirea – in tot sau in parte – a bunului imprumutat, care se datoreaza culpei sale”.

De asemenea, din declaratia martorei A______ I______, instanta retine faptul ca postul reclamantului (scaunul) se afla la margine scenei si, in momentul in care a incercat sa mute scaunul pentru a permite accesul pe scena al altor solisti, un picior al scaunului a depasit margine scenei, motiv pentru care s-a dezechilibrat, cazand de pe scena si avariindu-si instrumentul muzical – viola si arcusul. Totodata, martora a precizat, tinand cont de experienta de artist, că o reparatie a instrumentului muzical nu i-ar reda calitățile acustice, datorita avariilor suferite.

In acelasi sens a declarat si martora C_____ A________, care a mentionat si faptul ca, ulterior incidentului, parata a organizat o sedinta de protectia muncii, fiind, de altfel, prima de acest gen, raportat la vechimea pe care o detine martora in cadrul paratei.

Conform art. 6 alin. 1 din Codul muncii „Orice salariat care presteaza o munca beneficiaza de conditii de munca adecvate activitatii desfasurate, de protectie sociala, de securitate si sanatate in munca……”.

In capitolul referitor la Sanatatea si securitatea in munca din Codul muncii – art. 175 -182, printre obligatiile ce incumba angajatorului, instanta retine urmatoarele:

– art. 175, alin. 1: „Angajatorul are obligatia sa asigure securitatea si sanatatea salariatilor in toate aspectele legate de munca”;

– art. 176, alin. 2, lit. a) „masuri generale de protectie a muncii pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, aplicabile tuturor angajatorilor”;

– art. 177, alin. 1 si alin. 2, lit. a) si f): „(1) In cadrul propriilor responsabilitati angajatorul va lua masurile necesare pentru protejarea securitatii si sanatatii salariatilor, inclusiv pentru activitatile de prevenire a riscurilor profesionale, de informare si pregatire, precum si pentru punerea in aplicare a organizarii protectiei muncii si mijloacelor necesare acesteia; (2) La adoptarea si punerea in aplicare a masurilor prevazute la alin. (1) se va tine seama de urmatoarele principii generale de prevenire: a) evitarea riscurilor;….. f) inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin periculos”;

– art. 178, alin. 1 si 3: „(1) Angajatorul raspunde de organizarea activitatii de asigurare a sanatatii si securitatii in munca; …..(3) In elaborarea masurilor de securitate si sanatate in munca angajatorul se consulta cu sindicatul sau, dupa caz, cu reprezentantii salariatilor, precum si cu comitetul de securitate si sanatate in munca”;

– art. 181, alin. 1: „Locurile de munca trebuie sa fie organizate astfel incat sa garanteze securitatea si sanatatea salariatilor”.

Totodata, art. 253 din Codul muncii instituie anumite obligatii in sarcina angajatorului, in sensul ca „(1) Angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul. (2) In cazul in care angajatorul refuza sa il despagubeasca pe salariat, acesta se poate adresa cu plangere instantelor judecatoresti competente.’’

Totodata, in conformitate cu art. 44 din Legea nr. 319/2006, actualizata,: „Angajatorii raspund patrimonial, potrivit legii civile, pentru prejudiciile cauzate victimelor accidentelor de munca sau bolilor profesionale, in masura in care daunele nu sunt acoperite integral prin prestatiile asigurarilor sociale de stat”.

Rezulta din cele de mai sus ca repararea prejudiciului se face in conditiile raspunderii civile contractuale, iar pentru obligarea angajatorului la plata despagubirilor solicitate este necesara intrunirea cumulativa a elementelor raspunderii civile contractuale, respectiv: existenta faptei ilicite, prejudiciul, legatura de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu, calitatea de salariat si nu in ultimul rand culpa angajatorului.

Instanta apreciaza ca aceste conditii sunt intrunite in cauza pentru urmatoarele considerente.

