Secţiuni » Articole » Opinii
OpiniiPovestim cărţiImaginarul dreptului
Condiţii de publicare

Cum eviți inevitabilul? Legal and ethical issues for mental health clinicians: Best practices for avoiding litigation, complaints and malpractice, de Susan J. Lewis
26.01.2021 | Sînziana BÎRSANU

JURIDICE - In Law We Trust
Sînziana Bîrsanu

Sînziana Bîrsanu

Susan J. Lewis este un profesionist cu mai multe acreditări în domeniul sănătății – psiholog, psiholog criminalist și avocat.

Ideea principală în jurul căreia gravitează cartea este tendința actuală de „litigizare” a societății („society has become far more litigious than ever before”). Autoarea ne trezește curiozitatea cu o afirmație puternică inserată în prima pagină a cărții: „Any of us can be sued for anything at any time”. Afirmația este nuanțată pe parcursul cărții, deoarece se arată că nu toate conflictele vor fi finalizate cu un litigiu.

Chiar și în aceste circumstanțe, consecințele asupra destinului profesional al unui medic sunt semnificative: „before the case reaches resolution, these individuals have lost their source of income, their self-confidence in their expertise, and the reliance on years of education as a foundation for their work”[1].

Cartea[2] este împărțită în 12 capitole și își propune să identifice riscuri mai mult sau mai puțin cunoscute sau percepute ca atare de personalul medical cum ar fi riscurile pe care și le asumă un medic atunci când supraveghează activitatea unui student la medicină sau a altui medic[3]. Studiul detaliază o serie de posibile erori în activitatea profesională a psihologilor/psihiatrilor, pentru fiecare dintre acestea autoarea oferind o serie de tehnici de gestionare a riscurilor.

Deși perspectiva autoarei vizează mai ales domeniul psihologiei/psihiatriei, multe din sfaturile sau tehnicile de minimizare a riscurilor profesionale cum ar fi documentarea riguroasă a planului de tratament, sunt aplicabile și în cazul altor specialități medicale.

Lucrarea surprinde cât de dificil le este profesioniștilor din domeniul medical să înțeleagă încrengătura de legislație aplicabilă acestui domeniu intens reglementat[4]. Un exemplu de mozaic legislativ este următorul: „under the Health Insurance Portability and Accountability Act (HIPAA), medical records need to be kept for six years. HIPPA retention is from the date of its creation or the date when it last was in effect. But, for instance, California law requires that medical records be kept for clients for at least seven years. California affords clients greater protection of their health care information, thus California state law trumps federal law.[5]

Autoarea dedică un întreg capitol (capitolul 6 Mental health in the courtroom) aspectelor din domeniul psihologiei/psihiatriei relevante pentru activitatea instanțelor de judecată, o discuție sensibilă vizând obligația profesionistului de a preveni/alerta autoritățile cu privire la posibilul comportament deviant al unui cetățean.[6]

Capitolul 4 Fiduciary contracts și capitolul 5 HIPPA Guidelines detaliază principalele elemente ale legislației medicale din SUA[7]. Autoarea oferă informații cu privire la elementele juridice importante pe care medicii trebuie să le aibă în vedere în activitatea lor.

Cartea insistă asupra rolului deosebit al confidențialității informațiilor medicale, mai ales în legătură cu unele afecțiuni precum infecția cu virusul HIV[8] sau  în cazul unor situații sensibile cu posibile implicații legale cum ar fi cazurile de violență domestică.

Cartea se încheie cu o discuție captivantă despre impactul tehnologiei asupra practicii medicale[9] și asupra relației de comunicare dintre medic și pacient. Pentru a asigura securitatea acestor canale noi de comunicare personalul medical trebuie să implementeze măsuri suplimentare de protecție, iar cartea oferă o serie de exemple practice în acest sens. „provide a written social media policy and consent form that clients must sign; use privacy settings on social media accounts whenever possible; check with your state licensing board to stay current on rules and regulations; have separate social media accounts for your professional and private use”[10].

TOP 3 CITATE

Our society has become far more litigious, seeking settlement using the courts. Hopefully, one of the reasons is because the patients we work with, in whichever setting, have become more sophisticated and expect a higher level of competence. (…) Given the possibility of litigation, it makes sense to practice proactively and defensively thinking in advance of potential scenarios. Given our vulnerability in our work, a risk analysis might be prudent.[11]

As practitioners, we know that the primary diagnosis that is given to an individual often determines the amount of sessions a person is entitled to. Because of this, it is tempting to use one of the more severe diagnoses to ensure the most extensive treatment possible. This is a fraudulent practice.[12]

The issue of informed consent grew in large part out of the fear that clinicians were negligent in advising clients of their treatment options available to choose in the marketplace. In the twenty-first century treatment options for patients have become of utmost importance since new treatment modalities are developing at a rapid pace.[13]

CE MI-A PlĂCUT:

Perspectiva cărții – gestiunea riscului de către fiecare individ în parte este esențială[14]. Astfel, fiecare medic poate lua anumite măsuri care să îl sprijine în activitatea sa profesională minimizând riscul unei acuzații de malpraxis.

Cartea reprezintă un ghid de decodificare a legalezei. Astfel, limbajul juridic este explicat, detaliat, iar cele peste 30 de exemple de cazuri practice sprijină acest demers. Autoarea oferă modele de planuri detaliate de acțiune pentru o serie de cazuri din domeniul său de competență și de tehnici utile pentru administrarea riscurilor.

Mi-a plăcut modul în care autoarea face o distincție între drept, morală și considerente etice[15] și analizează o serie de cazuri practice din cele trei perspective ceea ce poate reprezenta un ghid foarte util pentru profesioniștii din domeniul medical.

De asemenea, am apreciat dedicarea unui capitol întreg relației dintre personalul medical și avocați, autoarea oferind o serie de sfaturi cadrelor medicale pentru a avea o comunicare eficientă cu avocatul în încercarea de a obține cel mai bun rezultat în cazul unei acuzații de malpraxis. Cartea include un capitol dedicat contractelor care urmează a fi încheiate între profesionist și pacient care se referă, printre altele, și la câteva considerații legale despre formarea unui contract, elemente obligatorii[16] și aspecte de avut în vedere de profesioniști atunci când se formează o relație contractuală.

Mai mult, mi-au plăcut sugestiile autoarei cu privire la elementele care ar trebui incluse într-un consimțământ informat în cazul serviciilor oferite de psiholog/psihiatru. („psychotherapy is difficult to explain in general statements. It can vary. There are many different methods the clinician may use to deal with the problems you bring to your meeting. Psychotherapy requires an effort on your part. Psychotherapy can have also have benefits and risks. Since therapy often involves discussing unpleasant aspects of your life, you may experience uncomfortable feelings like sadness, guilt, anger, and frustration, to mention a few. The intention of psychotherapy is for your benefit. But there are no guarantees of what you will experience.”[17])

Studiul detaliază atât valențele legale, cât și cele etice, ale unui consimțământ informat văzut ca un proces format din trei elemente de bază: înțelegerea informației, capacitatea de a lua decizii și elementul volițional. „In general terms, informed consent is the articulation of a person’s preferences and their right to make autonomous decisions in a variety of areas of their lives. Informed consent occurs in the context of the therapeutic relationships, fiduciary relationships, right to choose care and what kind of care to choose, and the right to participate in research, or to decline care, to name a few examples. It is a person’s right to understand and exercise these rights freely.”[18]

Descrierea procesului de obținere a unui consimțământ informat m-a dus cu gândul la o altă carte care explică, printre altele, cum diferențele culturale existente între diferite state se reflectă asupra modului în care se derulează acest proces. „Studii comparative privind funcţionarea sistemelor de asistenţă medicală din ţările Uniunii Europene au arătat, după cum era de aşteptat, că nivelul distanţei faţă de putere dintr-o ţară e reflectat şi în relaţia medic–pacient. În ţările cu distanţă mare faţă de putere, consultaţiile durează mai puţin, iar schimburile neprevăzute de informaţii sunt mai puţin probabile. Aceste diferenţe afectează şi medicaţia. În ţările cu distanţă mare faţă de putere, medicii prescriu mai frecvent antibiotice, considerate o soluţie generală rapidă; în aceste ţări, antibioticele sunt folosite mai des şi în auto medicaţie.”[19] Astfel, Susan Lewis consideră și ea că una din întrebările importante pe care un psiholog/psihiatru trebuie să și le adreseze când evaluează modul de abordare a unui pacient este dacă răspunsul/reacția propusă este adecvată din punct de vedere cultural pentru respectivul pacient.

CE NU MI-A PLĂCUT:

Structura destul de greoaie și haotică a cărții și unele exemple facile propuse de autoare drept tehnici de gestionare a riscurilor. Astfel, arhitectura stratificată a textului îngreunează lectura, fiind greu de justificat includerea unor subcapitole într-o anumită parte a cărții.


[1] Pagina 2.
[2] Susan J. Lewis (PhD, JD), Legal and Ethical Issues for mental health clinicians – Best practices for avoiding litigation, complaints and malpractice, PESI Publishing and Media, 2016, disponibilă aici.
[3] Un întreg capitol (Capitolul 11 Supervision) este dedicat condițiilor în care trebuie să aibă loc supravegherea altui medic.
[4]  „Mental health practitioners are subject to governmental (licensing boards) and legal (professional liability or malpractice) monitoring and regulation. Our profession has become increasingly more regulated and monitored by outside overseers.”  (pagina 109).
[5] Pagina 22.
[6] În acest sens, sunt citate și comentate o serie de decizii judecătorești – Tarasoff v. Regents of University of California (1976), Dusky v. United States (1960).
[7] Mental Health Parity and Addiction Equity Act (MHPAEA), Health Insurance Portability and Accountability Act (HIPAA).
[8] În cazul României, a se vedea Legea nr. 584/2002 privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România și de protecție a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA.
[9] În acest context, reamintim prevederile Ordonanței de urgență 196/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii care definește telemedicina drept „totalitatea serviciilor medicale furnizate la distanţă, fără prezenţa fizică simultană a personalului medical şi a pacientului, pentru stabilirea diagnosticului, indicarea tratamentului, monitorizarea unor afecţiuni sau indicarea unor metode de prevenţie a bolilor, în mod securizat, prin intermediul tehnologiei informaţiei şi mijloacelor electronice de comunicare.”.
[10] Pagina 125.
[11] „Societatea noastră a devenit mult mai litigioasă, căutând soluționarea/încheierea unei tranzacții prin intermediul instanțelor. Sperăm că unul dintre motive este legat de faptul că pacienții cu care lucrăm, în orice context, au devenit mai sofisticați și se așteaptă la un nivel mai ridicat de competență. Având în vedere posibilitatea unui litigiu, ar trebui să exersăm gândirea proactivă și defensivă luând în considerare scenariile potențiale. Având în vedere vulnerabilitatea noastră în exercitarea muncii noastre, ar fi prudent să realizăm o analiză a riscurilor.” – pagina 13.
[12] „În calitate de practicieni, știm că diagnosticul primar dat unei persoane determină adesea numărul de sesiuni la care o persoană are dreptul. Din această cauză, este tentant să fie folosit unul dintre diagnosticele mai severe pentru a duce la cel mai lung tratament posibil. Aceasta este o practică frauduloasă.” – pagina 57.
[13] „Importanța problemei consimțământului informat s-a accentuat în mare parte din teama că practicienii au fost neglijenți în sfătuirea pacienților cu privire la opțiunile lor de tratament disponibile în piață. În secolul al XXI-lea, opțiunile disponibile de tratament pentru pacienți au devenit extrem de importante, deoarece noi modalități de tratament se dezvoltă într-un ritm rapid.”- pagina 86.
[14] „Risk management is essential. Practicing proactively is part of this strategy. This book is about protection.” (pagina 2).
[15] În acest sens, a se vedea: „Law is a system of rules enforced through social institutions to govern behaviours.(…)Morality may be described as a code of conduct put forward by a society, religion, or accepted by an individual(s) for his or her own behaviour. It might be viewed as a system that is to be applied to all people. As mental health practitioners we are required to not only follow the laws but also the ethical guidelines promulgated by each profession.” (paginile 6-7).
[16] „There are five elements necessary to create a legal binding contract. There is an offer, an acceptance in strict compliance with the terms of the offer, a legal purpose or objective of the contract, a mutuality of obligation, consideration, and competence.” (pagina 47).
[17] Pagina 52.
[18] „Informed consent has been generally conceptualized as having three core components: understanding of information, decision-making capacity and voluntariness.” (pagina 85).
[19] Geert Hofstede, Jan Hofstede, Michael Minkov, Culturi și organizații. Softul mental, Cooperarea interculturală şi importanţa ei pentru supravieţuire, Editura Humanitas, 2012, pagina 77.


Consilier juridic Sînziana Bîrsanu

Secţiuni: Content, Dreptul sanatatii, Malpraxis medical, Opinii, Povestim cărți, Selected | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti
SERVICII JURIDICE.RO