Deșeurile și infracționalitatea – partea I
16 noiembrie 2023 | Eliza ENE-CORBEANU
Eliza Ene-Corbeanu
Este un fapt cert acela că România, ca stat membru al Uniunii Europene, nu a înregistrat mari realizări la capitolul privind gestionarea eficientă a problemei deşeurilor, politicile de prevenire şi reducere a generării de deşeuri făcând obiectul unor modificări legislative succesive, nepredictibile și tardiv corelate cu Directivele comunitare, fapt care ar putea atrage sancțiuni împotriva statului potrivit prevederilor art. 260 alin. (3) raportat la art. 258 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene (TFUE), în cazul în care Comisia Europeană ar sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru neîndeplinirea obligaţiei de transpunere în termen a unei directive adoptate în conformitate cu o procedură legislativă.
Cuantumul sancţiunilor pe care Comisia Europeană le poate propune Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru a fi aplicate României este următorul: o sumă forfetară de minimum 1.643.000 euro și penalităţi între 1.985 şi 119.125 euro pe zi de întârziere după pronunţarea hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Dincolo de aceste sancțiuni, nevoia de a reglementa cât mai strict acest domeniu se naște din obligația statului de adopta măsuri care să nu lezeze interesul public, sănătatea umană, precum şi interesele şi obiectivele politicii de mediu privind conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului.
Astfel, Ordonanța de urgență nr. 92 din 19 august 2021 privind regimul deșeurilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 820 din 26 august 2021 reglementează în cuprinsul art. 66[1] faptele care constituie infracțiuni, regimul sancționator fiind distinct, în funcție de gravitatea abaterilor.
Legea nr. 17 din 6 ianuarie 2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 21 din 9 ianuarie 2023, pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 92 din 19 august 2021 privind regimul deșeurilor, aduce o serie de nuanțări, modificând conținutul articolului 66 care reglementează regimul sancționator al faptelor considerate infracțiuni, după cum urmează:
(1) Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă următoarele fapte atunci când cantitatea sau impactul asupra mediului ori asupra vieții, integrității corporale sau sănătății persoanelor nu poate fi neglijată:
a. eliminarea deșeurilor care au făcut obiectul transferului, așa cum este definit de Regulamentul (CE) 1.013/2006, în spații neautorizate sau prin constituirea de depozite ilegale;
b. colectarea, transportul sau valorificarea de deșeuri, inclusiv controlul acestor operațiuni și întreținerea ulterioară a spațiilor de eliminare, inclusiv acțiunile întreprinse de comercianți sau brokeri în procesul de gestionare a deșeurilor, cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu (modificare prin Legea nr. 17/2023);
c. colectarea, transportul, valorificarea sau eliminarea de deșeuri, inclusiv controlul acestor operațiuni și întreținerea ulterioară a spațiilor de eliminare, inclusiv acțiunile întreprinse de comercianți sau brokeri în procesul de gestionare a deșeurilor, cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu, care pot provoca decesul ori vătămarea corporală a unei persoane sau o daună semnificativă calității aerului, calității solului sau calității apei ori animalelor sau plantelor;
d. exportul sau importul de deșeuri cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu, în cazul în care această activitate intră în domeniul de aplicare al 2 pct. 35 din Regulamentul (CE) nr. 1.013/2006, indiferent dacă transportul se efectuează prin una sau mai multe operațiuni;
e. incendierea oricărui tip de deșeu și/sau substanță sau obiect;
f. îngroparea deșeurilor;
g. eliminarea, deținerea, păstrarea deșeurilor în afara spațiilor autorizate (modificare prin Legea nr. 17/2023);
h. abandonarea, aruncarea și/sau ascunderea deșeurilor (modificare prin Legea nr. 17/2023).
(1^1) Faptele comise în mod repetat de aceeași persoană, care, analizate împreună, relevă o cantitate totală de deșeuri sau un impact cumulat asupra mediului, vieții, integrității corporale sau sănătății persoanelor ce nu poate fi neglijată/neglijat, se pedepsesc potrivit alin. (1), deși acestea, săvârșite în mod separat, nu sunt considerate infracțiuni în înțelesul alineatului respectiv. (introducere prin Legea nr. 17/2023);
(1^2) Pentru a evalua în ce măsură cantitatea sau impactul asupra mediului sau asupra vieții, integrității corporale sau sănătății persoanelor nu poate fi neglijată, în sensul prevederilor alin. (1) vor fi avute în considerare următoarele:
a. numărul de obiecte considerate deșeuri și vizate de actul de conduită ilicit;
b. cantitatea sau volumul deșeurilor vizate de actul de conduită ilicit;
c. determină un impact asupra mediului ce nu poate fi neglijat, modificarea, chiar și într-o proporție mică a calității apei, solului sau subsolului din aria vizată de actul de conduită ilicit;
d. este îndeplinită condiția de cantitate ce nu poate fi neglijată sau de impact asupra mediului ce nu poate fi neglijat atunci când pentru înlăturarea efectului actului de conduită ilicit este necesar un efort ce implică un cost de orice natură.
(2) Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani următoarele fapte:
a. introducerea pe teritoriul României de aparate, instalații, echipamente, utilaje, substanțe și produse folosite și uzate, considerate deșeuri în sensul prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deșeuri, cu modificările ulterioare și cărora nu le-a încetat statutul de deșeu, conform prevederilor prezentei ordonanțe de urgență;
b. refuzul de returnare în țara de origine a deșeurilor introduse în țară în alte scopuri decât cel al eliminării și pentru care s-a dispus măsura returnării de către autoritatea competentă;
c. neluarea sau nerespectarea măsurilor obligatorii în desfășurarea activităților de colectare, tratare, transport, valorificare sau eliminare a deșeurilor periculoase;
d. introducerea sau scoaterea de te teritoriul României a deșeurilor, inclusiv în sau din zonele libere, așa cum sunt instituite prin Legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, cu modificările și completările ulterioare, cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu, în cazul în care această activitate intră în domeniul de aplicare din Regulamentul (CE) nr. 1.013/2006, cu modificările ulterioare, indiferent dacă transportul se efectuează prin una sau mai multe operațiuni;
e. nerespectarea obligației prevăzute de art. 64 (2) din OUG nr. 92/2021[2];
Trebuie amintit că pentru faptele prevăzute la art. 66 alin. (2) lit. c) și d), dacă acestea au fost săvârșite din culpă, limitele de pedeapsă se reduc la jumătate, potrivit alin. (3) al aceluiași articol din OUG nr. 92/2021, iar tentativa se sancționează atât pentru infracțiunile prevăzute la alin. (1), cât și pentru cele prevăzute în alin. (2).
De asemenea, o particularitate a acestor infracțiuni o constituie derogarea[3] de la dispozițiile art. 137 alin. (2) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, în sensul că se majorează cuantumul unei zile-amendă pentru persoana juridică, acesta fiind cuprins între 500 lei și 25.000 lei (față de 100 – 5.000 lei cât prevede Codul penal).
• Clarificarea unor termeni
O primă precizare care se cuvine a fi făcută este aceea că, pentru ca acțiunile enumerate în cuprinsul art. 66 din Legea nr. 17/2023 pentru aprobarea OUG nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, să intre în sfera ilicitului penal este necesar ca acestea să se realizeze cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu (cu alte cuvinte, să fie ilegale în sensul cerut de legislația în materie).
Eliminarea deșeurilor reprezintă, potrivit art. 20 din OUG nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, o operațiune obligatorie ce trebuie să se desfășoare în condiții de siguranță de către producătorii și deținătorii de deșeuri (altele decât cele care au fost valorificate potrivit art. 15 din același act normativ), cu respectarea cerințelor expres enumerate în cuprinsul art. 21 din OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor, desemnând orice operaţiune[4] care nu este o operaţiune de valorificare, chiar şi în cazul în care una dintre consecinţele secundare ale acesteia ar fi recuperarea de substanţe sau de energie.
Aceste cerințe de gestionare a deșeurilor urmăresc, în principal, trei direcții de acțiune, pe care le regăsim în art. 21 din OUG 92/2021 privind regimul deșeurilo :
a. Eliminarea deșeurilor nu trebuie să genereze riscuri de contaminare pentru aer, apă, sol, faună sau floră (lit. a);
b. Eliminarea deșeurilor nu trebuie să creeze disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor (lit. b);
c. Eliminarea deșeurilor nu trebuie să afecteze negativ peisajul sau zonele de interes special (lit. c).
Menționam anterior că nu se supun rigorilor de eliminare acele deșeuri care pot fi valorificate în condițiile prevăzute de art. 15 din OUG nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, în această categorie incluzându-se deșeurile reutilizabile, cele reciclate, ori cele supuse altor operaţiuni de valorificare (de exemplu, valorificarea energetică) în conformitate cu prevederile art. 4 și art. 21 din OUG nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor.
Pentru a diferenția mai riguros clasificarea deșeurilor în funcție de necesitatea eliminării acestora în contrapondere cu oportunitatea reutilizării, reciclării sau valorificării prin alte mijloace, legiuitorul a realizat o ierarhie a deșeurilor, menită să ajute la prevenirea generării, dar și la gestionarea deșeurilor odată ce acestea au fost produse.
Etapizat, întreaga politică de management eficient al deșeurilor se derulează după cum urmează (art. 4 din OUG nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor):
a. prevenirea şi reducerea cantităţilor de deşeuri (modificare introdusă prin Legea nr. 17/2023);
b. pregătirea pentru reutilizare;
c. reciclarea;
d. alte operaţiuni de valorificare, precum valorificarea energetică;
e. eliminarea.
La baza acestei ierarhii (care se poate modifica în funcție de evaluarea analizei ciclului de viață privind efectele globale ale generării şi gestionării deşeurilor) se află nevoia de a încuraja alegerea acelor operațiuni care produc cel mai bun rezultat global în privinţa mediului şi a sănătăţii populaţiei, respectând principiul protecţiei mediului, al precauţiei în luarea deciziei de mediu, al durabilităţii, fezabilităţii tehnice şi viabilităţii economice, al protecţiei resurselor, al economiei circulare, precum şi impactul global asupra mediului, sănătăţii populaţiei, economiei şi societăţii.
Deţinătorul de deşeuri înseamnă, potrivit art. 3 pct. 6 al Directivei nr.98/2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, producătorul deşeurilor sau persoana fizică sau juridică care se află în posesia acestora, iar producător de deşeuri este orice persoană ale cărei activităţi generează deşeuri (producător iniţial de deşeuri) sau orice persoană care efectuează operaţiuni de pretratare, amestecare sau de alt tip, care duc la modificarea naturii sau a compoziţiei acestor deşeuri (art. 3 pct. 5 al Directivei nr. 98/2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive).
Comerciantul reprezintă orice întreprindere care acţionează în nume propriu pentru cumpărarea şi pentru vânzarea ulterioară a deşeurilor, inclusiv acei comercianţi care nu intră fizic în posesia deşeurilor (art. 3 pct. 7 al Directivei nr. 98/2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive).
Broker desemnează orice întreprindere care se ocupă de valorificarea sau eliminarea deşeurilor în numele altor persoane, inclusiv brokerii care nu intră fizic în posesia deşeurilor (art. 3 pct. 8 al Directivei nr. 98/2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive).
Prin Directiva nr. 851/2018 a fost modificată definiția noțiunii de gestionare a deșeurilor (astfel cum aceasta apărea în Directiva nr. 98/2008) desemnând,în prezent, colectarea, transportul, valorificarea (inclusiv trierea) şi eliminarea deşeurilor, inclusiv supervizarea acestor operaţiuni şi întreţinerea ulterioară a amplasamentelor de eliminare, inclusiv acţiunile întreprinse în calitate de comerciant sau broker.
Colectarea reprezintă operațiunea de strângere a deşeurilor, inclusiv sortare şi stocare preliminară în vederea transportării la o instalaţie de tratare, iar în cadrul colectării separate fluxul de deşeuri este păstrat separat în funcţie de tipul şi natura deşeurilor, cu scopul de a facilita tratarea specifică a acestora (art. 3 pct. 10-11 ale Directivei nr. 98/2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive).
O etapă importantă a politicilor privind managementul deșeurilor este prevenirea, fiind definită ca un ansamblu de măsuri luate mai înainte ca o substanţă, un material sau un produs să devină deşeu, în scopul reducerii cantității de deşeuri, inclusiv prin reutilizarea produselor sau prelungirea duratei de viaţă a acestora, impactul negativ al deşeurilor generate asupra mediului şi sănătăţii populaţiei, sau conţinutul[5] de substanţe periculoase al materialelor şi produselor.
Reutilizarea este operațiunea prin care produsele sau componentele care nu au devenit deşeuri sunt utilizate din nou în acelaşi scop pentru care au fost concepute (art. 3 pct. 13 al Directivei nr. 98/2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive).
Tratarea presupune operaţiuni de valorificare sau eliminare, inclusiv pregătirea prealabilă valorificării sau eliminării, iar valorificarea subsumează orice operaţiune care are drept rezultat principal faptul că deşeurile servesc unui scop util prin înlocuirea altor materiale care ar fi fost utilizate într-un anumit scop, sau faptul că deşeurile sunt pregătite pentru a putea servi scopului respectiv, în întreprinderi sau în economie în general (art. 3 pct. 13-14 al Directivei nr. 98/2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive).
În ipoteza deșeurilor care pot fi valorificate în condițiile prevăzute de art. 15 din OUG nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, apare noțiunea de valorificare materială (introdusă prin Directiva nr. 851/2018) care definește orice operaţiune de valorificare, alta decât valorificarea energetică, şi reprelucrarea în materiale care urmează să fie folosite drept combustibil sau alte modalităţi de producere a energiei, cuprinzând, printre altele, pregătirea pentru reutilizare, reciclarea şi rambleierea.
Potrivit art. 3 pct. 16.1 al Directivei nr. 98/2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive operațiunea de pregătire pentru reutilizare[6] presupune acțiuni de verificare, curăţare sau valorificare prin reparare, prin care produsele sau componentele produselor care au devenit deşeuri sunt pregătite pentru a fi reutilizate fără nicio altă operaţiune de pre-tratare.
Reciclarea este orice operaţiune de valorificare prin care deşeurile sunt transformate în produse, materiale sau substanţe pentru a-şi îndeplini funcţia lor iniţială sau pentru alte scopuri; aceasta include retratarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energetică şi conversia în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operaţiunile de umplere.
Rambleierea este un termen specific definit în cuprinsul Directivei nr. 851/2018 ce descrie o operaţiune de valorificare în cadrul căreia se utilizează deşeuri nepericuloase adecvate în scopuri de refacere în zonele în care s-au efectuat excavări sau în scopuri de amenajare de arhitectură peisagistică, deşeurile utilizate pentru rambleiere înlocuind materiale care nu sunt deşeuri, fiind adecvate pentru scopurile menţionate mai sus şi limitându-se la cantitatea strict necesară pentru atingerea acestor scopuri.
Valorificarea deșeurilor este o operațiune ce cade în sarcina producătorilor și deținătorilor de deșeuri, aceștia având aceleași îndatoriri ca unitățile și întreprinderile care valorifică deșeurile respectând obligația de a deține spaţii special amenajate pentru stocarea în condiţii care să garanteze reducerea riscului pentru sănătatea umană şi deteriorării calităţii mediului, obligația de a evita formarea de stocuri de deşeuri care urmează să fie valorificate, precum şi de produse rezultate în urma valorificării care ar putea genera fenomene de poluare a mediului sau care să prezinte riscuri asupra sănătăţii populaţiei, precum și obligația de a adopta cele mai bune tehnici disponibile în domeniul valorificării deşeurilor (art. 15 din OUG nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor).
O obligație specifică ce cade în sarcina producătorilor și deținătorilor de deșeuri este cea prevăzută de art. 16 din OUG nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, constând în colectarea separată pentru a facilita și îmbunătăți pregătirea pentru reutilizare, reciclare sau valorificare prin alte operațiuni prevăzute de lege.
Obligația operatorilor economici care colectează și/sau transportă deșeuri de a verifica vizual colectarea separată poate crea o stare de ambiguitate, generând interpretări privind gradul și întinderea verificării vizuale, precum și capacitatea celor care efectuează această procedură de a percepe în ce măsură obligațiile au fost respectate.
O modificare benefică ce a fost introdusă prin Legea nr. 17/2023 vizează obligativitatea inscripționării la loc vizibil cu litera D a autovehiculelor care transportă deșeuri, rutele de efectuare a transportului pe teritoriul național fiind prestabilite prin dispoziţii ale administraţiei publice centrale (alin. 21 și 22 ale art. 16 din OUG nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor).
• Transferul, importul și exportul deșeurilor
Potrivit Ordinului nr. 1647/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri[7], importul sau transferul oricăror tipuri sau cantităţi de deşeuri în România se poate realiza numai către instalaţii de valorificare, exclusiv pentru sine, fără a putea transfera dreptul de proprietate al acestora către alte entităţi, care ar putea, de asemenea, să deruleze operaţiuni de valorificare, înainte de a fi derulate operaţiuni de valorificare obligatorii.
Instalaţia de valorificare reprezintă o unitate tehnică staţionară sau mobilă, care cuprinde ansamblul de construcţii, maşini, piese, instrumente şi utilaje, montate astfel încât să formeze un tot, în care se desfăşoară cel puţin lucrări de pregătire a deşeurilor pentru a putea servi unui scop util în întreprinderi sau în economie, în general; condiția pentru ca aceasta să poată funcționa presupune deținerea unui act administrativ emis de autorităţile competente de mediu, care permite funcţionarea acesteia, cu condiţia respectării prevederilor legislaţiei de mediu.
De asemenea, importul sau transferul deșeurilor de orice natură în România, în scopul eliminării acestora, este interzis.
Prin Hotărârea[8] nr. 1265/2021 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de deşeuri s-a stabilit că operatorii economici care introduc deşeuri în ţară pentru a fi valorificate au obligaţia de a le descărca doar la punctul de lucru al instalaţiei de valorificare declarat în documentele care însoţesc transportul.
În accepțiunea art. 34 din Regulamentul nr. 1013/2006 privind transferurile de deşeuri, transferul presupune transportul de deşeuri destinate recuperării sau eliminării, planificat sau care se desfăşoară:
a. între o ţară şi altă ţară;
b. între o ţară şi ţări şi teritorii de peste mări sau alte zone, aflate sub protecţia ţării respective;
c. între o ţară şi orice zonă terestră care nu aparţine nici unei ţări, în conformitate cu dreptul internaţional;
d. între o ţară şi Antarctica;
e. dintr-o ţară prin oricare dintre zonele menţionate anterior;
f. în interiorul unei ţări prin oricare dintre zonele menţionate anterior şi care începe şi se încheie în aceeaşi ţară;
g. dintr-o zonă geografică care nu este sub jurisdicţia niciunei ţări, într-o altă ţară.
Exportul deşeurilor trebuie să respecte condiţiile restrictive impuse de ţările de destinaţie şi prevederile Convenției Basel, privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora, ale Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1013/2006 privind transferul de deşeuri, cu modificările şi completările ulterioare.
Organizatorii transferurilor de deşeuri au obligaţia înscrierii tuturor tranzacţiilor și operaţiunilor ce vor fi efectuate în aplicaţia informatică R.O.A.F.M, potrivit modificărilor aduse prin Ordinul nr. 328/2023, transporturile de deşeuri supunându-se controlului de specialitate al Gărzii Naţionale de Mediu, în conformitate cu Ordinul mai sus amintit.
Transferul deşeurilor se realizează prin punctele desemnate potrivit dispoziţiilor art. 6 din Hotărârea[9] Guvernului nr. 788/2007, cu modificările şi completările ulterioare, lista acestor puncte regăsindu-se în Ordinul[10] nr. 831/49/2022 privind stabilirea punctelor de trecere a frontierei de stat pentru transferurile de deşeuri şi mărfuri/bunuri secondhand, iar pentru punctele de trecere a frontierei intracomunitare, controlul de specialitate este derulat exclusiv în punctele desemnate prin ordin comun al ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului afacerilor interne, pentru intrarea/ieşirea în/din România.
Potrivit Hotărârii nr. 1265/2021 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de deşeuri, controlul asupra transferurilor de deşeuri se efectuează de Garda Naţională de Mediu în colaborare cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, Registrul Auto Român, Autoritatea Vamală Română, Ministerul Sănătăţii prin autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, precum şi cu Ministerul Afacerilor Interne prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi Poliţia Română.
• Analiză jurisprudență
1. Infracțiunea[11] de eliminare a deşeurilor care au făcut obiectul transferului, astfel cum este definit de Regulamentul (CE) 1.013/2006, în spaţii neautorizate sau prin constituirea de depozite ilegale, prevăzută de 66 alin. (1) lit. a) din OUG nr. 92 din 19.08.2021, privind regimul deșeurilor (fostul art. 63 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 211/2011).
Prin rechizitoriul din data de 07.03.2022 emis de Parchet s-a dispus trimiterea în judecată:
– a inculpatelor persoane juridice (societăți comerciale cu răspundere limitată) pentru săvârșirea infracţiunii de eliminarea deşeurilor care au făcut obiectul transferului, prevăzută de art. 66 alin. 1 lit. a) din O.U.G. nr. 92 din 19.08.2021, privind regimul deșeurilor (fostul art. 63 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 211/2011), constând în aceea că au introdus în România dintr-o altă țară membră UE, cu scopul declarat de valorificare energetică și/sau de recuperare, deșeuri textile, carton, plastic măcinat în cantitate totală de 71,82 de tone, pe care le-au depozitat pe raza județului Bihor, în localitatea Vadului Crişului (pe amplasamentul aparținând unei persoane fizice) în grajduri (spaţii neautorizate), acestea neajungând la destinația declarată în documentele de transport, deșeurile fiind descărcate pe raza județului Bihor și
– a inculpatului persoană fizică, pentru săvârșirea infracțiunii de eliminarea deşeurilor care au făcut obiectul transferului, aşa cum este definit de Regulamentul (CE) 1.013/2006, în spaţii neautorizate sau prin constituirea de depozite ilegale, faptă prev. și ped. de art. 66 alin. 1 lit. a) din O.U.G. nr. 92 din 19.08.2021, privind regimul deșeurilor (fostul art. 63 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 211/2011), constând în aceea că, în calitate de administrator al societăților comerciale cu răspundere limitată, în realizarea obiectului de activitate şi în interesul acestora, a introdus în România, cu scopul declarat de valorificare energetică și/sau recuperare, deșeuri textile, carton, plastic măcinat în cantitate totală de 846,99 de tone (775,17 tone în numele celor două societăți comerciale), pe care le-a depozitat pe raza județului Bihor, respectiv în grajduri (spaţii neautorizate) şi pe câmp (spaţiu neautorizat), acestea nemaiajungând la destinația declarată în documentele de transport, deșeurile fiind descărcate pe raza județului Bihor.
Instanța a apreciat că în cauză sunt întrunite elementele de tipicitate ale infracțiunilor reținute în sarcina inculpatelor sub aspectul laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) din O.U.G. nr. 92 din 19.08.2021, iar sub aspectul elementului material instanța a reținut că acesta a fost realizat de către inculpați în modalitatea eliminării deșeurilor în spații neautorizate, pe câmp în localitatea Ineu, respectiv în grajduri neautorizate în localitatea Vadu Crișului.
Urmarea imediată a infracțiunii săvârșită de inculpați constă în starea de pericol creată pentru relațiile sociale privitoare la protecția sănătății publice, protecție realizată implicit prin prevenirea și combaterea abandonării deșeurilor.
S-a reținut intenția directă sub aspectul laturii subiective, potrivit dispozițiilor art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen., întrucât instanța a apreciat că inculpații cunoșteau natura de deșeuri a resturilor importate, precum și faptul că abandonarea/depozitarea acestora pe amplasamente neautorizate este ilegală.
Elementele care au întărit convingerea instanței că unul dintre inculpați, în calitate de administrator al societății comerciale a avut reprezentarea neechivocă a faptului că introduce și depozitează pe teritoriul României deșeuri provenite din afara teritoriului României au fost documentele de transport, contractul de transport încheiat cu societatea comercială cu răspundere limitată, dar și în documentele folosite chiar de societățile administrate de inculpatul persoană fizică susmenționată, unde se face trimitere în mod expres la deșeuri, iar nu la subproduse.
Art. 5 alin. 1 din OUG 92/2021 prevede că: este considerat subprodus, şi nu deşeu, potrivit definiţiei prevăzute la pct. 10 din anexa nr. 1, o substanţă sau un obiect care rezultă dintr-un proces de producţie al cărui obiectiv principal nu este producerea respectivei substanţe sau a respectivului obiect, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) utilizarea ulterioară a substanţei sau a obiectului este certă, fiind demonstrată prin existenţa unui contract ferm sau altă formă de garantare a utilizării acestuia pentru întreaga cantitate generată;
b) substanţa sau obiectul poate fi utilizat direct, fără a fi supus unei alte prelucrări suplimentare decât cea prevăzută de practica industrială obişnuită;
c) substanţa sau obiectul este produs ca parte integrantă a unui proces de producţie;
d) utilizarea ulterioară este legală, şi anume substanţa sau obiectul îndeplineşte toate cerinţele relevante privind produsul, protecţia mediului şi protecţia sănătăţii pentru utilizarea specifică şi nu va produce efecte globale nocive asupra mediului sau a sănătăţii populaţiei.
Trebuie menționat că instanța a apreciat și faptul că intenția inculpaților de a depozita deșeuri pe amplasamentele din localitatea Ineu și Vadu Crișului a rezultat din faptul că nici la momentul recepționării transporturilor conținând aceste deșeuri, dar nici ulterior, societățile administrate de inculpatul persoană fizică nu au avut niciun contract cu vreo societate care deține instalație de valorificare a deșeurilor.
Așadar, operațiunile de import și de recepționare a deșeurilor în lipsa unui contract de valorificare a acestora a condus la concluzia că inculpații au urmărit să depoziteze aceste deșeuri pe amplasamente ilegale.
Numărul mare de acte materiale (33 de transporturi) și perioada îndelungată de timp în care inculpații au desfășurat activități de introducere în țară a deșeurilor și depozitare a acestora în spații ilegale au constituit factori agravanți, venind în sprijinul tezei privind intenția directă la săvârșirea infracțiunii.
În ceea ce privește răspunderea juridică a inculpatelor societăți comerciale, instanța a constatat că persoanele juridice au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 66 alin. 1 lit. a) din OUG 92/2021 în realizarea obiectului de activitate și în interesul acestora, în concret ca urmare a dispozițiilor administratorului (inculpat în cauză).
La individualizarea pedepsei s-a apreciat că fiind relevantă starea de pericol creată de inculpați asupra mediului și calității vieții, evidențiată prin cantitatea considerabilă de deșeuri importată și ulterior depozitată ilegal, depozitarea unor astfel de deșeuri non-biodegradabile în spații neautorizate, aducând atingere directă faunei, florei și mediului în general, efectele dăunătoare ale unor asemenea gropi de gunoi intensificându-se odată cu trecerea timpului.
2. Infracţiunea de neluarea sau nerespectarea măsurilor obligatorii în desfășurarea activităților de colectare, tratare, transport, valorificare și eliminare a deșeurilor periculoase, prevăzută de art. 66 alin. (1) b) din OUG nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor[12].
Prin rechizitoriul Parchetului emis la data de 28.06.2022, a fost trimis în judecată inculpatul, persoană fizică, pentru săvârşirea infracţiunii de neluarea sau nerespectarea măsurilor obligatorii în desfășurarea activităților de colectare, tratare, transport, valorificare și eliminare a deșeurilor periculoase, prev. de art. 66, alin. 1, lit. b, din OUG nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor.
În sarcina inculpatului s-a reținut că în calitate de titular al unei Întreprinderi Individuale, în realizarea obiectului de activitate al acesteia din urmă, la data de 28.07.2021, nu a respectat măsurile obligatorii în desfășurarea activităților de colectare și eliminare a deșeurilor periculoase, respectiv a depozitat în condiţii fizice neconforme, neselectiv şi fără a fi etichetate, cantitatea de aproximativ 37 tone ulei uzat, deșeuri din ambalaje contaminate cu substanțe periculoase -vopsea, filtre de ulei, filtre de motorină și plăci de azbest.
Constatarea activităților nelegale menționate în actul de sesizare s-a realizat printr-un control efectuat de către organele de poliție împreună cu reprezentanții Gărzii de Mediu la punctul de lucru al Întreprinderii Individuale, constatându-se faptul că persoana fizică, în calitate de titular al Întreprinderii Individuale, avea depozitate în condiții neconforme, cantitatea de 30.950 litri ulei uzat de motor, deșeuri de aparate electrice, deșeuri de ambalaje contaminate cu substanțe periculoase, filtre de ulei, filtre de motorină și plăci de azbest sparte.
S-a reținut, de asemenea, că Întreprinderea Individuală în cauză avea ca activitate principală comerțul cu ridicata deșeuri și resturi cod CAEN 4677, conform certificatului de înregistrare, aceasta desfășurând în principal activități de colectare ulei uzat de motor și anvelope uzate.
Potrivit certificatului constatator, Întreprinderea Individuală avea la punctul de lucru următoarele activități secundare: Colectare deșeuri nepericuloase – cod CAEN 3811, Colectare deșeuri periculoase – cod CAEN 3812. I.I.; s-a reținut și faptul că aceasta deținea autorizație de mediu revizuită în anul 2020, având termen de valabilitate până în anul 2022.
În urma controlului din data de 28.07.2021, au fost identificate următoarele deșeuri periculoase:
– aproximativ 32.000 litri ulei uzat, respectiv 24 recipiente de plastic de 100 l, 127 butoaie metalice de 200 l, 2 canistre de plastic a 27 l, un recipient de 20 l, 2 recipiente a 15 l, un recipient plastic de 10 l, 3 recipiente de 60 l, însă nu toate recipientele erau pline.
Recipientele erau depozitate într-un spațiu acoperit, pe o suprafață betonată, însă unele recipiente erau deschise, neacoperite cu capac, spațiul era nesecurizat, existând peste tot scurgeri accidentale de produse petroliere, ușa de acces nu era securizată, iar recipientele nu erau amplasate pe cuve de retenţie.
Totodată, pe amplasamentul societății, în afara spațiului acoperit, s-a constatat existența unei cantități de aproximativ 5000 litri ulei uzat, recipientele fiind expuse elementelor naturale.
– deșeuri din ambalaje contaminate cu substanțe periculoase – vopsea;
– filtre de ulei, filtre de motorină depozitate în recipiente neconforme, deschise și expuse elementelor naturale și precum și plăci de azbest sparte pe sol.
– deșeuri de aparate electrice.
În afară de cantitatea de ulei susmenționată, toate celelalte deșeuri enumerate mai sus se aflau depozitate pe amplasamentul societății, în condiții improprii, neselectiv, fără etichetare, solul prezentând pe alocuri pete de produse petroliere.
La un al doilea control, organele de constatare au mai descoperit că Întreprinderea Individuală nu ținea evidența gestiunii deșeurilor și ca generator de deșeuri periculoase (ulei de motor) nu respecta condițiile legii, iar documentele privind transportul deșeurilor periculoase prezentau lipsuri în completare.
Astfel, s-a reținut că a fost depășită cantitatea maximă de stocare lunară a deșeurilor colectate, precum și capacitatea maximă proiectată pentru colectarea de uleiuri uzate, filtre auto, acumulatori auto uzaţi, DEEE-uri, astfel cum acestea fuseseră prevăzute în Autorizația de mediu din anul 2012, revizuită în anul 2020.
Reprezentanții Gărzii de Mediu au sancționat contravențional agentul economic pentru încălcarea prevederilor art. 5 alin. 2 lit. c) din H.G. nr. 235/2007, constând în aceea că nu a efectuat raportările către această instituție, fiindu-i aplicată o amendă contravenţională în cuantum de 50 lei.
Organele de cercetare penală au procedat la ridicarea unei probe de ulei uzat în dublu Întreprinderea Individuală, o probă fiind lăsată în custodia inculpatului persoană fizică, cu obligaţia de a o păstra şi conserva până la finalizarea cercetărilor.
Cu prilejul audierii în faţa instanţei de judecată, inculpatul a recunoscut comiterea faptei, în modalitatea descrisă în rechizitoriu.
Inculpatul a invocat un caz de împiedicare a exercitării acţiunii penale (lipsa unei condiţii prevăzute de lege pentru punerea în mişcare a acţiunii penale, respectiv existența autorității de lucru judecat – principiul ne bis in idem).
Instanta a reținut că sancţiunea contravenţională aplicată de Comisariatul Gărzii de Mediu prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei din data de 16.08.2021 a vizat neregulile la depozitarea anvelopelor uzate (deşeuri de anvelope) în afara spaţiului menţionat în autorizaţia de mediu şi a deşeurilor de materiale plastice rezultate din dezmembrări de autovehicule scoase din uz, pe care inculpatul nu era autorizat să le colecteze, dar şi nereguli cu privire la netrimiterea raportărilor pentru anul 2020 prevăzute în autorizaţia de mediu.
A concluzionat judecătorul că sancţiunea contravenţională nu a vizat neregulile privind depozitarea neconformă a uleiurilor uzate şi a deşeurilor din ambalaje contaminate cu substanțe periculoase (vopsea, filtre de ulei, filtre de motorină şi plăci de azbest) – faptă care face obiectul acţiunii penale din prezentul dosar și nici nu s-a aplicat vreo sancțiune contravențională pentru depozitarea neconformă a uleiurilor uzate şi a deşeurilor din ambalaje contaminate cu substanțe periculoase (vopsea, filtre de ulei, filtre de motorină şi plăci de azbest).
Invocând jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, noţiunea de procedură penală din textul art. 4 al Protocolului nr. 7 la Convenţia europeană asupra drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale trebuie interpretată în lumina principiilor generale care privesc termenii de acuzaţie penală şi pedeapsă din art. 6 şi 7 ale Convenţiei europene.
S-a reținut că faptele care au dat naștere sancţionării contravenționale nu sunt aceleași cu cea pentru care s-au declanșat procedurile penale împotriva inculpatului, astfel că faptele nu sunt identice sub aspectul conţinutului şi nici nu sunt substanţial aceleaşi.
3. Infracțiunea[13] de incendiere a oricărui tip de deşeu şi/sau substanţă sau obiect, faptă prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. e) din O.U.G. nr. 92/2021
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu din data de 06.12.2022 au fost trimiși în judecată patru inculpați, persoane fizice, pentru săvârșirea infracțiunii de incendierea oricărui tip de deşeu şi/sau substanţă sau obiect, în formă continuată (4 acte materiale) faptă prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. e) din OUG nr. 92/2021 cu aplicarea 35 alin. (1) din Codul penal.
În actul de sesizare s-a reţinut că aceștia au incendiat o cantitate de peste 1.900 kg deșeuri pentru a extrage metalul din acestea.
Inculpații, fiind audiați de instanţă, în aplicarea prevederilor art. 375 alin. (1) Cod. proc. pen., au arătat că recunosc în totalitate faptele reţinute în rechizitoriu, învederând că doresc ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate la urmărirea penală, înţelegând astfel să beneficieze de dispozițiile art. 374 alin. (4) din Codul de procedură penală privind judecata în cazul recunoaşterii învinuirii.
De reținut este și faptul că prin procesul-verbal de sesizare din oficiu împotriva inculpaților s-a reținut, inițial, săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, faptă prevăzută de art. 367 alin. (1) și (6) din Codul Penal și incendierea oricărui tip de deșeu şi/sau substanță sau obiect și eliminarea deșeurilor în afara spațiilor autorizate, fapte prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. e) și g) din OUG nr. 92/2021, reținându-se că s-a constituit o grupare infracțională organizată, implicată în activități de colectare, depozitare, comercializare și distrugere a deșeurilor de orice natură (având ca principal mod de operare achiziționarea deșeurilor de la persoane fizice sau juridice, manipularea și depozitarea deșeurilor în afara spațiilor autorizate, inclusiv în curțile locuințelor, valorificarea acestora, precum și distrugerea prin ardere sau eliminarea în spații neautorizate).
Tribunalul a admis referatul parchetului cu propunerea solicitării autorizării unor metode speciale de supraveghere, autorizând pe o perioadă de 30 de zile metodele speciale de supraveghere sau cercetare, localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice a posturilor telefonice și a utilizatorilor acestora și supravegherea video, audio sau prin fotografiere a inculpaților.
Cu ocazia efectuării unor percheziții domiciliare au fost identificate mai multe vetre de foc, precum și materie rezultată din ardere (cenușă), hârtie necesară pentru incendiere, respectiv izolație pentru cablu, mai multe autoutilitare, unde se găseau cabluri, conductori electrici de diferite dimensiuni.
În aplicarea legii penale mai favorabile s-a constatat că de la data săvârşirii faptei şi până la judecarea definitivă a cauzei a intervenit o nouă lege penală, Legea nr. 17/2023 pentru aprobarea OUG nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, în vigoare de la 12 ianuarie 2023, prin care s-a modificat partea introductivă a art. 66 alin. (1) din OUG nr. 92/2021, astfel că noua incriminare prevede limite de pedeapsă inferioare, respectiv pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani sau amenda, spre deosebire de pedeapsa închisorii de la 3 la 5 ani, sau amenda potrivit reglementării în vigoare la data săvârșirii faptei (octombrie 2022).
Sub aspectul laturii subiective, instanța a reținut că inculpații au acționat cu intenție indirectă, prevăzută de art. 16 alin. (3) lit. b) C.pen., întrucât au prevăzut rezultatul faptelor, respectiv punerea în pericol mediului înconjurător și a sănătății publice și, deși nu l-au urmărit, au acceptat posibilitatea producerii lui, fiind conștienți că prin arderea acelor deșeuri creează o stare de pericol pentru mediul înconjurător și pentru sănătatea oamenilor.
S-a apreciat că infracţiunile săvârşite de inculpați prezintă o periculozitate sporită, întrucât, prin acţiunile lor, au pus în pericol atât mediul înconjurător cât și viața, integritatea corporală sau sănătăţii persoanelor, iar acest impact nu poate fi neglijat.
În urma arderilor de deşeuri se degajă în atmosferă atât o cantitate foarte mare de microparticule periculoase ce afectează pe termen lung sistemul respirator cât şi substanţe otrăvitoare, în principal DIOXINA care este emisă prin arderea plasticului. Dioxinele sunt printre cele mai toxice molecule cunoscute de om. Dioxinele nu au utilizare finală, fiind o emisie involuntară rezultată în urma arderii plasticului sub toate formele sale, a deșeurilor de mobilă, etc. DIOXINA nu are o utilizare practică, este un poluant persistent şi care produce diverse tipuri de cancere şi alte boli grave.
4. Infracțiunea[14] de export sau import de deșeuri cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu, în cazul în care această activitate intră în domeniul de aplicare al art. 2 pct. 35 din Regulamentul (CE) nr. 1.013/2006, indiferent dacă transportul se efectuează prin una sau mai multe operațiuni, prev. de art. 66 alin. 2 lit. d din O.U.G. nr. 92/2021
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților S.C. RIGK – Societate pentru Preluarea Ambalajelor Industriale și Comerciale S.R.L. București, și o persoană fizică, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 4 din Legea nr.101/2011 – Importul sau exportul de deșeuri cu încălcarea dispozițiilor legale care intră în domeniul de aplicare al art. 2 pct. 35 din Regulamentul (CE) nr. 1.013/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deşeuri.
S-a reţinut că inculpații au efectuat acte de transfer intracomunitar de deșeuri (asimilate juridic operațiunilor de import – export), în sensul introducerii în țară a unei cantități de deșeuri de polipropilenă – 186.019 kg, folosind acte de proveniență germane până la sediul din București, după care au înlocuit documentația ca și cum deșeurile ar fi internaționale, ceea ce înseamnă încălcări ale legii naționale, întrucât această activitate intră în domeniul de aplicare al art. 2 pct. 35 din Regulamentul CE nr. 1013/2006.
Pe parcursul cercetării judecătorești s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor din infracțiunea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 101/2011 (abrogată pe parcursul judecății) în infracțiunea prev. de art. 66 alin. (2) lit. d) din OUG nr. 92/2021 (care a reluat integral textul incriminator anterior).
Materialul probator a condus la stabilirea următoarei stări de fapt: prin contractul cadru de vânzare și transport deșeuri nr. 01/01.10.2018, inculpata S.C. RIGK – Societate pentru Preluarea Ambalajelor Industriale și Comerciale S.R.L. (reprezentată prin inculpatul persoană fizică în calitate de administrator), în calitate de cumpărător/prestator, s-a angajat să realizeze preluarea (achiziție prin vânzare) și transportul deșeurilor de ambalaje din plastic reciclabile tip PP/LDPE (cod 15 01 02), deținute de către vânzătorul/beneficiar RIGK GmbH – persoană juridică germană (reprezentată de același administrator/inculpat).
În perioada octombrie 2018 – 28.03.2019, inculpata S.C. RIGK – Societate pentru Preluarea Ambalajelor Industriale și Comerciale din Plastic S.R.L a importat de la RIGK GmbH cantitatea de 204 tone deşeuri, constând în 58 de baloţi – 20012 kg de ambalaje de mase plastice (pp – polipropilena), cod 15 01 02.
Conform prevederilor contractuale, cu ocazia fiecărui transport, beneficiarul, dar şi prestatorul (în fapt inculpatul persoană fizică, reprezentant al ambelor părți) trebuia să asigure că deşeurile sunt însoţite de documentul prevăzut la Anexa VII, întocmirea și avizarea documentelor de preluare deșeuri trebuind să respecte reglementările naționale și europene [această obligativitate, ce cade în sarcina persoanei aflată sub jurisdicția țării de expediere, fiind expres prevăzută la art. 18 pct. 1 lit. a – Capitolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1.013/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deşeuri].
Cu toate acestea, deșeurile nu au fost valorificate/eliminate în instalația de recuperare a inculpatei societate comercială cu răspundere limitată (care ar fi trebuit să reprezinte destinația finală, potrivit documentului european de însoțire).
În România, deșeurile au fost recepționate și stocate doar temporar (fără a fi supuse vreunei operațiuni de prelucrare/procesare) la punctul de lucru al inculpatei societate comercială cu răspundere limitată din București, de unde au fost ulterior transportate și valorificate/eliminate efectiv la instalația de reciclare aparținând unei alte societăți comerciale cu răspundere limitată aflată la o altă adresă.
S-a reținut că, din punct de vedere faptic, operațiunile de transport/valorificare/eliminare a deșeurilor nu a respectat traseul scriptic specificat în Anexa VII, destinația reală fiind schimbată pe teritoriul național (documentația europeană de însoțire fiind de asemenea înlocuită).
Documentul din anexa VII – Fișa de informații – la Regulament, trebuie să însoțească întotdeauna transferurile de deșeuri care intră sub incidența procedurii de cerințe de informare din Regulamentul U.E. privind transferurile de deșeuri (Capitolul 2 – art. 18), iar traseul de expediere/transport/valorificare/eliminare trebuie să respecte întocmai specificațiile acestuia.
La art. 2 pct. 14 din Regulament, „destinatarul” este definit ca persoana sau întreprinderea aflată sub jurisdicția țării de destinație spre care se transferă deșeurile pentru recuperare sau eliminare, iar pct. 35 definește transferul ilegal ca reprezentând ,,orice transfer …: (g) despre care, în ceea ce privește transferurile de deșeuri menționate la articolul 3 alineatele (2) și (4), reiese că: … (iii) transferul este efectuat într-un mod care nu este specificat propriu-zis în documentul prevăzut la anexa VII.’’
Or, în speța citată, întrucât deșeurile nu au fost valorificate/eliminate în instalația de recuperare a societății specificate în anexa VII (destinatar S.C. RIGK – Societate pentru Preluarea Ambalajelor Industriale și Comerciale din Plastic S.R.L.), ci a unei alte societăți, transferul s-a realizat cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu.
Inculpatul persoană fizică administrator al S.C. RIGK – Societate pentru Preluarea Ambalajelor Industriale și Comerciale din Plastic S.R.L a invocat propria insuficiență logistică și limitarea autorizațională pentru a justifica încălcarea dispozițiilor legale în domeniu, susținând că societatea pe care o administrează nu deține mijloacele tehnice necesare operațiunilor de procesare/eliminare/valorificare sau nu ar fi autorizată să desfășoare aceste operațiuni.
Instanța a înlăturat această apărare, apreciind că, raportat la cele susținute de inculpat, S.C. RIGK – Societate pentru Preluarea Ambalajelor Industriale și Comerciale din Plastic S.R.L nu trebuia menționată în Anexa VII ca destinatar spre care se transferă deșeurile pentru recuperare sau eliminare.
Cu privire la inculpata persoană juridică S.C. RIGK – Societate pentru Preluarea Ambalajelor Industriale și Comerciale S.R.L., instanța a avut în vedere prevederile art. 219 Cod civil, care statuează că persoana juridică este responsabilă pentru faptele licite sau ilicite săvârșite în legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor încredințate de către organele de conducere. Membrii organelor de conducere vor fi ținuți solidar pentru prejudiciile cauzate terților și persoanei juridice.
Faptele ilicite atrag și răspunderea penală a celui care le-a săvârșit, precum și dispozițiilor art. 135 din Codul penal, potrivit cărora răspunderea penală a persoanei juridice nu exclude răspunderea penală a persoanei fizice care a contribuit, în orice mod, la săvârșirea aceleiași infracțiuni.
(va urma)
[1] Până la modificarea survenită prin Legea nr.17/2023, articolul 66 avea următorul conținut (în condițiile modificărilor aduse prin OUG nr. 38 din 6 aprilie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 344 din 07 aprilie 2022):
(1) Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 5 ani sau cu amendă următoarele fapte:
– a) eliminarea deșeurilor care au făcut obiectul transferului, așa cum este definit de Regulamentul (CE) 1.013/2006, în spații neautorizate sau prin constituirea de depozite ilegale;
– b) neluarea sau nerespectarea măsurilor obligatorii în desfășurarea activităților de colectare, tratare, transport, valorificare sau eliminare a deșeurilor periculoase;
– c) comercializarea, abandonarea sau neasigurarea încărcăturii deșeurilor pe durata și pe parcursul tranzitării teritoriului României;
– d) acceptarea de către operatorii de depozite/incineratoare, în vederea eliminării, a deșeurilor introduse ilegal în țară sau a deșeurilor introduse în țară în alte scopuri decât cel al eliminării și care nu au putut fi utilizate în scopul pentru care au fost introduse.
– e) incendierea oricărui tip de deșeu și/sau substanță sau obiect
– f) îngroparea deșeurilor
– g) eliminarea deșeurilor în afara spațiilor autorizate
(2) Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani următoarele fapte:
– a) importul de aparate, instalații, echipamente, utilaje, substanțe și produse folosite și uzate, din categoria deșeurilor interzise la import;
– b) refuzul de returnare în țara de origine a deșeurilor introduse în țară în alte scopuri decât cel al eliminării și pentru care s-a dispus măsura returnării de către autoritatea competentă;
– c) colectarea, transportul, valorificarea sau eliminarea de deșeuri, inclusiv controlul acestor operațiuni și întreținerea ulterioară a spațiilor de eliminare, inclusiv acțiunile întreprinse de comercianți sau brokeri în procesul de gestionare a deșeurilor, cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu, care pot provoca decesul ori vătămarea corporală a unei persoane sau o daună semnificativă calității aerului, calității solului sau calității apei ori animalelor sau plantelor;
– d) exportul sau importul de deșeuri cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu, în cazul în care această activitate intră în domeniul de aplicare al art. 2 pct. 35 din Regulamentul (CE) nr. 1.013/2006, indiferent dacă transportul se efectuează prin una sau mai multe operațiuni.
(3) Pentru faptele prevăzute la alin. (2) lit. c) și d), săvârșite din culpă, limitele de pedeapsă se reduc la jumătate.
(4) Prin derogare de la dispozițiile art. 137 alin. (2) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, în cazul infracțiunilor prevăzute în prezentul articol, suma corespunzătoare unei zile-amendă pentru persoana juridică este cuprinsă între 500 lei și 25.000 lei.
(5) Tentativa la infracțiunile prevăzute la alin. (1) și (2) se pedepsește.
[2] (2) În cazul confiscării vehiculului, contravenientul este obligat să transporte, pe cheltuiala sa, bunul care a făcut obiectul confiscării, la locul de predare în custodie stabilit de agentul constatator.
[3] introdusă prin Legea nr. 90/2021 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în vederea transpunerii unor acte juridice ale Uniunii Europene în domeniul protecţiei mediului, În vigoare de la 23 aprilie 2021, publicată în M.Oficial nr. nr. 413 din 20 aprilie 2021
[4] A se vedea art. 3 pct. 19 al Directivei nr. 98/2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive
[5] Includerea reducerii conținutului de substanțe periculoase am materialelor și produselor a fost introdusă prin Directiva nr. 851/2018.
[6] A se vedea, în acest sens și Legea nr. 42/2023 privind aprobarea procedurii de pregătire pentru reutilizare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, a cerinţelor tehnice privind pregătirea pentru reutilizare şi a cerinţelor de raportare şi monitorizare a echipamentelor electrice şi electronice reutilizate
[7] În vigoare de la 28 iunie 2022, varianta utilizată în text are la bază publicarea din M.Of. Partea I, nr. 637 din 28 iunie 2022, incluzând și modificările aduse prin Ordinul 328/2023.
[8] Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1205 din 20 decembrie 2021
[9] Publicat în M.Oficial , Partea I, nr. 522 din 2 august 2007
[10] Publicat în M.Oficial , Partea I, nr. 413 din 29 aprilie 2022
[11] Hotărâre nr. 1515/2023 din 03.11.2023 pronunțată de Judecătoria Oradea, cod RJ 985777832 (https://www.rejust.ro/juris/985777832)
[12] Hotărâre nr. 266/2023 din 11.08.2023 pronunțată de Judecătoria Alba Iulia, cod RJ ee847222e (https://www.rejust.ro/juris/ee847222e)
[13] Hotărâre nr. 1121/2023 din 23.05.2023 pronunțată de Judecătoria Giurgiu, cod RJ 4e338gg4e (https://www.rejust.ro/juris/4e338gg4e)
[14] Hotărâre nr. 2418/2021 din 08.11.2021 pronunțată de Judecătoria Medgidia, cod RJ 5255d794g (https://www.rejust.ro/juris/5255d794g)
Av. Eliza Ene-Corbeanu, ENE-CORBEANU LAW OFFICE