Referitor la calitatea de salariat, se constata ca, la data producerii accidentului de munca, reclamantul era angajatul paratei, potrivit contractului individual de munca antementionat, iar incidentul s-a produs in timpul indeplinirii atributiilor de serviciu.

Fapta ilicita a angajatorului consta in neindeplinirea obligatiei de a asigura securitatea si sanatatea in munca a angajatilor, potrivit Legii nr. 319/2006, prin neevaluarea riscurilor specifice muncii paratei, fapt ce a determinat neluarea niciunei masuri cu privire la diminuarea sau eliminarea riscurilor ce se pot ivi din cauza apropierii fizice dintre angajatii sai, exercitand activitati specifice care in caz de contact pot genera prejudicii.

Angajatorul nu este absolvit de vina de a nu fi luat masurile legale impuse de cap. 3 din Legea nr. 319/2006, cata vreme evenimentul s-a produs la locul de munca si este consecinta unei inactiuni a paratei, care nu a dispus toate masurile necesare pentru a evita producerea unor accidente de munca sau in legatura cu munca.

Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006 prevad la art. 15 (1) activitati de prevenire si protectie care trebuie realizate la nivelul unitatii, printr e care: identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru fiecare componenta a sistemului de munca, respectiv executant, sarcina de munca, mijloace de munca/echipamente de munca si mediul de munca pe locuri de munca/posturi de lucru; elaborarea de instructiuni proprii pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca, tinand seama de particularitatile activitatilor si ale unitatii/intreprinderii, precum si ale locurilor de munca/posturilor de lucru; evidenta zonelor cu risc ridicat si specific; stabilirea zonelor care necesita semnalizare de securitate si sanatate in munca, stabilirea tipului de semnalizare necesar si amplasarea conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca.

Culpa paratei rezida din indeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor care îi incumbau in temeiul art. 13 din Legea nr. 319/2006 pentru asigurarea securitatii angajatilor, in sensul ca, desi a adus la cunostinta si a instruit lucratorii, nu a asigurat cadrul organizatoric si mijloacele necesare in vederea evitarii unor astfel de accidente in munca.

Apararea formulata in cauza de parata in sensul inexistentei faptei ilicite si a vinovatiei angajatorului, nu poate fi retinuta. Dreptului salariatului la securitate si sanatate in munca, prevazut de art. 39 alin. 1 lit. f) din Codul muncii, îi corespunde obligatia corelativa ce cade in sarcina angajatorului potrivit prevederilor art. 40 alin. 2 lit. b), respectiv ,,sa asigure permanent conditiile tehnice si organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor de munca si conditiile corespunzatoare de munca. In sarcina angajatorului legiuitorul au fost stabilite mai multe obligatii ce ii incumba tocmai in scopul prevenirii accidentelor de munca.

Astfel, in conformitate cu dispozitiile art. 175 alin. 1 Codul muncii ,,Angajatorul are obligatia sa asigure securitatea si sanatatea salariatilor in toate aspectele legate de munca’’, iar potrivit art. 176 Codul muncii ,,(1) Dispozitiile prezentului titlu se completeaza cu dispozitiile legii speciale, ale contractelor colective de munca aplicabile, precum si cu normele si normativele de protectie a muncii. (2) Normele si normativele de protectie a muncii pot stabili: a) masuri generale de protectie a muncii pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, aplicabile tuturor angajatorilor; b) masuri de protectie a muncii, specifice pentru anumite profesii sau anumite activitati; c) masuri de protectie specifice, aplicabile anumitor categorii de personal; d) dispozitii referitoare la organizarea si functionarea unor organisme speciale de asigurare a securitatii si sanatatii in munca.”

Asadar, angajatorului îi incumba o obligatie de rezultat si nu de diligenta, context in care daca unul dintre salariatii sai a suferit un accident de munca, se poate concluziona ca masurile luate pentru protejarea securitatii si sanatatii salariatilor nu au fost corespunzatoare.

Raportat la specificul activitatii filarmonicii parate, securitatea angajatilor putea fi asigurata prin instalarea unor balustrade sau alte elemente ce puteau inlatura risscul caderii accidentale de pe scena.

Parata a sustinut ca nu exista legatura de cauzalitate _________________________ prejudiciul suferit de reclamant.

Instanta apreciaza ca sustinerea paratei nu este de natura sa elimine accidentul din sfera de cauzalitate a prejudiciului suferit de reclamant, intrucat aceasta este infirmata atat de actiunile paratei ulterioare producerii accidentului, acelea că in perioada imediat urmatoare s-au luat masuri de protectie suplimentare, in sensul că bordura de lemn a fost fixata cu suruburi de lemn (holtzsuruburi), iar la o distanta de 25 cm de bordura de lemn fixata cu suruburi a fost trasata o linie suplimentara cu banda adeziva neagra, astfel ca amplasarea scaunelor si pupitrelor necesare desfasurarii activitatii sa fie facuta pana la aceasta linie, precum si de depozitiile martorilor, care confirma atat imprejurarile producerii a ccidentului asa cum au fost descrise de reclamant, cat si faptul ca abia dupa acel a ccident parata a intreprins unele masuri de protectie.

Pentru prejudiciul material sau moral produs salariatilor prin neindeplinirea obligatiei angajatorul raspunde in temeiul normelor si principiilor raspunderii contractuale. Ori, prin art. 1385 si 1386 Cod civil se consacra principiul repararii integrale si in natura a prejudiciului, iar daca aceasta nu este cu putinta, ori daca victima nu este interesata de reparatia in natura, prin plata unei despagubiri.

Repararea integrala a prejudiciului presupune repararea daunei in totalitatea sa, fara nicio restrangere sau limitare in raport de natura intrinseca a acestuia.

Pentru motivele de fapt si de drept supraexpuse, constatand ca sunt indeplinite conditiile pentru angajarea raspunderii civile a paratei, in temeiul art. 253 Codul muncii cu aplicarea art. 1385-1388 Cod civil, actiunea va fi admisa si parata va fi obligata sa plateasca reclamantului suma de 7000 euro, reprezentand contravaloarea violei si a arcusului, având în vedere că din probele de la dosar rezultă faptul că aducerea instrumentului la starea inițială nu mai este posibilă.

In baza art. 453 NCPC, retinand culpa procesuala a paratei, instanta o va obliga la plata catre reclamant a sumei de 2000 lei, constand in onorariu avocatial conform factura fiscala nr. 649/15.10.2019.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea formulată de reclamantul B____ I____- C_____, domiciliat în Municipiul Timișoara, […], județul T____, cu domiciliul procedural ales la […], în Timișoara, _________________________. 11, ________________________ F__________ „B______” Timișoara, cu sediul în Municipiul Timișoara, Bulevardul C_________ D__________ L___ nr. 2, având ca obiect repararea prejudiciului, sens în care:

Obligă pârâta să-i plătească reclamantului 7000 euro, reprezentând contravaloarea violei și a arcușului.

Obligă pârâta să plătească reclamantului 2000 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.

Cu apel în 10 zile de la comunicare, apelul urmând a fi depus la Tribunalul T____.

Pronunțată azi, 12 februarie 2020.

Pronunțarea are loc prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

NOTĂ:

Prezenta hotărâre a rămas definitivă, după ce Curtea de Apel Timișoara a respins apelul angajatorului[1], formulat în cauză.


[1] A se vedea, decizia civilă nr. 1138/2020 a Curții de Apel Timișoara – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale (rolii.ro).


Avocat Andrei Pap
PAP | law office

Cuvinte cheie: , , , , , ,
Secţiuni/categorii: Dreptul muncii, Jurisprudență Tribunale, SELECTED TOP LEGAL, _CONTENT

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD