Secţiuni » Jurisprudenţă » CJUE
Jurisprudenţă CJUE (Curtea de Justiţie a Uniunii Europene)
DezbateriProfesionişti

Întrebare preliminară cu privire la registrul beneficiarilor economici, riscul spălării banilor și noțiunea de risc disproporționat
29.01.2021 | Mihaela MAZILU-BABEL

Secţiuni: CJUE, Dreptul Uniunii Europene, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

Judecătorul luxemburghez se întreabă cu privire la registrul beneficiarilor economici, riscul spălării banilor și noțiunea de risc disproporționat (C-37/20 Luxembourg Business Registers).

Situația de fapt:

1. La 5 decembrie 2019, reclamantul WM a chemat în judecată grupul de interes economic Luxembourg BUSINESS REGISTERS (denumit în continuare „G.I. E. LBR”) la tribunal d’arrondissement de Luxembourg [Tribunalul Districtual din Luxemburg] pentru a obține modificarea deciziei G.I. E. LBR din 20 noiembrie 2019. Această decizie respingea cererea reclamantului de limitare pentru o perioadă de 3 de ani a accesului la informațiile care îl privesc, în legătură cu calitatea sa de beneficiar economic al societății civile imobiliare YO, exclusiv la autoritățile naționale, la instituțiile de credit și la instituțiile financiare, precum și la executorii judecătorești și la notarii care acționează în calitate de funcționar public.

2. Tribunal d’arrondissement de Luxembourg [Tribunalul Districtual din Luxemburg], instanța de trimitere, este chemat să răspundă la întrebarea dacă WM îndeplinește condițiile legii pentru ca accesul la informații privind calitatea sa de beneficiar economic al societății civile imobiliare YO să fie limitat.

(…)

7 Reclamantul WM este beneficiarul economic al unui număr de 35 de societăți comerciale și al societății civile imobiliare YO. Fiecare societate a solicitat ca accesul la aceste informații, astfel cum sunt definite la articolul 3 din Legea din 13 ianuarie 2019, să fie limitat în ceea ce îl privește pe reclamant, în conformitate cu articolul 15 din aceeași lege, întrucât divulgarea acestor informații l-ar expune pe el și familia sa în mod grav, real și actual „unui risc disproporționat, riscului de fraudă, de răpire, de șantaj, de extorcare, de hărțuire, de violență sau de intimidare”. Cererile respective au fost respinse prin decizii ale G.I. E. LBR din 19 și din 20 noiembrie 2019, decizia privind societatea civilă imobiliară YO datând din 20 noiembrie 2019.

8 Reclamantul afirmă că funcția sa de mandatar social al unor societăți comerciale care își desfășoară activitatea la nivel internațional sub denumirea XN îi impune să efectueze deplasări regulate în țări cu regimuri politice instabile și expuse unei infracționalități semnificative de drept comun de natură să creeze în privința sa un risc important de răpire, de sechestrare, de violențe și chiar de moarte. Riscul ar fi și mai mare în cazul în care s-ar divulga faptul că ocupă o funcție de conducere și este beneficiar economic al unei persoane juridice, întrucât această calitate ar da naștere unei prezumții de proprietate asupra acestor persoane juridice, iar o tentativă de sustragere de fonduri în defavoarea sa ar fi cu atât mai lucrativă. Aceste circumstanțe obligă reclamantul, printre altele, să recurgă la o protecție personală prin gardă de corp și să încheie o poliță de asigurare specială pentru a acoperi riscul de răpire ale cărei prime ar crește considerabil în cazul în care calitatea sa de beneficiar economic al societăților în cauză ar fi dezvăluită public.

(…)

28 În sfârșit, instanța de trimitere ridică problema, făcând trimitere la argumentația G.I.E LBR, dacă faptul că WM este beneficiar economic al persoanelor juridice care își desfășoară activitatea sub denumirea XN sau cel puțin implicarea sa în aceleași persoane juridice este de notorietate publică ori dacă faptul că această informație este ușor accesibilă pe alte căi decât consultarea registrului beneficiarilor economici produce un efect în beneficiul reclamantului. Prin urmare, ar fi necesar să se adreseze o întrebare Curții de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest aspect.

Întrebările adresate:

Întrebarea nr. 1: cu privire la noțiunea de „circumstanțe excepționale”

1) a) Articolul 30 alineatul (9) din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului1 , astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivelor 2009/138/CE și 2013/36/UE2 , în măsura în care condiționează limitarea accesului la informațiile cu privire la beneficiarii economici de existența unor „circumstanțe excepționale care urmează să fie stabilite în dreptul intern”, poate fi interpretat în sensul că permite dreptului național să stabilească noțiunea de „circumstanțe excepționale” numai ca echivalent al „unui risc disproporționat, riscului de fraudă, de răpire, de șantaj, de extorcare, de hărțuire, de violență sau de intimidare”, noțiuni care constituie deja o condiție de aplicare a limitării accesului prin redactarea articolului 30 alineatul (9) citat anterior?

1) b) În cazul unui răspuns negativ la întrebarea 1) a) și în ipoteza în care dreptul național de transpunere nu a definit noțiunea de „circumstanțe excepționale” în alt mod decât printr-o trimitere la noțiunile inoperante de „[…] risc disproporționat, risc[…] de fraudă, de răpire, de șantaj, de extorcare, de hărțuire, de violență sau de intimidare”, articolul 30 alineatul (9) citat anterior trebuie interpretat în sensul că permite instanței naționale să facă abstracție de condiția „circumstanțelor excepționale” sau trebuie să compenseze carența legiuitorului național prin stabilirea pe cale pretoriană a domeniului de aplicare al noțiunii de „circumstanțe excepționale”? În această din urmă ipoteză, în ceea ce privește, conform formulării articolului 30 alineatul (9) citat anterior, o condiție al cărei conținut este stabilit de dreptul național, este posibil ca Curtea de Justiție a Uniunii Europene să orienteze instanța națională în misiunea sa? În cazul unui răspuns afirmativ la această din urmă întrebare, care sunt liniile directoare care trebuie să orienteze instanța națională la stabilirea conținutului noțiunii de „circumstanțe excepționale”?

Întrebarea nr. 2: cu privire la noțiunea de „risc”

2) a) Articolul 30 alineatul (9) din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivelor 2009/138/CE și 2013/36/UE, în măsura în care condiționează limitarea accesului la informații cu privire la beneficiarii economicii de existența „unui risc disproporționat, riscului de fraudă, de răpire, de șantaj, de extorcare, de hărțuire, de violență sau de intimidare”, trebuie interpretat în sensul că se referă la un ansamblu de opt situații, dintre care prima răspunde unui risc general supus condiției disproporției, iar următoarele șapte unor riscuri specifice cărora nu li se aplică condiția disproporției sau în sensul că se referă la un ansamblu de șapte de situații, fiecare dintre acestea răspunzând unui risc specific supus condiției disproporției?

2) b) Articolul 30 alineatul (9) din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivelor 2009/138/CE și 2013/36/UE, în măsura în care condiționează limitarea accesului la informații cu privire la beneficiarii economici de existența „unui risc”, trebuie interpretat în sensul că limitează aprecierea existenței și a amplorii acestui risc doar la legăturile pe care beneficiarul economic le are cu entitatea juridică în privința căreia acesta solicită în mod specific limitarea accesului la informațiile privind calitatea sa de beneficiar economic sau în sensul că implică luarea în considerare a legăturilor pe care beneficiarul economic în cauză le are cu alte entități juridice? În cazul în care trebuie să se țină seama de legăturile existente cu alte entități juridice, este necesar să se țină seama exclusiv de calitatea de beneficiar economic în raport cu alte entități juridice sau este necesar să se țină seama de orice legătură cu alte entități juridice? În cazul în care trebuie să se țină seama de orice legătură existentă cu alte entități juridice, aprecierea existenței și a amplorii riscului este afectată de natura acestei legături?

2) c) Articolul 30 alineatul (9) din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivelor 2009/138/CE și 2013/36/UE, în măsura în care condiționează limitarea accesului la informații privind beneficiarii economici de existența „unui risc”, trebuie interpretat în sensul că exclude beneficiul protecției care decurge dintr-o limitare a accesului atunci când aceste informații, respectiv alte elemente invocate de beneficiarul economic pentru a demonstra existența și amploarea „riscului” suportat, sunt accesibile cu ușurință terților prin alte căi de informare?

Întrebarea nr. 3: cu privire la noțiunea de risc „disproporționat”

3) Care sunt interesele divergente care trebuie luate în considerare în cadrul aplicării articolului 30 alineatul (9) din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivelor 2009/138/CE și 2013/36/UE, în măsura în care condiționează limitarea accesului la informații cu privire la un beneficiar economic de existența unui risc „disproporționat”?

:: rezumatul în limba română al întregului conținut al cererii de pronunțare a unei decizii preliminare (11 pagini)

:: întregul conținut al cererii de pronunțare a unei decizii preliminare (18 pagini)

dr. Mihaela Mazilu-Babel

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti