« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii

Crearea ADN-ului artificial
04.02.2021 | Veronica DOBOZI

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Veronica Dobozi

Veronica Dobozi

Pornind de la faptul că ADN-ul este, în esență, o bază de date care se combină potrivit unui program și care, la fel ca un program informatic, poate fi modificat (sau pot fi create alte programe în același limbaj, odată ce el este descifrat), cercetătorii de la Universitatea din Cambridge au reușit, în 2017, să creeze celule cu ADN artificial. Ei au pornit de la celule stem care s-au dovedit valide, reușind să se replice și să formeze un embrion de șoarece artificial[1].

Bioaplicația deschide posibilitatea creării în viitor a unor embrioni umani care să nu provină din ovocite/spermă și astfel să nu aparțină unor persoane anume, oferind posibilitatea cercetătorilor să realizeze experimente neîngrădite pe astfel de embrioni, de vreme ce aceștia nu sunt obținuți din surplusul rezultat de clinicile de fertilizare.

Deocamdată rezultatul acestei tehnici nu a fost lăsat să se dezvolte dincolo de stadiul de embrion, adică nu se știe dacă ar fi evoluat sau nu într-un fetus de șoarece viabil și nici dacă o asemenea tehnică ar putea fi extrapolată la celulele umane. Acestea sunt mai degrabă chestiuni care țin de evoluția cercetărilor în timp și de insistența cercetătorilor. Teoreticienii adepți ai ”pantei alunecoase” în genetică ar spune că o astfel de tehnică deschide calea dezvoltării de clone umane cu statut juridic inferior ființelor umane, care ar putea fi crescute doar pentru a fi utilizate pentru transplantul de organe[2].

Cercetătorii de la Institutul J. Craig Venter (Maryland, SUA) au reușit, în 2017, să creeze prima formă de viață artificială. Bioaplicația deschide aceleași oportunități ca și cea a cercetătorilor de la Cambridge, doar că lipsa utilizării unor celule stem umane a redus (oarecum) criticile din jurul acestei descoperiri[3].

Experiența cercetărilor efectuate cu privire la hibridizare demonstrează că un interval de mai puțin de 15 ani poate fi suficient pentru surmontarea atât a dilemelor etice legate de extrapolarea cercetărilor asupra unor embrioni umani, cât și pentru depășirea dificultăților tehnice aferente experimentului pe celule stem umane.

Aceste bioaplicații deschid oportunități cu adevărat înfricoșătoare referitoare la identitatea genomului uman, precum și la crearea unor ființe cu totul diferite de homo sapiens. Suntem martorii unei adevărate distopii, la realizarea căreia se contribuie ”în uralele comunității științifice[4]. Problema juridică principală privește, așadar, violarea dreptului la identitatea genomului uman.


[1] A se vedea aici, captură din 12.02.2017.
[2] Arta cinematografică a avansat deja scenarii asemănătoare în filmele Never Let Me Go, din 2010, o distopie britanică produsă de studiourile DNA Films și Film 4, bazată pe romanul omonim a lui Kazuo Ishiguro din 2005 și the Island, o producție americană a studiourilor DreamWorks Pictures din 2005.
[3] A se vedea aici, captură din 13.03.2017.
[4] A se vedea în acest sens discuțiile avute cu ocazia solicitării de autorizarea a unuia dintre primele experimente de hibridizare de pe teritoriul SUA, aici, captură din 12.02.2017.


Veronica Dobozi, Partner STOICA & Asociații

Cuvinte cheie: , , ,
Secţiuni: Articole, Drept civil, Dreptul sanatatii, Opinii, SELECTED TOP LEGAL, _CONTENT | Toate secţiunile
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD