Secţiuni » Arii de practică » Protective » Mediu
Mediu
CărţiProfesionişti
Banner BA-01
Servicii JURIDICE.ro
Banner BA-02
Dreptul mediului Dreptul Uniunii Europene Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Rezoluția PE referitoare la cicluri sustenabile ale carbonului

4 decembrie 2023 | JURIDICE.ro

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C din 1 decembrie 2023 a fost publicată Rezoluția Parlamentului European din 18 aprilie 2023 referitoare la cicluri sustenabile ale carbonului (2022/2053(INI)).

Parlamentul European:

I. Considerații generale

1. accentuează că impactul soluțiilor naturale și industriale de eliminare a carbonului asupra echilibrării emisiilor de GES este limitat și nu ar trebui să fie în detrimentul obiectivelor ambițioase de atenuare a schimbărilor climatice, care necesită o reducere substanțială a emisiilor; subliniază obiectivul UE de a acorda prioritate reducerii rapide și previzibile a emisiilor și, în același timp, de a crește eliminările prin intermediul absorbanților naturali, în conformitate cu Legea europeană a climei; recunoaște potențialul inițiativei privind ciclurile sustenabile ale carbonului de a contribui la atingerea obiectivului UE de eliminare netă a cel puțin 310 megatone (Mt) de carbon până în 2030 ținând totodată seama de principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”, astfel cum se menționează în comunicarea Comisiei privind ciclurile durabile ale carbonului, precum și de nevoia de a evita dubla contabilizare și de a asigura integritatea mediului;

2. avertizează cu privire la multe scenarii IPCC care se bazează în mare măsură pe eliminările viitoare de CO2; consideră că, având în vedere numeroasele incertitudini legate de aceste tehnologii și riscurile pe care le implică majoritatea dintre ele pentru utilizarea terenurilor, resursele de apă, protecția biodiversității și securitatea alimentară, ar trebui să se acorde prioritate scenariilor care reduc la minimum utilizarea eliminărilor de CO2, cum ar fi scenariile bazate pe o cerere scăzută de energie; invită Consiliul consultativ independent al UE privind schimbările climatice să acorde prioritate acestor scenarii atunci când evaluează ce ar putea însemna un buget de emisii pentru UE compatibil cu obiectivul privind 1,5 oC și să analizeze cu atenție utilizarea opțiunilor și tehnologiilor de eliminare a CO2 într-un mod care să țină seama de aspectele sociale, de mediu și economice;

3. accentuează că UE ar trebui să urmărească obținerea unor emisii negative și reducerea emisiilor, pentru a evita dependența de emisiile negative viitoare, care ar putea să nu fie niciodată realizate; insistă că a ajunge la zero emisii nete nu ar trebui să fie obiectivul final al UE în materie de climă, ci ar trebui să fie un pas înainte pe calea către obținerea unor emisii nete negative; salută planul prezentat de Comisie cu privire la modul în care eliminările de dioxid de carbon pot contribui la realizarea emisiilor nete negative; invită Comisia să definească o listă de practici cu cel mai mare potențial de absorbție, ca instrument important pentru fermieri, și să investească în continuare în dezvoltarea unor tehnologii accesibile și la prețuri abordabile de eliminare a carbonului; insistă că eliminările de CO2 ar trebui luate în calcul în ceea ce privește atingerea unui obiectiv separat de eliminare, pentru a asigura faptul că acestea nu încetinesc eforturile de decarbonizare la nivelul întregii economii;

4. accentuează că agricultura și silvicultura ar trebui să joace un rol semnificativ în atingerea obiectivului UE de eliminare a carbonului pentru sectorul exploatării terenurilor și, la fel ca toate sectoarele economice, ar trebui să contribuie la obiectivul UE de neutralitate climatică; subliniază că ecosistemele naturale sănătoase pot constitui o sursă importantă de eliminări pe termen lung;

5. menționează că eliminările nete din ecosistemele terestre din UE au înregistrat o tendință descrescătoare în ultimul deceniu, determinată în mare parte de deteriorarea situației ecosistemelor forestiere, astfel cum se menționează în comunicare; constată că mărirea rezilienței ecosistemelor forestiere și agricole este absolut esențială pentru a face față consecințelor schimbărilor climatice în UE și pentru a menține șansa de a ne îndeplini obiectivele climatice;

6. accentuează că fiecare sector trebuie, în primul rând, să reducă în mod independent propriile emisii de CO2 și să utilizeze capacitatea de stocare a altor sectoare, cum ar fi agricultura și silvicultura, în principal pentru emisiile care nu pot fi reduse, și temporar pentru emisiile a căror reducere este foarte dificilă, pentru a atinge obiectivele climatice înainte de 2050 și pentru a relansa modelele de afaceri pentru agricultura carbonului; consideră că sectoarele și instalațiile cu emisii care nu pot fi reduse se pot baza pe capacitatea de stocare a altor sectoare pentru a le ajuta să atingă propriul obiectiv de neutralitate climatică doar dacă se utilizează certificate de eliminare a dioxidului de carbon; subliniază, în acest context, că este nevoie să se prevină situația în care industria își compensează emisiile cu certificate de carbon;

7. accentuează că producția alimentară sustenabilă este un obiectiv al agriculturii pentru a asigura securitatea alimentară și că disponibilitatea materiilor prime regenerabile sustenabile este un obiectiv al silviculturii și al agriculturii; subliniază că schimbările climatice și pierderea biodiversității afectează semnificativ aceste sectoare și, prin urmare, securitatea alimentară; subliniază că pierderea biodiversității și lipsa de reziliență pentru adaptarea la schimbările climatice afectează deja capacitatea de producție a sistemului alimentar și a silviculturii din UE;

8. evidențiază că practicile și eforturile de eliminare a carbonului nu ar trebui să încalce dreptul oamenilor de a trăi în medii sănătoase, ceea ce include conservarea unor soluri sănătoase; invită Comisia să elaboreze politici clare de protejare a acestui drept;

9. invită sectoarele industriale să prezinte soluții și inițiative inovatoare care să vizeze eliminarea treptată a carbonului fosil și reducerea emisiilor de dioxid de carbon; sprijină promovarea în continuare, de exemplu. prin stimulente financiare, a soluțiilor tehnologice pentru captarea și utilizarea dioxidului de carbon și producția de combustibili sintetici sustenabili sau de alte produse pe bază de carbon non-fosil; invită Comisia, în cooperare cu sectoarele industriale și cu alte părți interesate, inclusiv cu organizațiile societății civile implicate în practici și tehnologii de eliminare a dioxidului de carbon să prezinte soluții și inițiative concrete menite să înlocuiască carbonul fosil cu fluxuri sustenabile de carbon reciclat;

10. recunoaște valoarea soluțiilor industriale pentru sechestrarea carbonului, precum și contribuția lor la reducerea emisiilor de dioxid de carbon; evidențiază că ar trebui să se acorde prioritate soluțiilor bazate pe natură, cum ar fi diversele păduri seculare, reumidificarea zonelor umede drenate și a turbăriilor, agrosilvicultura și reîmpădurirea, și acestea ar trebui să fie stimulate, deoarece inițiativele de agricultură a carbonului nu ar trebui să favorizeze doar modelele agricole industriale;

11. accentuează că asigurarea unor soluri sănătoase este esențială pentru îmbunătățirea fertilității solului, creșterea capacității de adaptare și atenuarea emisiilor de gaze cu efect de seră; subliniază că protecția și refacerea solului sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor UE și internaționale în materie de climă și biodiversitate și pentru tranziția către sisteme alimentare sustenabile; evidențiază așadar că nu ar trebui să existe întârzieri în ceea ce privește legea propusă a UE privind sănătatea solului, întrucât cadrul legislativ comun va acționa în vederea atingerii acestor obiective;

12. accentuează că sechestrarea carbonului în soluri, protecția și refacerea ecosistemelor și a biodiversității sunt strâns legate între ele și contribuie la creșterea rezilienței solului și la adaptarea la schimbările climatice prin îmbunătățirea structurii solului, creșterea capacității de retenție a apei și un impact pozitiv asupra plantelor și culturilor, reducând totodată riscul de eroziune a solului; invită, prin urmare, statele membre să introducă o protecție coerentă a solului în planurile strategice naționale PAC;

13. evidențiază că creșterea cantității de carbon din sol aduce beneficii multiple, inclusiv îmbunătățirea calității și fertilității solului, o rezistență mai mare la agenții patogeni, o reziliență mai mare la fenomenele meteorologice extreme și o calitate nutrițională mai bună; constată, de asemenea, că creșterea materiei organice din solurile degradate va asigura suficiente substanțe nutritive pentru a menține randamentul culturilor și, prin urmare, insistă asupra gestionării sustenabile a solului și reamintește importanța practicilor agroecologice care îmbunătățesc sechestrarea carbonului în sol, cum ar fi culturile de acoperire, rotația culturilor, agricultura ecologică, menținerea pajiștilor (fără arat), transformarea terenurilor cultivate în pajiști permanente, trecerea la creșterea extensivă a animalelor în anumite zone, agricultura mixtă care integrează sisteme de creștere a animalelor și de culturi, și agrosilvicultura;

14. recunoaște în acest context intensitatea ridicată a emisiilor de CO2 aferentă producției de îngrășăminte chimice și invită Comisia să permită și să stimuleze folosirea gunoiului de grajd natural sau tratat în locul îngrășămintelor chimice de către fermierii europeni și statele membre;

15. subliniază că eliminarea îmbunătățită a dioxidului de carbon din produse trebuie să se bazeze pe metodologii riguroase de contabilizare a dioxidului de carbon, care țin seama pe deplin de absorbția inițială a carbonului biogen în biomasă; solicită stimularea utilizării de bioproduse inovatoare sustenabile, circulare și durabile pe bază de carbon, care atenuează schimbările climatice prin captarea carbonului în bioeconomia circulară, inclusiv, dacă este cazul, prin modificarea în consecință a cadrului legislativ aplicabil al UE și ținând seama de emisiile indirecte și din lanțul de aprovizionare legate de sechestrarea, producția de biomasă, transportul, rafinarea, captarea și stocarea pe care le implică aceste emisii; solicită, în plus, ca acest sprijin să profite de politica de stimulare a biometanului din cadrul RePowerEU – propunerea Comisiei care urmărește să pună capăt dependenței de combustibilii fosili din Rusia înainte de 2030 –, în conformitate cu criteriile de sustenabilitate și utilizând digestatele obținute pentru eliminarea dioxidului de carbon; accentuează că modelul european de agricultură a carbonului ar trebui să fie realist și proporțional și să acopere produsele biologice și inovatoare, inclusiv pe cele realizate din subproduse și reziduuri, atunci când există un efect real dovedit științific și verificabil de sechestrare a carbonului, susținut de un corpus științific solid evaluat inter pares; invită Comisia să revizuiască și metodologia privind amprenta de mediu a produselor (AMP) pentru a o alinia la principiile acceptate la nivel mondial și să reflecteze în mod transparent la beneficiile și la soluțiile de compromis corespunzătoare fiecărei etape a lanțurilor valorice ale produselor;

16. consideră că obiectivul ambițios vizând o pondere de 20 % a surselor sustenabile de carbon non-fosil în produsele chimice și din plastic ar trebui să se aplice și importurilor;

II. Agricultura carbonului

17. accentuează că interesul tot mai mare pentru agricultura carbonului ar trebui să fie o oportunitate pentru ca fermierii să-și transforme modelul de afaceri și pentru a recompensa mai bine fermierii care se angajează într-o tranziție către practici agroecologice și sustenabile în materie de agrosilvicultură; invită Comisia să își extindă definiția practicilor de agricultură a carbonului pentru a include măsuri de atenuare la fermă, pe lângă măsurile de sechestrare pe teren; accentuează importanța asigurării integrității sociale, de mediu și economice a agriculturii carbonului, pentru a garanta securitatea alimentară, un venit decent pentru fermieri și un impact limitat asupra mediului; consideră că agricultura carbonului poate fi o activitate voluntară și, prin urmare, că recompensele financiare pentru agricultura carbonului ar trebui să compenseze eforturile suplimentare ale fermierilor și ale silvicultorilor dincolo de obligațiile care le revin în temeiul legislației UE și a statelor membre; constată că inițiativele de agricultură a carbonului pot fi finanțate prin intermediul politicii agricole comune și/sau al altor instrumente de finanțare publică, cum ar fi ajutoarele de stat, al inițiativelor private precum soluțiile bazate pe piață, al unui sistem de credite de carbon comercializabile sau printr-o combinație a acestor opțiuni de finanțare, cu contribuții de la programe de agricultură a carbonului de pe piața privată; consideră că agricultura carbonului ar trebui dezvoltată pe baza unui cadru de politică credibil și eficace, care să țină seama de faptul că este nevoie de un set clar de norme pentru fermierii și silvicultorii care decid să implementeze practici de agricultură a carbonului; insistă că succesul implementării agriculturii carbonului depinde de o gestionare globală a tuturor rezervoarelor de carbon din soluri, materiale și vegetație, integrând fluxurile de CO2, metan și protoxid de azot în ceea ce privește atât solurile cât și efectivul de animale; în plus, subliniază că este important să se asigure un preț la poarta fermei și o remunerație echitabile; accentuează că stimulentele pentru agricultura carbonului nu trebuie să conducă la efecte secundare negative, cum ar fi acapararea terenurilor de către întreprinderile mari care intenționează să folosească terenurile pentru compensarea emisiilor de dioxid de carbon și nu pentru reducerea efectivă a emisiilor; subliniază principiul general conform căruia beneficiarii plăților legate de eliminarea carbonului ar trebui să răspundă pentru emisiile lor de GES;

18. subliniază că este necesar să se ia în considerare lucrările preliminare și eforturile depuse de pionierii în acest domeniu, ținând seama de punctele de plecare diferite ale statelor membre și ale fermierilor, și insistă asupra asigurării unor oportunități echitabile în materie de agricultură a carbonului pentru fermierii și silvicultorii din întreaga UE; evidențiază că un sistem eficient pentru agricultura carbonului nu ar trebui să îi penalizeze pe cei care doresc să facă primul pas către practici mai sustenabile de agricultură a carbonului;

19. invită Comisia să țină seama de situația specifică a tinerilor fermieri, de exemplu de lipsa capitalului și a accesului la terenuri agricole, pentru a evita orice efecte secundare negative ale propunerii privind agricultura carbonului care ar putea fi în detrimentul antreprenoriatului în rândul tinerilor în agricultură și al reînnoirii generaționale;

20. accentuează că sechestrarea carbonului în sol și în biomasă ar trebui considerată o contribuție valoroasă la combaterea schimbărilor climatice actuale; subliniază că sectorul terenurilor și cel al silviculturii au o capacitate maximă naturală de stocare a carbonului; evidențiază că sechestrarea carbonului ar putea face obiectul unor factori externi care nu se află întotdeauna sub controlul fermierilor și ar putea compromite durata eliminărilor; reiterează faptul că eliminarea gazelor cu efect de seră cu ajutorul absorbanților naturali de carbon este greu de calculat și potențial reversibilă și că riscul de reversibilitate a eliminărilor cu ajutorul absorbanților naturali de carbon este accentuat și mai mult de schimbările climatice; accentuează că este nevoie să se asigure o definiție clară a permanenței și norme privind răspunderea pentru posibilele inversări;

21. constată că anumite instrumente ale PAC pot stimula practicile de sechestrare a carbonului; solicită integrarea agriculturii carbonului în viitoarele planuri strategice naționale PAC, în conformitate cu evaluările și nevoile statelor membre, pentru a se asigura reflectarea adecvată a condițiilor naturale locale și a altor circumstanțe; subliniază că agricultura carbonului trebuie implementată într-un mod coerent cu legislația existentă și viitoare, cu legislația privind refacerea naturii, cu legislația UE privind sănătatea solului și cu cadrul sistemelor alimentare sustenabile;

22. încurajează Comisia și inițiativele publice și private să sensibilizeze publicul cu privire la beneficiile conexe valoroase pentru mediu pe care le pot oferi practicile de agricultură a carbonului; insistă că agricultura carbonului poate contribui la tranziția către agricultura agroecologică a carbonului la nivel de fermă;

23. solicită Comisiei să pună la dispoziția gestionarilor de terenuri date verificate privind emisiile și eliminarea, pe baza unei abordări la nivel de fermă și întemeiată pe rezultate, cu mult înainte de 2026, pentru a fi folosite în propunerea legislativă preconizată privind sistemele alimentare sustenabile, precum și în viitoarea revizuire a politicii agricole comune;

III. Carbonul albastru

24. subliniază că economia carbonului albastru are un mare potențial de a contribui la stocarea CO2 în regiunile de coastă după o cercetare atentă pentru a evita deteriorarea ecosistemului litoral și ar trebui, într-adevăr, să aducă beneficii multiple; încurajează Comisia să colecteze mai multe date privind sechestrarea și stocarea carbonului albastru; solicită, în acest sens, contribuții din partea sectorului public și privat dedicate acestui aspect și refacerii biodiversității marine;

25. reamintește că este necesar să se cartografieze ecosistemele marine și de apă dulce și observă că acest lucru este fundamental pentru monitorizarea eficacității politicilor și pentru prioritizarea acțiunilor viitoare și că este important să se poată determina evoluția habitatului și extinderea sau degradarea acestuia prin compararea cu anii de referință;

26. reiterează poziția Parlamentului privind extinderea domeniului de aplicare al Regulamentului exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura (LULUCF) pentru a include emisiile și absorbțiile de GES din ecosistemele marine, costiere și de apă dulce, inclusiv din zonele umede deltaice, pe baza celor mai recente dovezi științifice privind aceste fluxuri și cauzele lor, și a aplica obiective specifice acestor emisii și absorbții;

27. subliniază că o strategie ambițioasă privind economia circulară este o condiție prealabilă pentru realizarea unor cicluri de carbon sustenabile și reziliente la schimbările climatice prin menținerea carbonului în ciclu; accentuează că este necesară o definiție explicită a carbonului reciclat; își exprimă îngrijorarea că comunicarea amestecă emisiile întârziate, reciclarea carbonului și eliminările fără să existe claritate suficientă cu privire la diferențele dintre rolurile și nevoile lor;

IV. CSC și CUC

28. consideră că tehnologiile precum captarea directă a aerului, care sunt combinate cu stocarea permanentă și sunt dovedite științific și sigure din punctul de vedere al mediului, pot contribui la atingerea neutralității climatice în UE până cel târziu în 2050; accentuează că reducerea emisiilor la sursă trebuie să rămână întotdeauna prioritară; accentuează că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a reduce semnificativ amprenta de mediu a tehnologiilor actuale de captare a carbonului, în special a utilizării energiei și a apei;

29. subliniază că soluțiile bazate pe tehnologiile de captare și stocare a dioxidului de carbon (CSC) și de captare și utilizare a dioxidului de carbon (CUC) pot juca un rol în decarbonizare, în special în reducerea emisiilor de proces din industrie, în cazul statelor membre care optează pentru această tehnologie;

30. invită Comisia să instituie un sistem eficient și fiabil pentru trasabilitatea CO2 captat, făcând distincție între captarea carbonului la fața locului și captarea carbonului din atmosferă, pentru a evita dubla contabilizare și a proteja integritatea eliminărilor;

31. subliniază că stocarea carbonului nu este permisă în toate statele membre și că statele membre au libertatea de a decide dacă autorizează stocarea geologică a CO2 pe teritoriul lor; invită Comisia și statele membre să documenteze suficient efectele pe termen lung ale stocării carbonului în regiunile cu capacitate de stocare geologică și să sprijine cercetarea pentru a obține mai multe date privind impactul global asupra mediului, eficiența energetică, acceptabilitatea socială, costurile economice și riscul de relocare și de perturbări geologice, înainte de implementarea pe scară largă; încurajează ferm Comisia să clarifice problema răspunderii în cazul unei inversări a eliminărilor de dioxid de carbon care ar dăuna sănătății umane, climei sau mediului;

32. salută planul Comisiei de a studia nevoile transfrontaliere de infrastructură de CO2 și de a cartografia clusterele industriale relevante care ar putea beneficia de pe urma rețelelor cu acces liber și multimodale de transport de CO2 către siturile de stocare geologică; își exprimă sprijinul pentru inițiativa Comisiei de a construi o rețea transfrontalieră pentru dezvoltarea unei infrastructuri pentru CO2 la nivelul UE și la nivel regional și național până în 2030 și după această dată, implicând în acest demers toate părțile interesate relevante din sectorul public și privat; invită Comisia să adopte o foaie de parcurs, cu măsuri și jaloane clare, pentru dezvoltarea infrastructurii de stocare și transport a CO2 necesare pentru îndeplinirea obiectivului climatic pe termen lung al UE de a deveni neutră climatic cel târziu în 2050;

33. consideră că trecerea de la sursele de energie fosile la utilizarea industrială a surselor de energie din biomasă are un efect de propagare cu impact negativ asupra cantității de carbon stocate în sectorul exploatării terenurilor; reiterează faptul că, din perspectiva schimbărilor climatice, creșterea emisiilor persistă până la trecerea perioadei de compensare, care pentru o cultură energetică poate dura mai multe secole; constată că, în ceea ce privește obiectivele Acordului de la Paris de limitare a încălzirii la 1,5 oC, perioadele de compensare care depășesc un deceniu au devenit irelevante și contraproductive; solicită măsuri de politică care să consolideze eliminarea și stocarea carbonului în ecosisteme prin acordarea de stimulente competitive celor care se ocupă de gestionarea terenurilor;

34. subliniază că sectoarele în care reducerea emisiilor este dificilă pot deveni mai puțin dependente de carbonul fosil (eliminarea utilizării combustibililor fosili) prin folosirea carbonului din surse regenerabile de origine biogenică (RCBO); sprijină și promovează obținerea sustenabilă a RCBO, care ar trebui obținut de preferință din deșeuri biogene; sprijină utilizarea RCBO ca materie primă și nu drept combustibil în industriile în care reducerea emisiilor este dificilă;

35. recunoaște că utilizarea materialelor obținute din natură în sectorul construcțiilor poate înlocui materialele convenționale cu o intensitate mai mare a emisiilor de dioxid de carbon; recunoaște că există compromisuri care trebuie luate în considerare pentru a se asigura faptul că ciclul de viață al acestor materiale nu pune în pericol stocul de carbon existent și nu dăunează biodiversității;

V. Noul cadru de reglementare pentru certificarea eliminării carbonului

36. ia act de propunerea Comisiei de regulament de instituire a unui cadru de certificare al Uniunii pentru eliminările de dioxid de carbon, care urmărește să asigure o înaltă calitate a eliminării dioxidului de carbon în UE și să instituie un sistem de certificare a guvernanței la nivelul UE pentru a evita dezinformarea ecologică prin aplicarea corectă și asigurarea respectării criteriilor cadrului de calitate al UE într-un mod fiabil și armonizat în întreaga UE;

37. ia act de intenția Comisiei de a institui un cadru pentru identificarea activităților care elimină fără echivoc carbonul din atmosferă; subliniază că acest nou cadru de monitorizare, raportare și verificare (MRV), după ce și-a demonstrat eficacitatea și fiabilitatea în ceea ce privește realizarea unor eliminări sustenabile și pe termen lung, ar trebui să constituie baza măsurilor ulterioare de stimulare a acestor noi tipuri de activități de eliminare a dioxidului de carbon;

VI. Finanțarea ciclurilor carbonului

38. accentuează că măsurile de intensificare a eliminărilor dioxidului de carbon, fie cu ajutorul absorbanților naturali de carbon, fie cu ajutorul tehnologiilor, pot fi finanțate din fonduri publice și/sau private; precizează că ar putea fi explorată posibilitatea finanțării din lanțul valoric;

39. reamintește că fondurile publice din politica agricolă comună (PAC), veniturile generate de sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) și fondurile din alte programe ale UE, cum ar fi programul LIFE, Fondul de coeziune, programul Orizont Europa, Mecanismul de redresare și reziliență și Fondul pentru o tranziție justă pot sprijini deja abordările favorabile sechestrării carbonului și biodiversității în păduri și pe terenurile agricole și ar trebui orientate și mai mult în acest sens;

40. invită Comisia să revizuiască actualele opțiuni de finanțare pentru a recompensa practicile care au beneficii dovedite științific în domeniul climei și al mediului și conduc la creșterea sustenabilă și pe termen lung a sechestrării carbonului în soluri și în alte rezervoare biogene de carbon, asigurând totodată beneficii conexe pentru societate; subliniază că cercetarea și inovarea privind ciclurile sustenabile ale carbonului ar trebui încurajate și finanțate, folosindu-se diverse instrumente financiare ale UE, cum ar fi programele LIFE și Orizont Europa sau Fondul pentru inovare;

41. salută interesul sporit al Băncii Europene de Investiții pentru finanțarea inițiativelor în materie de climă și mediu; solicită crearea unui instrument financiar specific, care să fie pe deplin compatibil cu obiectivele Pactului verde european, pentru eliminări sustenabile, sigure, fiabile și permanente ale dioxidului de carbon și pentru rezultate clare în domeniul refacerii ecosistemului, care să ofere beneficii multiple, reducând totodată la minimum riscurile; solicită ca acest instrument să vizeze în special micii operatori, deoarece aceștia nu au, în general, acces la servicii financiare tradiționale;

VII. Schimbul de cunoștințe și cooperarea

42. accentuează că este nevoie de intensificarea cooperării și a schimbului de informații și de bune practici între părțile interesate pentru a promova o mai bună cunoaștere și o înțelegere mai aprofundată a șanselor și a riscurilor prezentate de implementarea inițiativelor legate de ciclurile carbonului;

43. solicită servicii de consiliere în silvicultură și agricultură, cum ar fi Sistemul de cunoștințe și inovare în agricultură (AKIS), pentru a contribui cu cunoștințe și informații mai ample pentru a sprijini practicile sustenabile care îmbunătățesc sechestrarea carbonului, promovând totodată biodiversitatea și refacerea naturii, și pentru a asigura un acces ușor la aceste informații, inclusiv folosirea soluțiilor digitale acolo unde este cazul; invită, de asemenea, AKIS să creeze o platformă digitală pentru schimbul de cunoștințe, care să ofere consiliere tehnică gestionarilor de terenuri și să ofere feedback statelor membre;

44. al silvicultorilor, este esențială pentru eficacitatea și sustenabilitatea agriculturii carbonului; invită Comisia și statele membre să stimuleze transferurile de cunoștințe prin programe specifice de formare și educație, pe lângă acces la servicii specifice de consiliere și informare pentru a crește gradul de adoptarea a agriculturii carbonului de către gestionarii de terenuri, fermieri și silvicultori; evidențiază beneficiile cooperativelor în ceea ce privește investițiile și sinergiile care vizează creșterea eliminărilor de CO2; invită statele membre să aloce, în consecință, un volum adecvat de resurse pentru consiliere și asistență tehnică în planurile lor de dezvoltare rurală pentru perioada 2023-2027; invită Comisia, împreună cu statele membre, să accelereze furnizarea de consiliere și de orientare tehnică, care trebuie să țină seama de circumstanțele locale;

45. insistă asupra necesității de a consolida cooperarea internațională cu țările terțe și cu instituțiile internaționale pentru a promova la nivel mondial eliminări sustenabile ale carbonului și pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris; încurajează cooperarea politică internațională în scopul asigurării unei finanțări adecvate pentru protejarea și refacerea ecosistemelor;

Citeşte mai mult despre ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Poezii
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership