Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept civil
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3 SUV
AUDI Q8
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
Citeşte mai mult în legătură cu Articole, Drept civil, Piața de capital, RNSJ, SELECTED

Ipoteca asupra acțiunilor cotate pe piețe reglementate în lumina Regulamentului ASF nr. 16/2021

27 noiembrie 2023 | Bogdan POPESCU, Gabriela BODNĂRESCU
Mircea Bogdan Popescu

Bogdan Popescu

Gabriela Bodnărescu

Gabriela Bodnărescu

Acțiunile, calificate de doctrina de specialitate ca fiind valori de organizare[1], alături de toate formele de participații societare, sunt guvernate de reglementări speciale. Pentru corecta determinare a regimului juridic este necesară, în primul rând, delimitarea acțiunilor emise de societățile închise, care se supun Legii nr. 31/1990, de acțiunile cotate pe piețele tranzacționate, care nu se supun acestei legi speciale, ci reglementărilor și mai speciale din materia piețelor de capital[2]. În mod similar, și drepturile constituite asupra sau în legătură cu acestea, printre care și drepturile de garanție, se îndepărtează de dreptul comun și se supun unor reglementări speciale, ce au în vedere specificul și particularitățile acțiunilor asupra căror acestea poartă.

Acțiunile tranzacționate pe piețele reglementate sunt calificate de lege ca fiind valori mobiliare[3], deci o specie de instrumente financiare[4]. Ca natura juridică, instrumentele financiare (genul proxim) reprezintă bunuri mobile (în principiu) necorporale[5]. În ceea ce privește ipoteca constituită asupra unor instrumente financiare, s-a arătat că aceasta reprezintă o varietate de ipotecă asupra creanțelor[6].

Ipotecile mobiliare asupra instrumentelor financiare au cunoscut o evoluție semnificativă, din perspectiva reglementării, în principal în ultimul deceniu. Dacă în urmă cu aproximativ 20 ani, nu exista o reglementare propriu-zisă a acestora prin lege, dată fiind intensificarea tranzacțiilor pe piețele reglementate și a operațiunilor cu instrumente financiare, a apărut și nevoia unor reglementări speciale care să elimine arbitrariul și să preîntâmpine adaptarea necorespunzătoare a dispozițiilor de drept comun în această materie.

De-a lungul timpului, s-au succedat numeroase reglementări primare[7], dar mai ales reglementări de nivel secundar[8], care au jucat rolul de drept comun aplicabil (și) ipotecilor asupra instrumentelor financiare sau care, din contră, au tratat aspecte punctuale privind constituirea, publicitatea și executarea acestora. Această densitate normativă, la care se adăugau inevitabil și regulile stabilite de instituțiile pieței, a făcut dificilă decelarea unui regim juridic clar, nefragmentat al acestei categorii de garanții, demersul de identificare și corelare a tuturor normelor aplicabile din actele normative relevante, precum și de stabilire a raportului dintre acestea și a efectelor pe care le produc putându-se dovedi, pe bună dreptate, unul dificil.

Neajunsurile reglementărilor anterioare nu se rezumau doar la sarcina dificilă pe care o creau  celui chemat să le aplice, ci constau inclusiv într-un caracter anacronic, necorelat cu nevoia de celeritate și flexibilitate a pieței[9].

JURIDICE by Night

Servicii JURIDICE.ro

Arbitraj comercial

Evenimente juridice

Treptat, ca urmare a succesivelor intervenții ale legiuitorului, au putut fi observate progrese semnificative în acest sens, aceste intervenții fiind motivate și de rolul din în ce mai important pe care tranzacțiile pe piețele de instrumente financiare au început să îl ocupe.

Cea mai recentă și, de altfel, prima reglementare care urmărește să trateze în mod unitar garanțiile asupra instrumentelor financiare este reprezentată de Regulamentul ASF nr. 16/2021 care a intrat în vigoare la data de 4 august 2022  și care a înlocuit (parțial) prevederile referitoare la garanții din cuprinsul Regulamentului ASF nr. 10/2017.

Cu titlu prealabil, punctăm faptul că, deși ambele fac obiectul Regulamentului ASF nr. 16/2021 și ambele reprezintă, potrivit legislației speciale, garanții reale în sensul Legii nr. 126/2018[10], ipotecile constituite asupra acțiunilor cotate nu trebuie confundate cu garanțiile financiare, acestea din urmă reprezentând o categorie specială de garanții constituite în raporturile dintre subiecte de drept calificate, guvernată de Ordonanța Guvernului nr. 9/2004 .

Întocmai ca și prevederile Regulamentului ASF nr. 10/2017, Regulamentul ASF nr. 16/2021 a  păstrat caracterul relativ unitar al reglementării ipotecii și garanțiilor financiare, însă în cele ce urmează, vom încerca să surprindem aspectele relevante în privința constituirii, publicității și executării ipotecilor mobiliare asupra acțiunilor cotate.

Constituirea ipotecii

Potrivit art. 2.390 C. civ. „Ipoteca asupra instrumentelor financiare se constituie conform regulilor pieței pe care acestea sunt tranzacționate.”.

Anterior Regulamentului ASF nr. 16/2021, prevederile relevante în materia constituirii ipotecii erau cuprinse în art. 80 alin. (1) din Regulamentul ASF nr. 10/2017, conform cărora „ipotecile mobiliare asupra instrumentelor financiare care fac obiectul contractelor de ipotecă mobiliară se constituie şi sunt perfecte prin înscrierea şi evidențierea distinctă a acestora în conturi speciale deschise în numele constituitorului ipotecii mobiliare în sistemul depozitarului central.”.

În prezent, Regulamentul ASF nr. 16/2021 ne reîntoarce la dispozițiile Codului Civil, stabilind în art. 4 alin (1) și (3), că contractul de ipotecă mobiliară asupra instrumentelor financiare se încheie în condițiile prescrise de Codul Civil, respectiv în formă autentică sau înscris sub semnătură privată și constituie titlu executoriu. Astfel, se renunță la condiția evidențierii în conturile speciale ca formalitate în vederea constituirii ipotecii și se revine la soluția stabilită de legislația de drept comun.

Nici sub imperiul actualei reglementări nu este eliminată condiția evidențierii ipotecii într-un cont special al depozitarului, însă aceasta a fost retrogradată de la condiție necesară pentru  constituirea valabilă a ipotecii, la formalitate necesară în vederea asigurării publicității, astfel cum rezultă din prevederile art. 14 din Regulamentul ASF nr. 16/2021[11].

Totodată, suplimentar față de cerințele privind conținutul contractului de ipotecă ce decurg din dispozițiile art. 2.372 C. civ.,  noua reglementare stabilește  în art. 6  obligația părților de a include în contract  cel puțin clauze referitoare la (i) numele entităţii care administrează contul relevant în care este evidenţiat dreptul de proprietate asupra instrumentelor financiare, (ii) modul de calculare a valorii obligaţiei garantate; (iii) procedura de executare a garanţiei reale, în conformitate cu dispoziţiile Regulamentului (iv)mențiuni privind extinderea sau nu a garanției asupra fructelor instrumentelor financiare și (v) procedura de executare a garanţiei reale.

Publicitatea ipotecii

În privința formalităților de publicitate, prin care se asigură opozabilitatea ipotecii, nici actuala reglementare, nici cea anterioară, nu prezintă dificultăți deosebite.

În esență, în conformitate cu dispozițiile art. 185 alin. (1) din Legea nr. 126/2018, art. 14 din Regulamentul ASF nr. 16/2021 menține forma de publicitate prin înscrierea unei menţiuni în registrul central de publicitate, precedată de evidențierea respectivei ipoteci în contul relevant, potrivit art. 10 din Regulamentul ASF nr. 16/2021.

Conform art. 185 alin. (2) din Legea nr. 126/2018, registrul central de publicitate este sistemul de evidenţă constituit şi administrat la nivelul fiecărui depozitar central, în care sunt înscris pentru publicitate menţiunile de garanţie reală asupra instrumentelor financiare.

În privința efectelor pe care asigurarea publicității le produce, menționăm dispozițiile art. 185 alin. (4) din Legea nr. 126/2018, potrivit cărora „(4) Rangul garanţiei reale se stabileşte prin raportare la momentul înscrierii menţiunii de publicitate a garanţiei reale în registrul central de publicitate, realizată conform reglementărilor emise de A.S.F.”

Drepturile beneficiarului garanției și executarea ipotecii

În esență, ca orice altă formă de ipotecă, ipoteca asupra acțiunilor cotate poartă asupra valorii de lichidare a acestora[12], permițându-i beneficiarului ca, prin una dintre formele de executare pe care le vom trata în cele ce urmează, să-și acopere creanța pe seama acestei valori.

În privința regulilor de executare aplicabile ar trebui să avem în vedere, pe de o parte, dispozițiile art. 26 din Regulamentul ASF nr. 16/2021[13], și pe de altă parte, pe cele ale art. 82 alin. (1) din Regulamentul ASF nr. 10/2021[14], pe care noul regulament nu le-a abrogat, fiind, de altfel, singurele dispoziții referitoare la ipoteca mobiliară rămase în vigoare.

O primă problemă ce ar trebui tratată ține de corelarea acestor texte de lege: în timp ce Regulamentul ASF nr. 16/2021 supune executarea garanțiilor reale asupra instrumentelor financiare prevederilor art. 6 alin. (3) lit. c)[15], prevederilor Capitolului VI din Regulament și prevederilor Legii nr. 126/2018, art. 82 alin. (1) din Regulamentul ASF nr. 10/2017 arată că executarea silită a ipotecii, a garanțiilor financiare sau executarea silită inițiată ca urmare a instituirii procedurii popririi/sechestrului se va efectua în conformitate cu Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil, cu Ordonanța nr. 9/2004 și cu reglementările ASF.

Se observă că cele două texte, deși ambele vizează executarea ipotecii garanțiilor asupra instrumentelor aplicabile, nu oferă o soluție identică în privința normelor aplicabile executării. S-ar putea spune că acestea reglementează aceeași chestiune, însă în două modalități diferite.

În realitate, această aparentă neconcordanță se clarifică odată cu decelarea tipurilor de executări ce pot fi declanșate în legătură cu ipoteca asupra unor acțiuni cotate.

Menționăm, în primul rând, dispozițiile art. 186 din Legea nr. 126/2018 potrivit cărora „Orice procedură de executare a garanţiilor reale trebuie să respecte dispoziţiile reglementărilor A.S.F., iar, în cazul executării silite, şi pe cele ale dispoziţiilor legale în vigoare referitoare la executarea silită. Creditorul şi reprezentanţii acestuia trebuie să acţioneze într-o manieră comercială corespunzătoare, prin utilizarea mecanismelor pieţei de capital.”. Se observă că legea însăși stabilește, implicit, o delimitare între  executarea garanției, ca noțiune generală, și  executarea silită, ca formă particulară de executare.

În aceeași cheie de lectură, relevante sunt și prevederile art. 27 alin (1) din Regulament ASF nr. 16/2021[16] care menționează mai multe forme distincte de executare – executarea garanției reale inițiată direct de beneficiarul garanției, executarea silită de drept comun efectuată prin executor judecătoresc și executarea silită pornită de un terț.

Cea dintâi reprezintă o formă de executare independentă, privată, reglementată de Regulamentul ASF nr. 16/2021 și pe care beneficiarul garanției o poate iniția, fără a apela la un executor judecătoresc; aceasta este inclusă în noțiunea mai largă a executării garanției reale, alături de celelalte două ipoteze menționate de Regulament – executarea silită de drept comun și executarea silită pornită de un terț.

Prin urmare, art. 26 din Regulamentul  nr. 16/2021 pare că se referă, în general, la normele ce guvernează aceste forme de executare (inclusiv  executarea silită), în timp ce dispozițiile art. 82 alin. (1) din Regulamentul nr. 10/2017, privesc în mod specific formele de executare silită (de drept comun) a ipotecii mobiliare, precum și procedura de executare a garanțiilor financiare reglementate de Ordonanța nr. 9/2004. Astfel, art. 82 alin. (1) (fără a exclude de la aplicare normele Regulamentului ASF nr. 16/2021) particularizează normele ce vor fi incidente, însă doar în privința formelor de executare silită, cele două articole fiind doar într-o aparentă contradicție, iar sferele lor de aplicare suprapunându-se doar parțial.

În cele ce urmează vom puncta aspectele ce prezintă relevanță, atât în legătură cu forma de executare  reglementată de Regulamentul ASF nr. 16/2021, cât și în legătură cu executarea de drept comun, pe care, pentru a ne alinia terminologiei utilizate în cuprinsul Regulamentelor ASF și pentru a evita o confuzie între cele două forme, o vom numi executare silită.

În vederea parcurgerii procedurii de executare a garanției reale prevăzute de Regulamentul ASF nr. 16/2021, beneficiarul garanției este ținut, în primul rând, să transmită o notificare prealabilă prin care să-și declare intenția de executare a garanției către constituitorul acesteia, către debitorul obligației garantate și către entitatea care administrează contul relevant (contul special în care fost evidențiată).[17]

În continuare, executarea garanției, în conformitate cu 27 alin. (2) din Regulamentul ASF nr. 16/2021, permite beneficiarului să procedeze la valorificarea acțiunilor doar „prin intermediul unei SSIF/ instituții de credit care prestează servicii sau desfășoară activități de investiții/forme de investiții ( art. 27 alin(2) din Regulament).”.

Acest intermediar va executa tranzacțiile de vânzare, cu respectarea regulilor locului de tranzacționare, până în momentul în care se obține o valoarea suficientă pentru acoperirea integrală a valorii/sumei obligației garantate, împreună cu toate accesoriile acesteia (în ipoteza în care valoarea instrumentelor financiare ipotecate ar fi cel puțin egală cu valoarea obligației garantate). În caz contrar, creditorul obligației garantate cu ipoteca va putea continua executarea asupra patrimoniului debitorului în condițiile dreptului comun.

Regulamentul tratează și situația imposibilității valorificării instrumentelor financiare, arătând că, în măsura în care instrumentele nu pot fi valorificare la locul de tranzacționare, în termen de 5 zile lucrătoare (fie din cauza unei suspendări, fie din cauza lipsei de cumpărători), atunci beneficiarul poate prelua în proprietate instrumentele financiare[18], având totodată și posibilitatea de a alege ce instrumente financiare să preia în contul garanției[19]. În astfel de cazuri, nu va fi necesară intermedierea unei SSIF/ instituții de credit care prestează servicii sau desfășoară activități de investiții/forme de investiții.[20]

Ce este interesant de observat la această formă de executare privată este faptul că reglementările permit părților să contribuie ele însele la modalitatea în care procedura de executare se va desfășura.

Astfel, după cum aminteam și în cadrul secțiunii dedicate constituirii ipotecii, contractul trebuie în mod necesar să conțină și mențiuni referitoare la  procedura de executare,  care, bineînțeles, nu vor putea deroga de la normele stabilite cu titlu imperativ. Totuși, Regulamentul cuprinde numeroase dispoziții supletive, care permit în mod expres părților să stabilească contrariul.

Spre exemplu, termenul de 5 zile consecutive în care se va încerca vânzarea acțiunilor la locul de tranzacționare până la activarea opțiunii de preluare a acestora în contul creanței este doar un termen minim, părțile putând stabili o durată mai lungă[21].

Totodată, părțile, prin contract, au libertatea de a limita dreptul beneficiarului garanției de a alege care instrumente financiare vor face obiectul preluării, prestabilind o opțiune sau criterii în funcție de care să se determine acest aspect[22].

Nici reglementarea anterioară nu limita posibilitățile beneficiarului garanției doar la executarea prin intermediul executorului judecătoresc, stabilind, în art. 80 alin. (5) din Regulamentul ASF nr. 10/2017, că acesta ar avea posibilitatea de a proceda la vânzarea instrumentelor ipotecate printr-un intermediar (fără concursul executorului), însă numai  în cazul în care părțile sunt de acord.  Beneficiul pe care îl aduce Regulamentul ASF nr. 16/2021 constă în transformarea acestei ipoteze de excepție într-o veritabilă formă de executare, la care creditorul poate apela în virtutea calității sale de beneficiar al garanției, fără a fi condiționat de acordul constituitorului.

Distinct de această variantă de executare, beneficiarul garanției poate demara și o executare silită potrivit dreptului comun, prin intermediul executorului judecătoresc.

În acest context, devin relevante dispozițiile art. 82 alin. (1) din Regulamentul ASF nr. 10/2017, care, după cum am arătat, trimit expres la prevederile Codului Civil, în plus față de mențiunea referitoare la  Regulamentele ASF aplicabile.

Prin urmare, suplimentar față de prevederile Legii nr. 126/2018 și ale Regulamentului ASF nr. 116/2021, în privința executării silite vor fi avute în vedere și dispozițiile Codului civil care, la rândul lor, prin art. 2.432 trimit, în mod expres, și la dispozițiile Codului de Procedură Civilă.

Această reglementare fragmentară și disparată a executării silite a ipotecii asupra acțiunilor tranzacționate (preferabilă totuși sistemului anterior) poate crea unele dificultăți de corelare, dar considerăm că, în concret, și o astfel de executare va urma pașii firești ai oricărei executări silite (respectiv adresarea cererii de executare silită, încuviințarea executării silite de către instanță, transmiterea somației și efectuarea actelor de executare de către  executor), însă cu urmărirea atentă a dispozițiilor speciale cuprinse, în principal, în Regulamentul ASF nr. 16/2021.

În acest sens, arătăm că, potrivit 30 alin. (2) din Regulamentul ASF nr. 16/2021, executorul judecătoresc trebuie să se adreseze, pentru disponibilizarea instrumentelor financiare relevante, depozitarului central sau participantului care administrează contul relevant. Acest participant sau alt intermediar desemnat de executorul judecătoresc va realiza procedurile de vânzare în cadrul sau în afara locului de tranzacționare în care se tranzacționează acele instrumente financiare, conform ordinului primit de la executorul judecătoresc. Prin urmare, vânzarea instrumentelor financiare se realizează la ordinul executorului judecătoresc, de către un terț intermediar în cadrul sau în afara locului de tranzacționare.

Spre deosebire de ipoteza executării speciale reglementate de Regulamentul ASF nr. 16/2021, în acest caz nu mai este prevăzută posibilitatea beneficiarului garanției de a prelua în proprietate instrumentele financiare, în cazul imposibilității de valorificare.

Această prerogativă nu ar putea fi extrasă nici din alte acte normative care, după cum am arătat, devin incidente în privința executării silite a ipotecii asupra acțiunilor tranzacționate: chiar dacă art. 82 alin. (1) din Regulamentul ASF nr. 10/2017  atrage aplicabilitatea Codului civil care, în art. 2.460-2.463, instituie posibilitatea preluării bunului în contul creanței, totuși această prevedere este încadrată în secțiunea executării ipotecii asupra bunurilor mobile corporale, fiind, deci, inaplicabilă în cazul de față.

În realitate, trimiterea la prevederile Codului Civil nu completează substanțial regimul executării silite, din moment ce, cu excepția secțiunii intitulate Dispoziții generale din capitolul privind executarea ipotecii, toate celelalte prevederi vizează categorii speciale de bunuri ipotecate în care acțiunile tranzacționate nu se includ.

În fine, cea de a treia ipoteză de executare menționată în Regulamentul ASF nr. 16/2021, vizează situația în care executarea acțiunilor este pornită de către un terț care are, la rândul său, calitatea de creditor al constituitorului garanției.

În această ipoteză, Regulamentul nu face decât clarifice faptul că beneficiarul garanției (creditorul ipotecar) nu va fi afectat de pornirea executării de către terț, păstrându-și în continuare drepturile conferite de rangul său.[23]

Concluzii

Deși Regulamentul ASF nr. 16/2021, intrat în vigoare la data de 4 august 2022, nu a schimbat radical regimul juridic al ipotecilor asupra instrumentelor financiare,  acesta poate fi considerat un real progres, în primul rând, din rațiuni de tehnică legislativă, din moment ce reunește într-o singură reglementare majoritatea aspectelor esențiale privind constituirea, publicitatea și executarea acestor garanții.

În ceea ce privește schimbările produse, reamintim că acest regulament readuce formalitățile de constituire a ipotecii sub imperiul reglementării de drept comun, și totodată oferă beneficiarului garanției o variantă alternativă de executare a garanției care, s-ar putea dovedi, în multe cazuri, preferabilă celei de drept comun.

Nevoia unei astfel de proceduri facile, rapide și care să corespundă principiului celerității tranzacțiilor efectuate pe piețele reglementate a fost resimțită în practică și, de altfel, a fost semnalată în literatura de specialitate, cu mult timp înaintea adoptării Regulamentului ASF nr. 16/2021, care, într-un final, răspunde acestor cerințe.[24]


[1] A se vedea R. Rizoiu , Universul invizibil şi economia sa. Ipoteca asupra bunurilor incorporale şi ipoteca asupra drepturilor patrimoniale, Revista Romana de Drept Privat 3 din 2017, p. 294.
[2] A se vedea C. Gheorghe,  Ipoteca mobiliară purtând asupra acțiunilor societăților tranzacționate pe o piață reglementată în R. Bufan, R. N. Catană, L. Bercea (coord.),  Dreptul comercial la confluența a două coduri, Ed. Universul Juridic, 2013, p. 171. Se arată că Legea pieței de capital „funcționează ca un nivel de reglementare special față de Legea societăților, astfel încât normele acesteia – așa restrânse cum se găsesc în privința garanțiilor reale- nu urmăresc societățile comerciale listate odată ce acțiunile lor au trecut pragul unei burse (piață reglementată).”.
[3] A se vedea art. 3 alin. (1) pct. 84 din Legea nr. 126/2018.
[4] A se vedea Anexa nr. 1, secțiunea C din Legea nr. 126/2018.
[5] A se vedea R. Rizoiu, Garanțiile reale și piața de capital – între nevoia de celeritate și obsesia supravegherii totale, în Curierul Judiciar nr. 5/2013, p. 259-260. Calificarea instrumentelor financiare ca având, „de regulă, o existență necorporală” se fundamentează pe observația că, deși instrumentele financiare pot avea o materializare de natură fizică, quasi-totalitatea instrumentelor tranzacționate pe piețe de capital au doar o reprezentare scriptică.
[6] A se vedea V. Dănăilă în Noul Cod Civil. Comentarii, doctrină și jurisprudență. Vol III. Art. 1650-2664. Contracte speciale. Privilegii și garanții. Prescripția Extinctivă. Drept International privat, Editura Hamangiu 2012, p. 813, comentariu la art. 2411.
[7] În această categorie pot fi încadrate Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice care se aplica (inclusiv) ipotecilor constituite asupra acțiunilor, potrivit art. 6 alin. (5) din Titlul VI dedicat garanțiilor mobiliare,  Legea nr. 297/2004 privind piața de capital și, în prezent, Legea nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare.
[8] Între acestea menționăm, Regulamentul privind executarea contractelor de garanţie reală mobiliară având ca obiect valori mobiliare admise la tranzacţionare pe pieţele reglementate, aprobat prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 55/2004, Regulamentul CNVM  nr. 13/2005 privind autorizarea și funcționarea depozitarului central, caselor de compensarea și contrapărților centrale, Regulamentul CNVM nr. 9/2006 privind executarea contractelor de garanţie reală mobiliară având ca obiect valori mobiliare admise la tranzacţionare pe pieţele reglementate/sistemele alternative de tranzacţionare, Regulamentul ASF nr. 10/2017 privind depozitarii centrali emis în aplicarea Regulamentului (UE) nr. 909/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014 privind îmbunătăţirea decontării titlurilor de valoare în Uniunea Europeană şi privind depozitarii centrali de titluri de valoare şi de modificare a Directivelor 98/26/CE şi 2014/65/UE şi a Regulamentului (UE) nr. 236/2012 și, în prezent, Regulamentul  ASF nr. 16/2021 privind constituirea, publicitatea și executarea garanțiilor reale.
[9] Pentru o detaliere a acestei idei, a se vedea R. Rizoiu, Garanțiile reale și piața de capital – între nevoia de celeritate și obsesia supravegherii totale în Curierul Judiciar nr. 5/2013.
[10] Potrivit art. 183 din Legea nr. 126/2018, prin garanție reală se înțelege garanția financiară fără transfer de proprietate constituit[ în temeiul OG nr. 9/2004 și ipoteca mobiliară ce poartă asupra instrumentelor financiare.
[11] Potrivit alin. (1) al art. 14 „(1) Publicitatea garanţiei reale se realizează prin înscrierea unei menţiuni în registrul central de publicitate, conform art. 185 din Legea nr. 126/2018.”. Conform alin. (4) al aceluiași articol „Înscrierea menţiunii de garanţie reală în registrul central de publicitate este precedată de evidenţierea sarcinilor asupra instrumentelor financiare respective în contul relevant, conform art. 10.”.
[12] A se vedea R. Rizoiu, Curs de Garanții civile,  Ed. Hamangiu, București 2020, p. 405.
[13] Art. 26 din Regulamentul ASF nr. 16/2021.
Executarea garanţiei reale asupra instrumentelor financiare relevante şi portofoliilor se realizează conform prevederilor art. 6 alin. (3) lit. c), ale Legii nr. 126/2018 şi ale prezentului capitol.
[14] Art. 82, alin. (1) din Regulamentul ASF nr. 10/2017
Executarea silită a ipotecilor mobiliare, a garanţiilor financiare sau, după caz, executarea silită iniţiată ca urmare a instituirii procedurii popririi/sechestrului asupra instrumentelor financiare se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, ale Ordonanţei Guvernului nr. 9/2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 222/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale reglementărilor A.S.F. aplicabile, inclusiv ale prezentului regulament.
[15] Menționăm faptul că nici Regulamentul ASF nr. 16/2021, nici Legea nr. 126/2018 nu conțin un art. 6 alin. (3) lit.c), astfel că articolul la care s-a dorit, în realitate, să se facă trimiterea rămâne neidentificabil.
[16] Art. 27 alin. (1) din Regulamentul ASF nr. 16/2021.
[17] A se vedea art. 28 alin. (1) din Regulamentul ASF nr. 16/2021.
[18] A se vedea art. 28, alin. (8) din Regulamentul ASF nr. 16/2021.
[19] A se vedea art. 28 alin. (10) din Regulamentul ASF nr. 16/2021.
[20] A se vedea art. 27 alin. (2) din Regulamentul ASF nr. 16/2021.
[21] A se vedea art. 28 alin. (1) din Regulamentul ASF nr. 16/2021.
[22] A se vedea art. 28 alin. (10 ) din Regulamentul ASF nr. 16/2021.
[23] A se vedea art. 30 alin. (1) din Regulamentul ASF nr. 16/2021
[24] A se vedea R. Rizoiu, Garanțiile reale și piața de capital – între nevoie de celeritate și obsesia supravegherii totale, în Curierul Judiciar nr. 5/2013, p. 269. Constatând caracterul general al normelor primare referitoare la executarea garanțiilor, autorul subliniază nevoia detalierii acestei proceduri la nivelul reglementărilor CNVM (acum ASF), oferind și o serie de criterii și direcții spre care ar trebui să se îndrepte o astfel de reglementare, precum și o succesiune a etapelor pe care procedura ar trebui să le urmeze, respectiv (i) notificarea debitorului (ii) indisponibilizarea instrumentelor financiare (iii) vânzarea unui număr suficient de instrumente, prețul urmând să se încadreze în anumite limite raportate la cotațiile din ultimele zile. (iv)dacă nu se reușește o astfel de vânzare, să se apeleze la vânzarea la ordin, pentru un preț rezultat din mecanismul indicat în contractul de garanție, iar (vi) dacă nici această metodă nu reușește, creditorul să preia instrumentele financiare.


Bogdan Popescu, Partner STOICA & Asociații
Gabriela Bodnărescu, Junior Lawyer STOICA & Asociații

Citeşte mai mult despre , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories